397 matches
-
care a produs-o, prin abaterea sa, părinților săi. În funcție, desigur, și de gradul de sensibilitate și particularitățile temperamentale ale acestui copil, dacă părinții respectivi nu vor căuta să-l înțeleagă, să și-l apropie, ci, dimpotrivă, îl vor brusca accentuându-i, în felul acesta, impresia de vinovăție pe care el și-a format-o, va rezulta un comportament aberant din partea copilului respectiv, concretizat fie dintr-o reacție de retragere exagerată în sine (de izolare de părinți, în ochii cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Descartes, viața psihică însemna viață conștientă. Aluziile la inconștient ale unor psihologi în secolul al XIX-lea (H. Höffding, W. Wundt, W. James ș.a.) n-au zdruncinat încrederea oamenilor în rolul dominant al conștientului în viața psihică. Freud însă a bruscat conștiințele contemporanilor săi cu o primă teză: fondul vieții psihice îl constituie inconștientul, despre care individul nu știe aproape nimic, dar care are o influență hotărîtoare asupra comportamentului său. Dimensiunile și puterea inconștientului în diriguirea conduitei umane au fost comparabile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau cercetări personale (Debarbieux, 1997) i-au făcut inventarul. Încă din 1967, sociologul Jacques Testanière, arăta într-un articol devenit clasic în Franța, în ce măsură tărăboiul "tradițional" al elevilor cuprindea o doză de violență perceptibilă numai pentru victimele ei "obișnuite", profesorii bruscați în liceele de elită (Testanière, 1967). El arăta, de asemenea, că acestui tărăboi tradițional, autorizat ca un ritual de defulare, îi urma un "tărăboi anomic", consecință a masificării învățământului, incapabilă să mascheze caracterul inegalitar al sistemului școlar. La fel, lucrările
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
plăceau mîncările prin birturile de ordinea a treia, alergînd într-un birt pentru borșul de miel, aiurea pentru o fleică sau pentru mititei...". Devotatul său monografist, criticul Șerban Cioculescu, întemeiază cu argumente ceea ce Călinescu exprima cu finețe academică: Că dramaturgul bruschează pe cunoscuții săi, cu un limbaj cu care unii nu sînt obișnuiți, nu mai e îndoială"; specialistul nostru în caragealeologie își amintește că citise în colecția lui Torouțiu o scrisoare a lui Caragiale către M. Dragomirescu care "conținea aprecieri cam
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
încheiat sus, peste cravata de mătase de culoarea inului. Mustața ca puiul de vrabie." Am observat deja la Caragiale o instabilitate funciară, o psihologie de chiriaș grăbit și Ahasverus perpetuu; în gazetărie și politică această psihologie se manifestă superlativ și bruschează nevoia noastră de ordine, consecvență și stabilitate, chiar dacă Ș. Cioculescu încearcă o machiavelică justificare tardivă: "a fost mereu disponibil ca gazetar, fără a se dărui, ci numai împrumutîndu-și pana, în lipsă de convingeri politice"; nu știu dacă am reușit un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
1883: "Apoi veni Caragiale la dejun la noi, aflînd toate despre Eminescu, începu să plîngă." După cum ne amintim, și Iuda a plîns! Dacă ținem seama că tensiunea între cei doi era chiar mai veche ("Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel, ca un om de nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
occidentală în Europa Centrală și o puternică influență sovietică în România și în Balcani. Sfârșitul lui 1989 era dominat pentru ambele tabere de marea problemă a reunificării germane, astfel că administrația Bush face tot ce poate pentru a nu-i brusca pe sovietici. La 22 decembrie 1989, James Baker, atunci secretar de stat al SUA, declară că o eventuală intervenție sovietică în sprijinul revoluției române nu va fi considerată de administrația SUA drept un act de agresiune. Această intervenție nu a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
motive să credem că poetul nu i-a făcut o diagramă a martiriului național ci, de vreme ce a fost vorba lui de despărțire, i-a amintit tocmai acel text l-a făcut, adică, să înțeleagă că prin asemenea gesturi stradale ei bruschează ideea, o degradează, martirizează forțat oameni care nu vor decât să trăiască, să scrie... Încheia Mille, enunțul, este echivalent cu a spune: „Trecutul este un șir neîntrerupt de trădători.” Și să nu uităm că i-o spune, la despărțire, lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din viața lui. Îi scrie în acest sens și lui Engelmann, care trăia acum în Israel. Mai înainte, vizitase satul Otterthal, ultima stație a carierei sale de învățător, pentru a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
primejdii. Dar, pe când veselia și distracția erau în toi, după o izbitură ca de trăsnet, a început să sune disperat semnalul de alarmă. Pasagerii au intrat în panică, nu le venea să creadă că se poate întâmpla așa ceva. Era prea bruscă schimbarea de la bine la rău. Vaporul era amenințat cu scufundarea imediată. Primejdia de moarte prin înec i-a adunat pe toți într-o sală mare și aici, fără deosebire de ranguri sociale, averi sau titluri, s- au întărit și înfrățit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
între afecțiunea psihică prezentă și evenimentele vieții trăite anterior de bolnav; f) medicul trebuie să pună întrebări detaliate, căutând să adopte o atitudine de înțelegere față de bolnav și față de suferința acestuia, să aibă tact, răbdare, să nu întrerupă sau să bruscheze bolnavul, să nu-i sugereze idei străine etc.; g) conducerea discuției medicului cu bolnavul depinde de atitudinea, atenția și interesul medicului, ca stil profesional, fapt care contribuie în mare măsură la crearea unei atmosfere de intimitate favorabilă contactului și desfășurării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din viața lui. Îi scrie în acest sens și lui Engelmann, care trăia acum în Israel. Mai înainte, vizitase satul Otterthal, ultima stație a carierei sale de învățător, pentru a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. O VIAȚĂ DE EROU? 73 Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
faceți o baie de 15 minute, prelungiți-o până la o jumătate de oră. În felul acesta, organismul dumneavoastră va beneficia la fel de mult de binefacerile căldurii. Pentru a profita la maxim de proprietățile băii trebuie să intrați treptat pentru a nu brusca pielea. Dacă intrați brusc într-o apă foarte cladă, porii pielii dumneavoastră riscă să se închidă, ceea ce va face dificilă eliminarea toxinelor. Iată încă un motiv pentru a încălzi treptat apa din baie, deîndată ce veți intra în apă. Pentru
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
își cere scuze pentru ce a făcut si altă dată nu va lua fără rând înaintea mea, eu nu mai am nici o pretenție la Ion. Ion: Mie îmi pare rău de ce am făcut, dar nici tu nu ai procedat corect bruscându-mă. Mircea: Îmi cer iertare pentru aceasta. Dar dacă îmi spuneai că ești grăbit, cred că nu era nici o problemă să îți permit să cumperi înaintea mea. Mediatorul: Deci înțeleg că ambii doriți să vă cereți scuze unul de la altul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
cadavrul unei biete tinere pictorițe, cuminte și talentată, ucisă cu bestialitate, chiar de ziua ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți pe bietul prefect care ieșise neinspirat încercând să le asculte păsul. Vibrația și intensitatea protestului unor oameni ajunși la capătul răbdarii, acolo unde unde nu mai contează nici viața, nici legea, mi-a dat fiori. Astăzi ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trimisese după un scaun, ca ea să stea comod, și avusese vreme și să ordone patru lovituri de tun și o rachetă Tow Îndreptate spre locul ales, Înainte ca un detașament de pușcași marini americani să sosească În graba mare, bruscându-l pe colonel și alungându-i pe toți. Vreau un copil, Îi spusese lui Faulques În noaptea aceea, pe când beau suc de fructe În barul abstinent al hotelului Meridien, râzând cu hohote când Își aminteau. Vreau unul pentru mine singură
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în suita celorlalte, nu prea multe, dar care au revigorat istoria picturii. Ce ar fi fost dacă... Ce ar fi fost dacă Gauguin ar fi ținut cont de "politețea" față de canonul academic? Dacă ar fi fost excesiv de grijuliu să nu bruscheze privirea contemplatoare, să nu juxtapună, neconvențional, cu brutalitate, albul văros lîngă roșul chimic. Simplu, ar zice pișicherul vecin de atelier: n-ar fi fost Gauguin. Moment meditativ: e aceasta condiția specială a geniului, de a nu ține cont de conveniențe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu această duplicitate.) Schizofrenia generală însă, cea care marchează acum ansamblul artei autohtone, este, evident, mult mai dureroasă, mai dramatică în stratagemele ei de moment. Managerii de artă veniți din Occident aleg din ateliere doar lucruri care să șocheze, să bruscheze orizontul de așteptare al locului din care vin. (Culmea e că fac această operație, știind prea bine că acolo, acasă la ei, publicul, în majoritatea lui, este de un conservatorism recunoscut, în acord cu propriul standard de viață care îmbie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mod tipic pe flancuri, de-a lungul căii urinare până în hipogastru, organele genitale externe sau fața internă a coapsei, așa cum se întâmplă în colica renală) - caracterele în timp: continuă sau intermitentă, cu durată de ore-zile, calmare progresivă (după micțiune) sau bruscă (de ex. după eliminarea unui calcul)intensitate: surdă sau sub formă de jenă, presiune, tracțiune (ptoză renală, litiaza renală latentă, TBC renală, hidronefroză, rinchi polichistic, tumori renale) sau violentă, cu paroxisme în colica renală (nefretică) - factori declanșatori: spontană sau exacerbată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
identifică burlescul în trei posturi: prin lucruri, prin limbaj și simultan prin amândouă și enumeră între elementele definitorii ale primului tip chiar parodia comică, dar și travestiurile, amestecul de evenimente importante cu unele banale, nesemnificative, interpretatrea prozaică a lucrurilor celeste, brusca degradare și contrastul insolit etc. (apud. Lesovici, Doru, Ironia, Institutul European, Iași, 1999, pp. 133-137). Prezența acestor aspecte în proza lui Urmuz justifică întelegerea operei sale drept o ilustrare a unui burlesc al absurdului. În plus, scrierile lui Morgenstern, poetul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]