38,363 matches
-
ani și lucra la un service-auto pe șosea, la douăzeci de kilometri. Cîștiga binișor, supraviețuia, reușea să strîngă și bani, dacă avea cazarea asigurată. Se oferi s-o ajute să-și găsească o slujbă bună, deși nu tocmai dezinteresat. Avea bucurie la ea și Răducu, se arăta drăguț și săritor precum kosovarul ăla, care semăna cu Remus nu doar la figura de desfrînat, ci și la felul cum s-a priceput să stoarcă din ea tot ce s-a putut. N-
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
mai aspre mucedele haine, Piciorul mi se-mpiedecă-n tafta. Stau și îndoi lumina înspre seară Și-o-nvăț să cadă-ntr-un cristal adînc, Acolo unde bănui c-o să piară Și lacrimile ce degeaba le mai plîng. Nu-mi dărui nici o bucurie-ntreagă? Și eu la rîndu-mi blînd te-am ocrotit, Plimbîndu-te prin vînt și-n roua vagă Tăiată-n lama dulcelui cuțit Ce s-a înfipt și-n spatele meu, greu. Îți simt tristețea de a-mi fi bun Dumnezeu...
Prea multe le-am lăsat în grija Ta... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7494_a_8819]
-
făceau ca viața să pară cu adevărat frumoasă și memorabilă. Oamenii veneau la Piatra Comorii pentru că fuseseră printre primii ei descoperitori. Veneau să-i vadă pe ceilalți temerari și să simtă gustul unei fericiri spre care tânjește orice suflet omenesc: bucuria exploratorilor. Leonard adunase suficient material pentru film și se gândea deja la miile de accesări de pe Youtube. Și în timp ce decupa bucățele care i se păruseră mai apetisante, ferestrele se zguduiră lovite pe neașteptate de stropii unei ploi hotărâte. Mai întâi
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu cureaua tatălui cum veneai spre noi. Învierea bucuriei Doamne, Tu care Te îmbraci în frumos, în liliacul din fereastră, în albul rochiei de mireasă, în cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care Te îmbraci în milă, în mâna
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a îngerului, în raza soarelui din geana pruncului, în raza lunii din cuibul privighetorii, în bucuria înluminată a Mironosițelor în tainicul surâs al Maicii Tale împrumutându-ne lumină Doamne, Tu care Te îmbraci în iubire întoarce-ne și pe noi întru bucuria Raiului.
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
îngerului, în raza soarelui din geana pruncului, în raza lunii din cuibul privighetorii, în bucuria înluminată a Mironosițelor în tainicul surâs al Maicii Tale împrumutându-ne lumină Doamne, Tu care Te îmbraci în iubire întoarce-ne și pe noi întru bucuria Raiului.
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
pierdută într-un tren - încă păstrându-ți căldura pe o mână străină. Epilog Să pot să răscumpăr, ca pe-un drum spre Emaus, toate acele schimbări ce nu mai pot fi printre rânduri citite. Iată ispitele neduse până la capăt. Moartea, bucuria de-a vedea totul, mereu nevăzut. într-un târziu, putința de-a te ivi în calea femeii ce demult te-a iubit, în acea dimineață când rufele se deschid proaspete-n vânt ca niște aripi nehotărâte între firea de aici
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
Paris, unde avea multe prietene. Știa toată Europa și se simțea bine oriunde ar fi ajuns. Parisul ca un imens Parana. La Santiago de Chile ca și în Europa. Europa ca un imens Buenos Aires. Kiki ca o formidabilă cascadă a bucuriei de a trăi. Cine nu a văzut cascada Iguazu bea șampanie franțuzească degeaba. Cine nu a dansat tango în El Once se apropie de o femeie degeaba. Banii nu înseamnă nimic. Femeile știu asta, bărbații nu înțeleg și încep să
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
o adevărată doamnă din Buenos Aires, cu spatele drept și capul dat trufaș pe spate, așa cum stă bine unei femei frumoase și tinere să fie și puțin arogantă. Aste e părerea lui Romero, dar mi-a adus mai multe necazuri decît bucurii. Nu au intrat zilele în sac, mi-am zis.Urma să cinăm la restaurantul de la "Hotel Hermitage", unde albanezul rezervase o masă pentru toți trei. "De fiecare dată cînd vin la Paris sau în Franța, și pot să spun, stimate
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
masă cu vinațuri și amici cu trei vorbe spuse la-ntîmplare n-am să pot să fiu pe-aici omul trist scăpat de supărare nici cumva lăsat cu răni pe trup de vreo mână cu inele reci viața mea se face bucurie numai dacă știi cum s-o petreci Norei ceasu'și face acele subțiri ca spinarea peștilor prin ape dintr-un cer de unde n-o să fiu ca lumini cu umbrele aproape și prin ochii-ntunecați de dor o să văd ce n-
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
ar fi "partea diavolilor"? Nu știu. Nu cred. În afară de pitoreștii clochards ai Parisului, în Franța n-am văzut oameni beți nici cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Ceea ce rămâne după trecerea îngerilor este - sau poate fi - partea bucuriei și delectării omului. Castitatea Dacă puritanii, habotnicii n-ar fi ridicat castitatea pe un piedestal atât de înalt, am fi, probabil, mai caști. Uitați-vă la Marion și Raymond! S-au îndrăgostit la 14 ani, au "păcătuit" la 15, s-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
n-au fost decât unul față de celălalt. Înainte de a-l căuta pe Dumnezeu, au găsit divinitatea în ei înșiși. Priviți-le fruntea, obrajii, ochii! Fiecare ființă ce trece prin viața noastră lasă o umbră. Și de fiecare umbră sunt legate bucurii sau regrete, plăceri sau neliniști. Pe fețele lor nu văd, însă, decât zâmbetul copilăriei și adolescenței în care s-au cunoscut. O, nu! Nu sunt niște "preafericiți", seninătatea lor nu e beatitudinea desprinsă de lume a eremiților. I-am văzut
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
plumb, ci vânt de Bogliasco, o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
aur ajunge din pustia înverzită ridică-te mai spusese gladiatorul de dogme celelalte imnuri amuțite-s de-acum ce vei zice ca o părere din bulboana în care calvarul agonizează se ridică un semn austral vezi-ți de drum cu bucurie harul este-n pustie prigoriile magnetice lopătează în soarele princiar la răscruci se-aude-o cavatină în iedera albă și-n odoleanul de pripas te cumpănești biruit într-un atlas iar lângă el un dalb șoricel ceferist și ai aflat atâtea fapte
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se dea de trei ori peste cap, Ciclul Metamorfozelor ispășind bărbătească bucurie zicând, ochii de somn ștergându-și: Ho, că mult am mai dormit, frate, dar și mai mult Dacă Prâslea }ugulea, Fiul Mătușii, cel fără vine la picioarele-i neostenite N-ar fi legat pe Zori de Ziuă, pe Mezilă, pe
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
-Mi Mesie, Zeu de Ziuă, Mezilă, Râde-Mi Demon Bun de Mânatul, de Mânecatul Oilor, Râde-Mi, în Codexul Morții Eroice Vasileea, de frații tăi hăcuit. Și El Mi-a Râs Mie întrucât eram El: Și Mi-a zis: Ajungem Bucuria Raiului când bem mied, Atunci cad în Obârșii din Râpa Pomului Locului Simeria și Vincea, și iarăși într-al Nouălea Cer până la ultimul, în Moesia, unde renasc, Astfel duc și aduc Dota Locului prin Locuirea Cerească în ținerea de minte
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
în miezul căreia clocea neștiută o grămăjoară de jar. Iar amănuntul ăsta, care nici măcar nu avea legătură cu filmul crimei, îl făcea să-și simtă toate dorințele ieșite la grămadă sub pliul gros al pantalonilor de foc. Frica lui Maimuțu, bucuria Piticei, iubirea lor încheiată și întâlnirea de lângă tufa de crizanteme sângerii se furișau una după alta, ca un fir de apă, spre capul râzător al unui șarpe desenat, pe care cineva îl filmase într-o zi crâncenă. Și din mormanul
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
șarpe desenat, pe care cineva îl filmase într-o zi crâncenă. Și din mormanul ăsta de fapte, se ridica lin șuieratul și suspinul unei vieți pe care Gil o uitase demult. Sub borul călduț al pălăriei lui invizibile creștea o bucurie densă și temătoare, venită din gura morții, căci tatuajul de pe cadavru era cheia mâncătorului de știri.
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
ei sunt singuri/ vreodată?// Imediat cum simte singurătatea,/ Iehova îl strigă pe Moise, să-i/ spună despre ce a tăcut.// Din cauza singurătății, omul/ înnebunește ori țipă, chiar și/ dacă este singur în întregul cosmos.// Am să țip și eu imediat." Bucurie inefabilă și datorie sacră, poeziile lui Adam Puslojio sunt tot atâtea arene agonistice unde se confruntă binele cu răul, mitologia cu desacralizarea, tradiția cu avangarda, fiorul existențial și scrutarea de sine cu ludicul expresionist și gratuitatea artelor, metafora suprarealistă cu
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
-o beam apoi cu-nghițituri tiptile; marș afară din viață-mi strig scrijelind pe cuvinte nimfa deșertăciunii, născând, prin cezariană, acest poem. n *** La urma urmei, greierii înșiși numai noaptea cântul și - ascunde - afonii citadini, și - astfel își murmură trist bucuria de-a fi încât muiați de rouă - ca de un plâns abia schițat - ei se prefac, vag histrionici, că nu știu nimic despre oameni... Po(h)em orădean Orașu-i desfigurat de canale, dedesubturi și gropi în care-mi vine prin
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
îngînau pur și simplu neputința de a fi pentru o noapte om. Nimănui nu-i este indiferentă clipa ce trece, Nici clipei însăși care se vede Pe sine trecînd. Apa fierbea. Norul se înnegrea și mai tare. Oamenii n-au bucurii multe. Trec livizi unul pe lîngă altul Măcinați de adevăruri finale. Ceaiul curgea prin mine prelingîndu-se Direct în cer. Iubirea? Că trebuia să fie și iubirea se prefăcuse Într-un spiriduș care își rodea tacticos unghiile. Norul din dreptul ferestrei
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
uscă Saliva îngerului greu de veghe, Aureola i-o înmoaie-n focul Dorinței de-a te-ntruchipa femeie, Cu aripile-ți pipăie mijlocul, La pieptul lui cu fulgi viața-ți descleie Din miezul ei mustos și bun la gust Spre bucuria Demiurgului robust...
Miroși a scoică desfăcută umed... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8490_a_9815]
-
socoteala nefericitului autor impardonabilele greșeli de editare. Pagini lipsă (textul de la pagina 91 nu mai continuă nicăieri), spații albe plasate aberant (vezi pagina 99), corectura neglijentă, au transformat într-un mic coșmar pentru autor ceea ce ar fi trebuit să fie bucuria apariției unei noi cărți. Nu știu dacă asemenea „dezastre” editoriale au la bază o lipsă de respect a unor editori față de munca de ani de zile a scriitorilor pe care îi publică sau incompetența crasă a personalului din corpul tehnic
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
Mircea Mihăieș În mod normal, upper-cut-ul recepționat de pesedei din partea Uniunii Europene ar trebui să mă umple de bucurie. Îmi văd confirmate, de la cel mai înalt nivel, toate diagnosticele puse actualei, iresponsabile, puteri. Am scris — și n-am fost singurul — sute de articole pe tema aroganței și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
mizeria morală a unora dintre ei (vezi cazul Matser), regulile și instituțiile funcționează în cele din urmă. Să te consideri cu sacii în căruță și, simultan, să te îneci la mal, e, în sine, o performanță. N-am, însă, nici o bucurie că suntem amenințați cu trântirea ușii în nas. Motivul e simplu: de suferit vom suferi tot noi, oamenii de rând. Oricâtă mizerie va fi în România, oricât va bântui sărăcia, nemernicii care ne-au adus la sapă de lemn s-
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]