1,277 matches
-
Te simt mai degrabă sumbru. Ce se întâmplă? Nu trebuie să iei lucrurile prea în serios. A ne face sânge rău: asta e o specialitate a familiei noastre. Cea mai mare nenorocire în viață e să te atașezi de oameni. Budismul, care te învață cum să te detașezi, îmi pare cea mai adevărată, cea mai profundă religie” (73 Ă 8 mai 1967). Fuga de sine ia la Cioran forma detașării deliberate de ceilalți și a opțiunii budiste. Întrebarea e dacă reușește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
amână existența. Nu se raportează el, cam în aceiași termeni, la creștinism? Creștinismul l-ar fi putut salva într-un fel care să facă inutile toate celelalte soluții. Numai că, un sceptic, Cioran nu poate crede în nimic, nici măcar în budismul pe care îl admiră și pe care-l contrapune mereu creștinismului. Ce-i drept, în tinerețe, revolta împotriva creștinismului se hrănea din credințele sale vitaliste, din spiritul său anarhic. Scria în 1936: „Fără vibrațiile unui delir ascuns și stăpânit, totul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de lume” și „presimțirea extatică” pe de o parte, și beția simțurilor, adică vitalismul orgiastic pe de altă parte, diferența nu-i decât de instrumente, sau de cauze, nu și de consecințe. În fine, creștinismului, Cioran îi va prefera, finalmente, budismul. Dar nici budismul cu convingere. Reluând parcă afirmația referitoare la baudelaireenele „postulate contradictorii”, Cioran mărturisește într-un loc: „Îndoiala este singurul lucru durabil” (12 aprilie 1974 Ă 447). Altădată, când cineva îl trata drept spirit creștin, iar Arșavir Acterian îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
presimțirea extatică” pe de o parte, și beția simțurilor, adică vitalismul orgiastic pe de altă parte, diferența nu-i decât de instrumente, sau de cauze, nu și de consecințe. În fine, creștinismului, Cioran îi va prefera, finalmente, budismul. Dar nici budismul cu convingere. Reluând parcă afirmația referitoare la baudelaireenele „postulate contradictorii”, Cioran mărturisește într-un loc: „Îndoiala este singurul lucru durabil” (12 aprilie 1974 Ă 447). Altădată, când cineva îl trata drept spirit creștin, iar Arșavir Acterian îi reproșase Ă „cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
loc: „Îndoiala este singurul lucru durabil” (12 aprilie 1974 Ă 447). Altădată, când cineva îl trata drept spirit creștin, iar Arșavir Acterian îi reproșase Ă „cu sau fără dreptate”, zice Cioran Ă anticreștinismul, Cioran readuce în discuție pasiunea sa pentru budism. ține, însă, să precizeze: „Dar nu sunt budist, trăiesc din contradicții și asta mă împiedică să ader la vreo doctrină” (21 ianuarie 1980 Ă 467). Astfel, Cioran, cel care voia să se devoteze unei credințe și care ar fi vrut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
încăpățânează” (I, 361). Poate că scepticismul iluminat al lui Cioran s-a născut tocmai din revelația propriei absențe Ă experiență a unui Narcis agonic și alienat: „Tot ce cred despre lucruri se rezumă în această formulă a unui reprezentant al budismului tibetan: «Lumea există, dar nu este reală»” (I, 332). De aici până la proiectarea exultantă în irealitate nu-i decât un pas. Cioran face acest pas Ă care nu e semnul unei deveniri, ci al unei permanente negări de sine, echivalente
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e aceea care-i dă aparenței o dimensiune, o adâncime, o realitate” (I, 140). Altundeva, dimpotrivă, suferința e aceea care asigură apartenența subiectului la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe cei ce călătoresc pe ape, pe călători în general.222 Mulți sfinți din calendar își au obârșiile în religiile ancestrale Sfântul Ilie, Sfântul Elisei, Sfântul Samson, , în mozaism, Sfântul Hermes și Sfântul Mercur, în politeismul greco-roman, Sfântul Ioasaf din budism / Budha-Botisava)Pe lângă sfinții canonici, având accepțiuni diferite în mentalitatea populară, există și personaje, considerate sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Între sunetul produs de clopot și acela al tunetului se poate observa un paralelism. "În Chină, precizează autorii Dicționarul de simboluri 78, zgomotul clopotului este pus în legătură cu tunetul și în mod frecvent asociat cu acela al tobei"79, iar, în budism, după cum aflăm din aceeași sursă, "zgomotul tobei este asociat cu producerea sunetului primordial, origine a manifestării, si, într-un mod mai general, cu ritmul universului"80. Prin urmare, în cazul interpretării filmului prin prisma piesei, asocierea dintre clopoțel și tunet
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
budiști este asociată și necesară contemplației, ca treaptă spre împlinirea spirituală. Singura diferență dintre budist și creștin este modul cum accepta moartea, spune Cioran: "tot ce pentru noi e spaimă, pentru budist e voluptate. E de asemenea adevărat că, în budism, poți să realizezi nirvana încă din viață, adică poți să savurezi, înainte de moarte, plăcerea de a nu mai fi (o moarte voluptuoasa rămânând în viață)"34. Pentru Cioran, viața este un spectacol miraculos, chiar dacă absurd, dar de care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tristețe", însă el crede că acest act este "egoist și criminal", că nu are nimic eroic, așa cum considerau anticii, nu este semn de forță, așa cum spune Borges, care declara că aprobă actul sinuciderii, pe care îl vede, ca adept al budismului, ca pe Nirvana, ci că "sinucigașul se omoară pe el ca să nu omoare pe altcineva. Mulți care au eșuat în tentativa de sinucidere au sfârșit prin a-i omorî apoi pe altii"67. Așa cum spune Orlando Barone, autor al dialogurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
moralității universale. Aceste idei, și în special „nu-i face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă ție“ au fost exprimate de cel puțin două mii de ani, ca fundament al comportamentului uman etic, atât în hinduism, în confucianism, în budism, zoroastrianism, în iudaism, dar și în creștinism sau, într-o formă asemănătoare, chiar în teologia islamică. Întotdeauna s-a considerat că, prin înțelegerea și aplicarea acestui concept, oamenii ar putea trăi în armonie și nu ar exista conflicte. Cu atât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pe atît de caldă și fierbinte va fi iubirea. Capcana mercenarilor sau tristețea unei Penelope hinduse „/'cum vînătorul-ntinde-n crîng /la păsărele lațul/ cînd ți-oi Întinde brațul stîng/să mă cuprinzi cu brațul”... Conform teoriei tantrice În hinduism și În budism se distinge calea mîinii drepte (daksinacara), de calea mîinii stîngi (vamanacara). Tantrismul mîinii drepte sublimează, cerebralizează pasiunea sexuală sau amoroasă, se Întemeiază pe Învățătura unui maestru, care face magie simbolică. Tantrismul mîinii stîngi adoptă practicile sexuale certe inițiatice, dar Întemeiate
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mai mult, într-un interviu din 2002, poetul avea să îi recunoască deschis lui Nicolae Coande că "efortul meu de o viață a fost să urmez calea de înțelegere deschisă de un Mare Maestru, Ananda K. Coomaraswamy și să primesc budismul cu mintea și inima unui creștin"). După un model recunoscut în titlu (sutra este un tratat indian ori culegere conținând proză aforistică, reguli de ritual, de morală, de filosofie sau referitoare la viața zilnică), cartea sublimează o întreagă filosofie asupra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pietrei, cea islamică. Au fost cu atît mai valoroase în context eforturile extraordinare ale acestui părinte extraordinar, fostul papă Ioan-Paul al II-lea, de a deschide în spirit ecumenic biserica catolică spre ortodoxie, spre protestantism, spre iudaism, spre islam, spre budism, într-o încercare temerară de a ne spune că Dumnezeu e Unul și că trebuie să-l căutăm împreună. Lumea arabă dă impresia de încremenire în trecut, un trecut e adevărat glorios, cînd toleranța, știința și cultura se simțeau acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
națiunii chineze într-un stat imperial (221 d. Hr.), cel care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică necesară, cel care a rezistat încercărilor de penetrare a altor religii în spațiul chinez: budismului (devenit Zen, după întîl-nirea cu daoismul), iudaismului, islamismului ș.a. Daoismul a întruchipat continuitatea culturii chineze, grație remarcabilelor sale capacități de adaptare, a fost păstrătorul unei morale specifice, care încurajează atît libertatea, cît și responsabilitatea individuală, a fost baza tuturor sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dea astfel naștere lucrurilor, lucrurile născîndu-se cu de la sine voință: aceasta este spontaneitate (ziran). Cînd spontaneitatea își emană eterul, ea nu dorește să creeze lucrurile, lucrurile ivindu-se de la sine; aceasta este nonacțiunea (wu-wei)".27 Echivalată cu nirvana, după introducerea budismului în China, această idee-stare a inhibat multă vreme acțiunea economică. Mai nou însă, China realizează o dezvoltare economică semnificativă, printr-un ciudat experiment comunisto-capitalist. Într-o societate socialistă dintre cele mai represive (vezi masacrul din Piața Tienanmen), se încearcă implantarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
directă Amita Bhose, sosind dinspre India, concluzionează că Eminescu ar fi putut foarte bine să fie un poet indian. La început, a fost G. Călinescu, în ale cărui pagini privitoare la literatura indică este formulat asertiv că: "întâia cunoștință despre budism o are poetul, nici vorbă, din Schopenhauer" (Călinescu: 1999, 333). Criticul trece relația dintre creația eminesciană și cea indiană la "alte literaturi" (Călinescu: 1999, pp.333-338). De altfel, jumătate din studiile eminescologice pornesc de la sau punctează undeva în cuprinsul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
subversiv care adora viața, femeile și vinul bun, veghetorul ateu al unei lumi în derivă, care considera că infernul este rugăciunea interzisă, a existat pătimașul adorator al sfintelor, apoi admiratorul gnosticilor și la urmă, așa-zisul înțelepțit, cititor asiduu al budismului. Cioran nu a dezmințit niciodată constantele meditațiilor sale metafizice, dar odată depășite emoțiile mistice și seducția dualismului gnostic, adultul s-a apropiat mai mult de tonica și relativizanta înțelepciune orientală, flirtînd cu tema jocului divin al creației, a lumii himerice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sălbatic" amerindian, dintre același și "Înțeleptul Egiptean" sau "profetul Mohamed și succesorii săi". La toate acestea s-au adăugat cunoștințele acumulate despre vechile culturi extrem- orientale. Informațiile despre confucianismul care nu acceptă revelația divină, completate cu cele despre variantele de budism, arătau că se poate trăi religios și altfel decât după Biblia creștină. În aceleași direcții relativiste au acționat atitudinile îngăduitoare ale țărilor protestante cu eterodoxiile care, după ce negau cunoștințele tradiționale întrucât erau neverificabile, șubrezeau rolul misterului, al fanteziilor mistice din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a prelua tehnicile europene și a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-au reușit încă să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o cale de comunicare cu misterul a ceea ce numim Real. Mai mult, am putea să ne întrebăm, așa cum ne sugerează S. C. Kolm35, dacă mesajul lui Buddha Gautama nu privește de acum încolo și civilizația noastră. Spun mesaj, nu religie, cu toate că budismul este, în stare pură, o religie fără religie. Nu spun nici că acest mesaj trebuie integrat ca atare: nu putem dori să anihilăm în cursul vieții noastre un "Eu" care se găsește în centrul culturii noastre individualiste, așa cum nu putem
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să ne temem fără îndoială de degradările și de sincretismele ce afectează culturile care se amestecă. Dar trebuie de asemenea să ne amintim că nu există cultură pură și că toate au sînge amestecat, începînd cu a noastră. Recurgerea la budism nu poate fi concepută ca un substitut al Mîntuirii creștine și al drogurilor psihotrope, menită să alunge angoasa și zbuciumul condiției contemporane. Dimpotrivă, aș spune chiar că această cultură europeană a noastră, în însăși dialogica sa, nu ar putea și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Mă trezesc noaptea". Babilonul, loc mitic al tuturor viselor, simbolizează tărîmul ideal al morții și al drumului pe care aceasta îl reprezintă. Epigrafele din Maudit Manège și din Échine denotă interesul lui P. Djian pentru misticismul oriental, filosofia chineză și budism. Maudit Manège începe astfel: Să nu te lași subjugat de evenimentele din viața ta, dar nici să nu fugi de ele. Numai așa te vei elibera. Huang-Po Epigraful din Échine este un citat din Yi king: Să pîndești, cu ochii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în ce fel generalitatea moralei simpatetice depșește cadrul moralei creștine, trecând în revist numeroase dogme etice și religioase, în legtur cu principiul binelui și al rului, perfecționarea individului pe cale spiritual, evitarea durerii, ca în budism sau epicureism, etc. Invocând etica personalitții, cu exemple oferite de M-me de Stael, E. Durkheim, Max Scheler și alții, el delimiteaz, totuși, între doctrine, artând c nu orice judecat moral e bazat pe simpatie, (ca de pild judecarea propriilor noastre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]