1,311 matches
-
instalația este pusă în funcțiune cu ajutorul apei întocmai așa cum funcționa cu mai bine de cincizeci de ani în urmă. În interiorul muzeului se poate admira o superbă expoziție de flori de mină, o expoziție de carte legată de viața buciumanilor, de Bucium sau de personalitățile provenite din zonă, al căror nume îmbogățește tabloul Buciumului și o expoziție de fotografii inspirate de viața de miner. Inaugurarea oficială a Muzeului Buciumanilor se preconizează că va avea loc în acest an la data de 15
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
bine de cincizeci de ani în urmă. În interiorul muzeului se poate admira o superbă expoziție de flori de mină, o expoziție de carte legată de viața buciumanilor, de Bucium sau de personalitățile provenite din zonă, al căror nume îmbogățește tabloul Buciumului și o expoziție de fotografii inspirate de viața de miner. Inaugurarea oficială a Muzeului Buciumanilor se preconizează că va avea loc în acest an la data de 15 August, căci orice stabiliment de acest gen are nevoie de o inaugurare
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
și așa o să fie Cât Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Bun Îl va ține ține pe Glie. Zamolxe Părinte Străbun, le-a spus Celor din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi ca alt neam de coloni să se-mbie De-al Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă Zis-a
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
În nopțile senine și târzii, când liniștea-i nemărginire și timpul parcă s-a oprit, pădurea freamătă-n tăcere. Din când în când sloboadă un oftat venit parcă din vremuri de demult, din plânset de izvoare adunat și tânguiri de bucium în amurg. Se aude foșnind pădurea de brazi, o lungă poveste parcă ne-ar spune; și nu știm cât dor și câtă chemare adună cu fiece toamnă ce moare. Referință Bibliografică: Povestea pădurii de brazi / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN
POVESTEA PĂDURII DE BRAZI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373210_a_374539]
-
ălei, versuri lăsate-n plumb ploua din nori, pierdut în visuri printre tei, vei fi mai viu și fără de sfârșit, Luceafăr trist, între nemuritori! Mărșăluind prin vise interzise, te așteptăm adesea la izvor, din pași pierduți ,iubirea e-o chemare, buciumul sună-n vai nemuritor, vei fi cu jale în alte paraclise, Luceafăr trist, pierdut în zare! Nu te-a înțeles acele timpuri, ce își sorbeau armura de cristal, esență poeziei ai pus-o într-un pahar, o savuram cu toții în fața
LUCEAFĂR TRIST de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372118_a_373447]
-
băutură limpede, roșie la culoare și cu aromă plăcută. Aveam să constat, foarte curând, „gustând” vreo două păhărele, că era afinată. Așa au întâmpinat grupul de femei ce reprezentau „Universul Prieteniei”. S-au apropiat în rânduri de câte patru, după ce buciumul meșterului popular Vasile Alboi a răsunat convingător anunțând ceremonialul. În primul rând, se apropiau cu pași înceți și egali, parcă plutind pe iarba verde și bogată din curte, Mioara Vișan, Rodica Rodean, Carmen Prepeliță și Nicolina Petrov. Urma rândul doi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului I-au fost dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepăndu-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adănci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
Pseudonim literar: Bonnie Mihali... XIV. DRAMĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016. În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș, Iar gândurile cântă, pe furiș, O melodie, din al minții bucium. Ideile-actori își joacă rolul, În funcție de scenariu plâng sau râd Cu chip controversat - frumos ori hâd Și muzei Thalia îi dau obolul. Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca luna Când inima,-n extaz, se-agită-ntruna; Subiectul piesei i-a-nmulțit fiorii. O
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
joacă roluri diferite, grele, Ducând pe umeri fapte bune-ori rele, Istovitoare-n capătul de ață. Citește mai mult În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș,Iar gândurile cântă, pe furiș,O melodie, din al minții bucium.Ideile-actori își joacă rolul,În funcție de scenariu plâng sau râdCu chip controversat - frumos ori hâdși muzei Thalia îi dau obolul.Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca lunaCând inima,-n extaz, se-agită-ntruna;Subiectul piesei i-a-nmulțit fiorii.O dramă s-a
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-n grâuSau albăstrie pe marginea iei...Limba e freamăt ori șopot de râu.Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Autorului Tânguios prind glas Din tristu-mi destin tânguios mă cheamă cu glas cristalin clopote de-aramă. Din neîmpliniri unde se cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
curg în eternitate, buciumă codrul, e vremea nunților. cântă Iancu din șapte fluiere, peste Carpații noștri de dor, se-aude doina prin Apuseni, toamna copacii nu mor. poemul meu spre stele zboară curg rimele ca apele-n prund, se-aude buciumul a câta oară jelind durerea din joc secund. Referință Bibliografică: poemul meu / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEMUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371693_a_373022]
-
Moldovenesc. Astfel de articole le-am găsit așezate pe două mese alăturate și chiar pe jos, în apropierea lor, acestea fiind de mari dimensiuni. Lângă acea masă ne aștepta un invitat special, cunoscut meșter în prelucrarea lemnului și în confecționarea buciumelor. Era domnul Vasile Alboi împreună cu familia, adică soția și copilul lor - un băiețaș drăgălaș de numai trei-patru ani - care ne privea timid, dar liniștit, cu multă curiozitate strânsă-n ochișorii săi frumoși. Doamna Alboi, la fel ca soțul și copilul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
mai mari, de la cana pentru apă ori pentru lapte sau cornul pentru praf de pușcă și până la polonice uriașe, cozi pentru coasă ori alte unelte agricole, mânere pentru toate uneltele de care se folosește în cioplitul și prelucrarea lemnului, până la bucium, inclusiv. Toate sunt destinate trebuințelor firești ale omului gospodar din Bucovina, potrivit tradiției al cărei izvor se regăsește departe, în timpuri străvechi. În același timp, lucrează și mici piese de artă - unele având adâncă semnificație religioasă - Cina cea de taină
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
oferit cu dărnicie și iubire locuitorilor meleagurilor bucovinene. A reprezentat Bucovina la festivaluri naționale și a fost solul României la altele internaționale. Am subliniat anterior că cea mai mare piesă pe care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
și iubire locuitorilor meleagurilor bucovinene. A reprezentat Bucovina la festivaluri naționale și a fost solul României la altele internaționale. Am subliniat anterior că cea mai mare piesă pe care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice ale buciumului său. Afară, în grădina doamnei Gabriela Maxim, după întreaga prezentare a lucrărilor sale, Vasile Alboi a comunicat cu oamenii de pe vârfurile dealurilor de departe de noi. Nu știu dacă le-a transmis ceva anume - o veste, o alarmă, o stare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de departe de noi. Nu știu dacă le-a transmis ceva anume - o veste, o alarmă, o stare de fapt, un mesaj - ori doar bucuria de a-și folosi instrumentul pentru a ne astâmpăra curiozitatea. Dar știu că plecau din bucium sunete clare și calde, grave și lungi, cu tonalități înfiorător de semnificative pentru anumite trăiri sufletești. Poate că exagerez, dar pe mine, cel puțin, m-a impresionat. Nu auzisem buciumul niciodată. Doar în filme, în reportaje, dar este cu totul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
pentru a ne astâmpăra curiozitatea. Dar știu că plecau din bucium sunete clare și calde, grave și lungi, cu tonalități înfiorător de semnificative pentru anumite trăiri sufletești. Poate că exagerez, dar pe mine, cel puțin, m-a impresionat. Nu auzisem buciumul niciodată. Doar în filme, în reportaje, dar este cu totul altceva să-l auzi de aproape și să-l vezi când și cum este folosit. Buciumul este un instrument muzical foarte vechi, de origine dacă, folosit, de regulă, de păstorii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
sufletești. Poate că exagerez, dar pe mine, cel puțin, m-a impresionat. Nu auzisem buciumul niciodată. Doar în filme, în reportaje, dar este cu totul altceva să-l auzi de aproape și să-l vezi când și cum este folosit. Buciumul este un instrument muzical foarte vechi, de origine dacă, folosit, de regulă, de păstorii din munți. În vremuri de demult trecute, a fost folosit ca instrument de semnalizare în conflictele militare cam în toate principatele din Moldova și Valahia. Arată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
daci străbuni Suntem proști făcuți grămadă. Ne-au bătut care au vrut: Nemții, turcii, dar și rușii; Le-am dat și ce n-au cerut, Darnici peste pragul ușii. Țara mea cu oameni buni, De priveghi și pomenire, Când din bucium o să suni Va fi ultima zvâcnire... Țară dată de haram, Nici măcar de bogdaproste, Te-am pierdut ad literam Din prea multă dragoste.... Referință Bibliografică: Țara mea cu oameni buni... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV
ŢARA MEA CU OAMENI BUNI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369145_a_370474]
-
renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să ne dai ceva mai frumos decât că, din lemnul din care își fac ciuberele, spetele, furcile, casele și sicriele în care iau drumul mântuirii, din același lemn să învețe să facă
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]