704 matches
-
cu o voce ca de după o draperie, pe măsură ce furtuna îi risipea silabele la fel cum sufla frunzele salcâmului din curte, redus la o anatomie de coaste fracturate de apă, de vânt și de porumbei care i se răstigneau pe ramuri. Bucătăreasa își scărpina pleoapa cu colțul șorțului, caporalul a luat poziție de drepți în semn de respect. Soldatul, aplatisat lângă perete, își holba spre defunctă dantura falsă: el și cu mine cred că eram singurii din pensiune care nu văzuserăm niciodată
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
fără să înțeleg ce se petrecea în jur pentru că până la opt ani lumea mă cruțase de misterele ei, nici n-am observat o doamnă care la sfârșitul zilei avea să mă ia cu ea după ce mi-a împachetat hainele, cu ajutorul bucătăresei, într-un sac marinăresc furat din gunoiul din pivniță. Cobor storul în timp ce trenul se apropie și panourile publicitare, merișorul, felinarele și luminile de pe fluviu încep să vibreze iar odaia se subțiază peste întunecimile lipsite de speranță, ajung la pat, cu
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
și altceva cu cîrciuma. Ce să învețe ăștia micii aicea - băutura și fumatul și curvăsăreala de peron? "Că Florica noastră o fi vreo neprihănită!" "Virginio, las-o-n obiceiul ei, că dacă-și găsește bărbat și se mărită rămînem fără bucătăreasă." A doua zi, ce s-o mai lungească - se suie Fănică în tren și se duce la Slobozia. Se întoarce după două zile, cît mai stătuse și el de vorbă cu oamenii pe-acolo.Închiriase o mașină cu șofer, ca să
Copiii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7655_a_8980]
-
în spatele șoferului. Cînd oprește șoferul în fața casei și se dau jos din mașină, se lipesc amîndoi de el. Virginia era la restaurant, așa că n-avea cine să-i întîmpine. Claxonează șoferul de cîteva ori și iese pîna la urmă Florica bucătăreasa, buimacă de somn, că gătise de noapte. Dar cînd vede copiii odată se dezmeticește, îi știa pe nume de la Virginia, și îi ia pe rînd în brațe și îi trage după ea în casă. Tanți nu prea se lăsa, dar
Copiii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7655_a_8980]
-
lui a fost o adevărată glorie și o mare avuție a poporului suedez, înălțînd Suedia în literatura universală pe un loc pe care nu-l avusese niciodată. Piesa are doar trei personaje: domnișoara Iulia fiica contelui; Jean valetul; și Cristina bucătăreasa. Scena o bucătărie. În noaptea de Sînziene, domnișoara Iulia, aristocrată, cu o mare putere de seducție se amuză să răpească bucătăresei logodnicul și i se dă acestuia, urmînd de aici o serie de complicații." În fragmente nu am intervenit deloc
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
pe care nu-l avusese niciodată. Piesa are doar trei personaje: domnișoara Iulia fiica contelui; Jean valetul; și Cristina bucătăreasa. Scena o bucătărie. În noaptea de Sînziene, domnișoara Iulia, aristocrată, cu o mare putere de seducție se amuză să răpească bucătăresei logodnicul și i se dă acestuia, urmînd de aici o serie de complicații." În fragmente nu am intervenit deloc, deși tentația de a pune măcar virgulele la locul lor mi-am stăpînit-o cu greu. Halucinante texte, incredibile caiețele, lezante pentru
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Personajul gras, jovial, care aduce zilnic scoici libidinoase și le predă bucătăreselor, am aflat azi, e Corneliu Leu! Personajul lung, lemnos, cioturos pe la fața figurei, sosind totdeauna singur, e Sîntimbreanu. Mai există personajul Lovinescu, a apărut și fostul oniric bărbos Florin Gabrea (complexat de faptul că nu mi-a trimis ultima lui
A-ți juca viața nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13382_a_14707]
-
sumbru, și-l concedie, excedat. Și Arthur merse înapoi, în ducatul său de baștină. Aici începu să întrebe în stânga și-n dreapta ce vor femeile. Răspunsuri, vorba-ceea, câtă frunză, câtă iarbă. Făcu un adevărat studiu de marketing printre contese, curtezane, bucătărese, modiste, lenjerese, translatoare, recepționere, senatoare, directoare de bancă, purtătoare de cuvânt etc., chiar printre surorile lui - prințesele. Toate răspunsurile erau șovăielnice, de nu puteai trage o concluzie. În ultima zi a lunii, disperat, mai făcu o ultimă încercare. Merse la
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui (ale băiatului) așează flori de aer pe lucruri”. Gesturile cotidiene ale “bucătăresei” se amestecă până la confuzie cu mișcarea scriiturii, curățatul orezului e asemuit “corecturii”, “suflecarea mâinilor” e urmată de “așteptarea și surpriza unei fraze noi”. Din asemenea notații și construcții ale imaginației iese una dintre cărțile majore ale scriitoarei, reabilitând insolitul întâmplărilor
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
țină legat de tron. Ultimul împărat e la fel de "apocaliptică" precum Macbett-ul lui Eugen Ionescu, cu care are în comun nu numai tema dictatorului, dar și pe cea a familiei, moștenire pervertită din dramele shakespeariene: Măscăriciul, proaspăt descoperitul fiu adevărat al Bucătăresei și al răposatului rege, e un Macol, fiul lui Duncan născut de o gazelă, și amîndoi au vocația autentică a tiraniei fără milă. Dramaturgul Valentin Nicolau are un simț al umorului înrudit cu cel al unui Teodor Mazilu cel cu
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
în nici un caz doar o colecție de rețete. Iată cum începe, de pildă, povestirea Adrianei Bittel: „Mamei, Alice, nu-i plăcea să gătească. Aprecia însă mâncărurile făcute de alții. În vremurile bune, când era domnișoară, de bucătărie se ocupa o bucătăreasă, sub supravegherea și cu ajutorul bunicii mele, Frida. Aceasta alcătuia meniurile zilnice după ce se consulta cu soțul și stăpânul ei, Efraim, zis Mache, director de bancă și gourmet, dedat la rafinamente culinare din timpul studiilor la Paris.” Despre „mâncărurile mizeriei” din
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
fanii fără cuvinte pe Facebook, postând o fotografie inedită. Roxana Ciuhulescu a postat o fotografie bizară pe Facebook, cu o pereche de sâni falși, de fapt un șorț de bucătărie mai diferit. "Să mai zică cineva că nu-s o bucătăreasă bună", și-a comentat Roxana propria fotografie.
Roxana Ciuhulescu, cu sânii falși pe afară by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72500_a_73825]
-
cît acesta abia aștepta noaptea următoare numai ca să asculte o nouă poveste, se mai amîna executarea cumplitei sentințe cu măcar încă o zi. După ce trecură săptămîni și luni, desigur că valeții regelui, cameristele, eunucii haremului, soldați din gardă, cameriste și bucătărese - pe scurt toată lumea din palat aflase de bizarele lucruri ce se petreceau în dormitorul șahinșahului: oamenii, supuși unei ispite de neînlăturat, își lipeau urechile de ușă, ba chiar făceau mici găuri în pereți - de ce? Desigur, ca să asculte și ei poveștile
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Musai să facă ceva! Dacă nu găsea pînă la venirea nopții o nouă poveste, Riar-șah era în stare să cheme gîdele a doua zi de dimineață, în loc de cafea. Disperată, se destăinui cameristei, apoi vorbi cu eunucul-șef, o întrebă pe bucătăreasă, se interesă la valeți, nu-i neglijă nici măcar pe soldații din gardă, pe scurt întrebă pe toată lumea dacă nu știa cineva o poveste mai de Doamne-ajută pe care să o poată spune. Îi rugă pe toți cu lacrimi în ochi
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
cunosc limba germană la nivel avansat, (3) au o experiență de cel puțin 2 ani (dovedită prin înscrisurile din carnetul de muncă) - imediat anterior anului 2006 - în domeniul solicitat și (4) dețin diploma de calificare pentru una din meseriile: bucătar/bucătăreasă, chelneriță (femei în vârstă de maxim 30 de ani, cunoașterea limbii engleze constituie un avantaj); femei specialiste în domeniul hotelier pentru servirea micului dejun, curățenie, cameriste și recepționere; femei în vârstă de maxim 30 de ani cu calificare în domeniul
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
ceară dreptul de vot pentru femei. Se suie Virginica în birjă și se duce la modistă. O găsește ocupată cu alte doamne. În loc să se așeze pe canapeaua confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi și la pregătit o gustare. Se întoarce la modistă mai pe după-amiază și Jeni îi ia măsurile după ce cad de acord asupra unei rochii, sablu
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
altfel. Îi ziceau Bhaar și, câteodată, Bahhar, care însemna a umbla pe mare și în niciun caz nu era un nume. Uneori, îi spuneau doar Bab, care în arabă însemna poartă, și care, oricum, nu avea vreo noimă. Doar bătrâna bucătăreasă o striga Darrielle, cu un nume de asemenea inventat, pe care îl pronunța gutural, în arșița încremenită a curții. Când hrănea curcanii și iepurii de deșert, pe care Mehria îi prinsese în cuști, o chema să-i vadă și să
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
chiar sub inimă. De data asta, însă, degetul din podul palmei drepte era astfel concrescut, încât periclita însăși mâna cu care importantul personaj semna acte de cea mai mare însemnătate.) Doamna Ingemar, o femeie foarte cumsecade, bună gospodină și excelentă bucătăreasă, a mai povestit cum cariera distinsului domn Poolo era presărată cu asemenea întâmplări neplăcute, astfel încât, odată cu fiecare avansare, îi crescuse și până atunci, ici-colo, câte un nou organ. Totuși, până să fi fost vorba de a fi promovat chiar subsecretar
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
apă de ploaie dintr-o baltă și stropi antebrațul și se scărpină iar și usturimea crescu și mai mult. Porni către bucătărie, să îmbuce vreo rămășiță de la micul dejun, deși nu-i era prea foame și răbdare n-avea ca bucătăresele să-i prăjească un scrob cu mușchiuleț de porc tăiat mărunt și amestecat cu ceapă pe care să-l mănânce cu mămăligă rece și galbenă ca aurul (era mâncarea lui favorită scrobul galben cu mămăligă galbenă, se îmbina în ea
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
schimbă în jurul lui, deveni transparent și luminos și colorat și Ștefan scoase un chiot, iha!, ca și când s-ar fi aflat în spinarea unui buiestraș sălbatic, ce vrea să-l arunce din spinare și strigătul său fu auzit în casă și bucătăresele năvăliră afară, i s-o fi întâmplat copilașului ceva, Doamne feri, și-l văzură pe Ștefan umblând desculț prin noroi și prin bălți, cu un cârd de boboci de rață, ca niște gălbenușuri, în jurul picioarelor lui, piu, piu!, iar mai
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
și nădragii și le-au pus la uscat și așa, în chiloți, stând pe marginea patului, Ștefan își încreți fruntea, apoi ridică o sprânceană, apoi pe cealaltă, pe rând, jucându-se cu diferite mimice și apucându-se să râdă cu bucătăresele și ele o strigară în cor pe Luciiiiiia, anume pe ea și ea veni cu feșele umede și când intră, Ștefan simți cum o boare ce adunase de pe câmp miros de romaniță și de fân, de albăstrele și soare pătrunde
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
se scălâmbăie și chiar înțepeni, pentru că Luciia nu era ca alte slujnice, nu era îngâmfată și greoaie și nici nu râdea niciodată, ci doar plutea, aluneca la un deget înălțime de pământ, prin aer, cu zefirii parfumați după ea și bucătăresele își dădeau coate și aruncau ocheade, ascunse printre oalele mari cât butoaiele, puse la fiert pe plitele sobelor și care abureau greu, arătând spre obrazul lui Ștefan, care se înroșise, cum sta el nemișcat din cauza Luciiei. O iubea de multișor
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
în pat și se întinse și gânguri acolo cu mâinile și picioarele în sus și așteptând să fie înfășat. Dar Luciia, cu o mină serioasă, chiar puțin îmbufnată, dacă nu era cumva severă față de acel prunc mare, mai înalt decât bucătăresele, care se răsfăța în pat, se apropie de el, cu buza de jos ușor bosumflată, dar nu pentru a-i da să sugă lapte, așa cum ar fi dorit Ștefan și nici să-l gâdile pe burtă, ci îi luă brațul
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
gândit bine și m-am hotărât să intru și eu!" Pe Nane îl trecu un fior scurt. "Cam toată lumea a intrat! Până și băieții din ospătărie, uite, tata caută acum să aducă alții, pentru că au dispărut seara trecută. În plus, bucătăreasă nu mai avem de-o săptămână, iar pe malul Dâmboviței au apărut zeci de case noi. Lumea se schimbă, prietene, iar eu nu vreau să rămân de căruță. Mă duc la peruchier!" "Și dacă te schimbă în ceva groaznic, într-
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
venit un mesager m-am îmbrăcat și din nou am fost Lu Li * zece boabe roșii de fasole zece boabe albe de fasole o piatră neagră de zece ori pe zi le mut nimeni altul nu-mi știe juca jocul bucătăreasa m-a descoperit i-am zis unul va face o masă pentru tot palatul a zâmbit știutor părul ei este alb * cobra din vasul de jad ne-a fost cina alt fel de poftă avem toamna limba spurcată îmi gustă
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]