875 matches
-
cantitățile de pâini arătate în dreptul fiecăreia, care se vor fabrica în cuptoarele și cu personalul lor, urmând ca Brutăria nr.15 să dea numai materialele de fabricație și câte doi soldați de ajutor”. Imediat după acest text, urma lista cu brutăriile contribuitoare: „Wolf Herșcu - 18% din cantitatea necesară; Cligher Rachmil - 18% din cantitatea necesară; Isac Schneer, Vasile Neculcea și Schor Bernard - idem; Dănilă Toader - 10% din cantitatea necesară”. Pentru a nu se aplica vreo taxă de timbru (datorită rațiunilor militare), semnatarii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în afara halei, a dat rezultat mulțumitor (subl.ns.)”. a.IX. Frecușuri între civili și militari poate părea neverosimil, între autoritățile civile ale ora ta dovadă stând unele documente arhivistice pe care le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de campanie nr. 15 (de care am amintit în episodul trecut), trimitea primăriei pe data de 24 aprilie 1941 adresa „f.f.f. urgentă” nr.436, în care îi solicita edilului șef, maior(r) Vasile V. Andrian, următoarele: „...Divizia 15 Infanterie, Serviciul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Andrian aprobarea de sacrificare a acestor animale FĂRĂ NICIO TAXĂ, neuitând să adauge și un final patetic: „Rezultatul ne este necesar cât mai urgent, pentru ca trupele să nu sufere (subl.ns.)”. Putem afirma cu toată certitudinea că înainte de a trimite brutăriei de campanie nr.15 răspunsul la adresă, primarul l-a consultat pe secretarul Alexandru Daulja (de profesie jurist) care, după ce a răsfoit legile și ordonanțele primăriei, nu a găsit nimic referitor la vreo eventuală gratuitate ce s-ar acorda armatei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
alegători afișate de Camera de Comerț și Industrie Nr. 13 Bacău. Astfel, lista definitivă pentru alegerile din anul 1925 surprinde următoarea partiționare etnică a comerțului băcăuan (lista prezentată mai jos este incompletă, cuprinzând numai o parte din categoriile comerțului locală: brutării (17) - Anghel Ilie, I. Bercu Bercovici, Stoica Blejevici, Avram Dascălu, Nicu Filipiu, Bercu Grimberg, Beti Kemirling, Dumitru Mastrodina, Petru Mihăescu, Fani Schvartz, Huma Schvartz, Avram Ștrul Segal, M. Teja Sterie, Ianni Vangheli, Gutman Marcu, B. Schild, brutăria „Sanitas” - ridicată ca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
categoriile comerțului locală: brutării (17) - Anghel Ilie, I. Bercu Bercovici, Stoica Blejevici, Avram Dascălu, Nicu Filipiu, Bercu Grimberg, Beti Kemirling, Dumitru Mastrodina, Petru Mihăescu, Fani Schvartz, Huma Schvartz, Avram Ștrul Segal, M. Teja Sterie, Ianni Vangheli, Gutman Marcu, B. Schild, brutăria „Sanitas” - ridicată ca o anexă a morii Filderman încă din anul 1920; coloniale (9) - Atamian Souren, Iosif și Finghel Ioină, frații Hirschenbein, Nathan Iosefsohn, Isac Lupu, Aron Kraiter, I. N. Marian (pe lângă acestea mai funcționau și alte magazine de coloniale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realizat „prin liberă concurență și în limitele maximului prețurilor fixate de consiliul comunal”. După votarea prețurilor în cadrul ședințelor consiliului comunal acestea erau postate, prin intermediul ordonanțelor Primăriei, în zonele cu o intensă activitate de comerț alimentar - hala de victualii, piețele orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața „Mitropolit Șaguna”) și Hala de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bovine, 4.512 caprine și 3.619 porcine. Produsă în propriile gospodării sau achiziționată de la brutarii autorizați, pâinea a fost principalul produs alimentar consumat de locuitorii orașului. O statistică din anul 1902 ne indică funcționarea unui număr extrem de redus de brutării - doar șase brutării autorizate. Dintre acestea, cinci erau deținute de locuitori „străini” - Marcu Chemerling, Dascălu Avram, Bercu Gherșin, Penik Fuz, Aron Costiner - și numai una era administrată de un brutar român - este vorba de brutăria lui Vasile Grigorescu. Ponderea pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
caprine și 3.619 porcine. Produsă în propriile gospodării sau achiziționată de la brutarii autorizați, pâinea a fost principalul produs alimentar consumat de locuitorii orașului. O statistică din anul 1902 ne indică funcționarea unui număr extrem de redus de brutării - doar șase brutării autorizate. Dintre acestea, cinci erau deținute de locuitori „străini” - Marcu Chemerling, Dascălu Avram, Bercu Gherșin, Penik Fuz, Aron Costiner - și numai una era administrată de un brutar român - este vorba de brutăria lui Vasile Grigorescu. Ponderea pe care etnicii români
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unui număr extrem de redus de brutării - doar șase brutării autorizate. Dintre acestea, cinci erau deținute de locuitori „străini” - Marcu Chemerling, Dascălu Avram, Bercu Gherșin, Penik Fuz, Aron Costiner - și numai una era administrată de un brutar român - este vorba de brutăria lui Vasile Grigorescu. Ponderea pe care etnicii români au avut-o în această branșă a înregistrat o tendință de creștere în primul deceniu din perioada interbelică, maximul procentual atins fiind cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Vasile Grigorescu. Ponderea pe care etnicii români au avut-o în această branșă a înregistrat o tendință de creștere în primul deceniu din perioada interbelică, maximul procentual atins fiind cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6), în dou) sau trei serii, în funcție de capacitatea cuptoarelor. Pentru asigurarea combustiei, anual, cele șase brutării consumau aproximativ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6), în dou) sau trei serii, în funcție de capacitatea cuptoarelor. Pentru asigurarea combustiei, anual, cele șase brutării consumau aproximativ 1.800 metri cubi de material lemnos. În cazurile în care, în cursul verificărilor efectuate de către medicul comunal - secondat de unul din ofițerii de poliție -, era constatată lipsa la cântar, pâinile ce aveau mai puțin de un kilogram
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poliție -, era constatată lipsa la cântar, pâinile ce aveau mai puțin de un kilogram erau confiscate și „date la săraci”. Din numeroasele exemple prezente în procesele verbale de inspecție, ne-a reținut atenția „bilanțul” unui control din 4 noiembrie 1913 (brutăria lui Tudor Ioană: „(...) am găsit 284 kilograme pâine albă cu 100-200 grame lipsă la kilogram și 35 kilograme pâine neagră cu 50 75 grame lipsă”. În consecință, „marfa a fost confiscată pentru a fi dată la Ospătăria comunală a săracilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ordonanțe a fost următorul: „actualul sistem de frământare a pâinii pentru consumațiunea publică este cu totul primitiv și dăunător sănătății locuitorilor, căci sudoarea cade în aluat”. Doi ani mai târziu, printr-o altă hotărâre a consiliului comunal (7 mai 1913), brutăriile au fost racordate la rețeaua centrală de alimentare cu apă a orașului. Prin aceeași ordonanță, patronii au fost obligați „să trimită în fiecare zi de sâmbătă la vizită medicală pe brutari, pentru a vedea dacă nu sunt atinși de vreo
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cușer și cea treif”. În privința debitului făinii de grâu, Bacăului îi erau repartizate lunar 35 de vagoane de la sindicatul morarilor. La fel ca în cazul distribuției de carne, alimentarea cu făină a brutarilor urma să se efectueze tot prin intermediul Primărie. Brutăriile comunale și județene au fost obligate să comercializeze doar pâine de calitatea a II-a, cele de calitatea I fiind rezervate exclusiv militarilor români. Dealtfel, la acea dată, toate morile din oraș se aflau la dispoziția nevoilor armatei, ele funcționând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pe atunci oamenii din mahalaua noastră, și cred că nu numai ei, mergeau la moară cu căruța bucșită de saci cu boabe de porumb sau de grîu, măcinau și veneau acasă ușor chercheliți, dar mulțumiți și veseli, făceau datorii la brutărie, măcelărie, pescărie, la prăvăliile de mărunțișuri de tot felul, crâșmele nu făceau excepție, și la salar plăteau până la ultima centimă, pentru ca a doua zi s-o ia de la capăt cu datoriile; umpleau toamna podul cu cartofi, ceapă, usturoi, fructe uscate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
șii pria la noi. Nu puteam spune că o duceam pe roze. Banii din pensia tatei se topeau foarte repede. Dar cu pâinea cum a fost? Eu și Ghiță mergeam cu rândul să cumpărăm pâine de la Roca. Acesta își avea brutăria pe șoseaua Socola, nu departe de casa noastră. Mă bucuram când îmi venea rândul să cumpăr pâine și o să vedeți de ce. Mama îmi dădea bănuțul pentru pâine, îl puneam în pumnul strâns, să nu-l pierd, se încălzea și se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
îți alunecă penița pe lângă idee încât, când te bușește o dată, ori îți spargi capul, ori ajungi „honoris causa”. Depinde și de baftă, și de sfinți, e suficient unul, dar să fie mai mare. Când eram mic, mă trimitea mama la brutărie să cumpăr pâine; acasă o duceam împărătește, ca-n sânul lui Avram, dar acest Avram al nostru nu era acela pe care-l știți, nu, era, de fapt o rudă mai îndepărtată de-a lui, și-l chema Iov, știți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Dar apoi am explodat de fericire când i-am dat de capăt cu numărătoarea, pentru că în borș nu erau decât douăsprezece fasole. Vă dați seama, după acest eveniment am fost fericit câteva zile bune. Da, și mă trimitea mama la brutărie, cum vă spuneam, la Roca. Bănuțul pentru pâine din pumnul strâns (ca să nu-l pierd pe drum) se încălzea și se umezea încât ajuns la brutar, când întindeam palma cu el spre vânzător, trebuia să-l sufle ca să se usuce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o sută zece părți de făină, în ciuda pierderii prin evaporare. Cei mai informați, instruiți cu privire la proporția randamentului în pâine al făinurilor obișnuite, se întrebau de ce făinurile din București absorbeau mai puțină apă și produceau mai puțină pâine decât e norma. Brutăria se află aici sub regim regulamentar; trebuie să sperăm că această industrie va lua decizia economică ce trebuie să o elibereze. Până atunci, municipalitatea taxează pâinea la fiecare cincisprezece zile, luând drept bază naturală a acestei calculări prețul curent al
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cedată străinilor; statul întreține câteva bărci conduse de mateloți neexperimentați; acestea sunt decorate cu numele de flotilă! În ciuda belșugului de pește, de vânat, de vite, în ciuda prețului mic al grânelor, viața e scumpă; carnea și pâinea sunt execrabile; măcelăria și brutăria locală folosesc încă metode primitive, iar industriașii care practică aceste meserii își vând produsele foarte scump. Exploatarea minelor de sare a fost condusă atât de neinteligent, încât costă statul mai mult decât aduce. Minele prețioase nu așteaptă decât să fie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și fragmentată, frenetică și ușor incoerentă. Cu alte cuvinte, această distrugere a corelației dintre fabulă și povestire face ca romanul să dobîndească o "tușă" postmodernă. Iată cîteva pasaje pentru exemplificare. Primul pasaj, despre un personaj, Janey, care lucrează într-o brutărie din East Village, arată cum ea trebuie să-și "uite" de sine pentru a fi în stare să muncească. La locul de muncă este văzută ca o funcție, nu ca o persoană. Ea formulează succint această lipsă de identitate care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
copilul în brațe. - Păi vezi? zic. - Ce să văd! - Că ai noroc... Zic, tu ai pe cineva pe-aici, vreo rudă... - N-ampe nimeni. - Și acum unde stai? Stătea prin apropiere de Filatură, pe Pantelimon. Ne dădurăm jos, oprirăm la o brutărie de unde ea cumpără o franzelă, pe urmă intrarăm într-o curte. În odaia ei intrai direct de pe pământ. Proprietarul stătea în față într-o casă adevărată, iar de-a lungul curții întinse, făcuse aceste cămăruțe de închiriat. Singurul geam era
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu zilele și cu săptămânile. "Orașul însuși avea de la 13/25 iunie până la 24 iunie/6 iulie 1848, pe cât a fost furia cea mare a boalei, aspectul cel mai trist care și-l poate imagina cineva. Comercianții închiseseră magazinele, brutarii brutăriile, meșteșugarii atelierele, astfel că în câte o zi nu s-a găsit pâine caldă și carne proaspătă. Din toate acestea se vede lesne că mulți oameni, care poate ar fi scăpat, au sucombat d-această boală teribilă. Multe sute de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vasilieni’’. Spusele omului îl făcură să privească altfel clădirea care ieri îl speriase cu noutatea ei, cu perspectiva dificultății subiectelor de examen. Acum vedea acolo un sistem dirijat de un spirit gospodăresc, cu construcții amplasate după un plan bine chibzuit: brutăria lângă bucătărie, baia și spălătoria lângă uzina care le deservea, florăria și serele erau la un loc, lângă un rest de pădure, iar infirmieria era lângă clădirea principală, ascunsă într-o plantație de brazi. Bisericuța, capela școlii, se ivea din dreapta
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]