1,255 matches
-
din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ,,PRINDE CLIPA NEMURITOARE Se crapă zorii, sticlos e cerul, Multă zăpadă și aspru gerul . Iarna-n splendoarea ei argintie-i Ca în frumoasa-ți copilărie ! Ți-aduci aminte? De dimineață, Erai pe schiuri, bujori în față, Erai cuminte și mă urmai, Îmi cereai sfatul, mă ascultai. . . Pornit în viață mereu s-aduni, Uiți și de tine, de oameni buni, Te zbați degeaba și uiți ușor Că-n viață totul, e trecător! Mulți ani continuu
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012. CORONIȚA DE SÂNZIENE De mică învățasem să îmi fac coronițe din toate florile câmpului, în ordinea înfloririi lor după voia LUI. Cele mai dragi? Toate. Uneori adăugam un bujor sau un trandafir. Doar câte unul, prins ca o nestemată în mijlocul frunții. Sau îmi făceam coronițe din frunze, iar fire lungi de iarbă îmi alunecau pe spate. Puneam gingașele flori de mac să-mi fie orbitoarele lumini care să anunțe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
degetele mele și se desprind cu ușurință. Nu le doare! Citește mai mult CORONIȚA DE SÂNZIENEDe mică învățasem să îmi fac coronițe din toate florile câmpului, în ordinea înfloririi lor după voia LUI. Cele mai dragi? Toate. Uneori adăugam un bujor sau un trandafir. Doar câte unul, prins ca o nestemată în mijlocul frunții. Sau îmi făceam coronițe din frunze, iar fire lungi de iarbă îmi alunecau pe spate. Puneam gingașele flori de mac să-mi fie orbitoarele lumini care să anunțe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
urmă să vii. timpul tău să-mi mângâie fața arămie, slăbită de căldura depărtărilor. îți aud pașii sărind peste violetul serii, adulmecând buzele aburinde. marginea zâmbetului tău însetat atârnă povești pe lobul urechii. sărutul pășește tot mai aproape, râvnind prospețimea bujorilor din obraji. în depărtări, nechezatul cailor sălbatici trece tremurul cu fața spre lună. ziua aceea mă-nvelește să dorm diafană. Referință Bibliografică: în seara aceea / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 533, Anul II, 16 iunie 2012
ÎN SEARA ACEEA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357675_a_359004]
-
popor De libertate și dreptate iubitor. Sunt plini Bucegii de minuni Și de cabane și de stâni, Păduri cu brazi înalți și fagi, Ape, cascade, lacuri și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
este frecvent și el se referă atât la teama cât și viclenia omului. Ceva mai senină, mai limpidă, fiindcă se referă la paradisul copilăriei, este poezia: “cineva încă mă ține de mână: departe e vremea aceea / dar îmi amintesc / livada bujorii prispa casei / răsturnată într-un petec de cer / fără să număr zile și nopți / mă legănau fâșii de vise / uneori alergam la marginea satului / cu cârdul de copii / prindeam curcubeul / îl înfășuram pe degete și râdeam / râdeam cu atâta poftă
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
și grâușor de primăvară. Mi se face dor de trecutul acela căruia n-o să-i mai îmbrățișez vreodată umerii. Casele se înșiruie tăcute; cea pe terasa căreia aș fi ațipit în după amiezile răcoroase de vară, în parfumul tufelor de bujori de sub scară; o altă curte cu un măr uriaș, unde mi-am croit de zeci de ori, imaginar, un cuib ascuns printre frunze, tapetându-l cu o păturică, cu Momentele lui Caragiale, toate nuvelele lui Brătescu-Voinești și ale lui Bassarabescu
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
matsuri este sărbătoarea florii de cireș japonez, prilej de relaxare și distracție pe iarbă, pe sub copacii înfloriți. Cireșii își etalează splendorile ca la paradă, de la albul pur-virginal până la rozul diafan; de la floarea simplă până la uimitoarea floare bătută precum floarea de bujor. Natura surclasează și de această dată, măiestria creatorilor de frumos. Este o frumusețe divină, stropită cu o cromatică uluitoare ce-ți picură în suflet emoție, bucurie, dar și gândul că viața omului este efemeră... precum fragila floare de cireș. Mă
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SFATURI DE LA BUJOR CITIRE... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sfaturi de la Bujor citire... a. nu alergați după cei rătăciți pe plajă dimineața, s-ar putea să dați peste unul Arhimede! b. nu stingeți
SFATURI DE LA BUJOR CITIRE... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360312_a_361641]
-
în spatele încăperii. Intrase un individ mic de statură, care ocupă unul din scaunele din stânga sălii. Cineva tuși tare. Sanda continuă: - Am așteptat să adoarmă satul și am pătruns în curtea casei. Cunoșteam bine locul. Luna îmi era călăuză. Mirosea a bujori, aceeași de demult sau totuși alții... Am ascultat cu atenție. Nimic. Nicio mișcare. Am urcat scările și am apăsat clanța. Ușa era încuiată. Amintirile au năvălit ca un torent peste mine, provocându-mi o stare de euforie amestecată cu teamă
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
din stele și din sori. Pe trupul tău s-a zămislit grădina Miresmelor din frunze și din flori. Din buze-ți curg săruturi fermecate, Strivind cu vraja lor închipuiri. Cosițele curg gândurile toate Prin freamătul șuvițelor subțiri. Iar în obraji, bujorii albi se-adună... Din catifeaua lor te-au desenat. În colțul gurii e un colț de lună, Rămas stingher, demult nesărutat. În pasul tău s-ar potrivi condurul Sortit cenușăresei din povești. Nevinovat aș face atunci pe furul... În gândul
PORTRET... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360660_a_361989]
-
dansul ritmul să-mi ude buzele să-mi scuture nisipul de pe coapse, mâini Irina, vecina mea ia lecții de salsa ploaia măruntă îi piaptănă părul mereu nisipul nu are timp să i se așeze pe umeri sângele-i explodează-n bujori sunt o fraieră să cred că doar ea știe dansa! îi întorc spatele ca imaginea să nu devină o obsesie doare... nu pot ieși din tiparul odăi urâte îngenuncheată o melodie rănuită în genunchi de chinul urcușului se plânge de
BUNICO, PRIMUL PAS DE DANS NU EXISTĂ! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360756_a_362085]
-
și scrîșnet de vioarặ Īn care-și pierd duhoarea sfielnicặ de fiarặ Iar muză, coloratặ, fardatặ chiar strident, L-a violat pe zeul oceanelor și-ndatặ Acesta și-a râs barbă și i-a zids decadent: Tu esti ceva în jurul unui bujor de fatặ. FIN Referință Bibliografica: POEME BAROCE / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
gagici, * acum plânge strâmbă-lemne, cu fratele barbă-cot, ce se chinuie c-un ciot, care îl lovise-n cot. * se anunță în ziare, despre această întâmplare, și e mare supărare, aude întreaga lume, care e la cules de mure! * auzită de bujor la un mare vrăjitor, care îl și adormise, că povestea îl vrăjise! Referință Bibliografică: Strâmbă lemne / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 461, Anul II, 05 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
STRÂMBĂ LEMNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359121_a_360450]
-
păcătuit umanitatea, am pictat ieșind dintre frunzele copacului acel instrument al incitării la păcătuire. Dacă șarpele poate fi simbolul falic, mărul zemos devine fructul în care își înfige bărbatul dinții, ca în poezia lui Arghezi, “Rada”: “Și-a dezvelit sărind / Bujorul negru și fetia./ Parcă s-a deschis și s-a închis cutia / Unui giuvaer, de sînge. / Ai pune gura și-ai strînge .” Nici nu știi ce dor mi-a fost de tine. Povestește-mi, ce mai e prin București? Praf
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
II Și fericirea se așterne Prințesa bucuriei se trezește, Iar plânsul ei, a vieții bucurie. Dar Zeii născocesc altă poveste. Se face mare... Frumusețea ei devine un noroc Numele ei este rostit în șoaptă, crește... Viața arcuiește un trist joc. Bujori cu aripi, viața, Spini sau flori, un trandafir, Norii ne colindă sfera crește Tristă poveste, ca un film. Muzica, speranța, dansul, Pictura peste ochi ne cern, Frumusețea, spiritul și pasul Strălucirea soarelui etern. III Într-o zi copila pură Colindând
MIREASA DIN GROTA de PETRU JIPA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340519_a_341848]
-
aceste cărări a dispărut carnea, dar au rămas oasele și se aud mereu sufletele celor care ne-au legănat și ne-au des/cântat nani! nani!...să creștem mari (așa se zice, nu?), să-i ducem mamei o floare de bujor, să se bucure că leagănul nu a fost în zadar...și să nu ne mai încălțăm niciodată cu ghetele pe dos!... Eu, atunci...port opinci, tată! le port pe față și pe dos! le port cu fața la spate și invers! și
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
de S. Recevschi, Ed. Univers, 1970, p. 83 [2] James Wertsch, Voices of the mind, Harvard University Press, 1991, p. 51 [3] Monica Ristea: „Știu că la Livada de vișini, (...), domnul Gingulescu mă numise „măr domnesc”, pentru că aveam codițe și bujori” (p. 22), în Regele gol „Mihai Gingulescu, care juca Regele, când juca gol avea un body culoarea pielii, dar care era făcut extraodinar până la ultimul detaliu. Era foarte nostim și foarte interesant vizual”. (p. 80) sau Elemér Kincses despre spectacolul
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg se-ntorc în care sătenii-n prag *** Ciclul "Primăvara
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
crucea de pământ Este Chipul răstignit. Se revarsă luna-n straturi Peste luciul de argint. Luminează-n întuneric Al Măicuței Fiu iubit. ARMONIE COSMICĂ Scânteioare de la soare Se aprind înspre păduri. Glasul lunii se coboară În luminile de crin. În bujori se varsă cupa Inimii ce s-a încins De iubirea revărsată În alb pur și-n roz deschis. Craiul cerului și-arată Chipul cel neobosit În crăițe de lumină Și de aur strălucind. Anemonele visează Înspre cerul cel senin Când
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător Gheorghe Sadovei • Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc educați în studioul vocal - folcloric al Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți, au evoluat alături de consacrații artiști Călin Brăteanu, Natalia Andrieș, Ionuț Urdeș, Ancuța Carp
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
liberă ca să poți recepționa șoaptele ei. -Bine, mă predau - zise Mauve - pășind sfioasă sub îndrumarea unui bărbat care nu-și putea lua privirea de pe trupul ei. Imaginea de ansamblu scoțând în relief un sutien alb ca spuma care susținea doi bujori perfect rotunzi, apoi un abdomen rozaliu care reproducea emoția pașilor spre necunoscut ca până la urmă privirea necontrolată să alunece spre lenjeria tăinuitoare de alte secrete. -Am ajuns, dragă Mauve, acum te las în voie să înoți spre destinul tău dacă
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine”. Autorul nu face trimitere directă, explicită, la acest celebru verset, dar cititorul cât de cât deprins cu cercetarea Scripturii o va identifica numaidecât. Această Cină de pe urmă (“Bujorul miroase/ pe masa Cneazului Lazăr - / cina de pe urmă”), această Cină a unei așteptări neliniștite, înfrigurate, încărcate de speranță, de zbucium, de disperare, copleșită de un teribil mister, este invocată de două ori în cuprinsul Tripticului athonit. Mai întâi, la pagina
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
ori Apollion) din Apocalipsa 9, 11: “Cadavrele umflate stau rânduite/ În cuierul timpului mâncat de viermi...Trecutul devine-un viitor sinistru...”. Dezastrul comunitar se repercutează asupra individului pios, contemplativ, care se roagă, se întreabă, așteaptă, își scrutează rostul și identitatea. “Bujorul” (termen dominant) este simbolul însuși al istoriilor, și al istoriei, însângerate: Bujorul - floarea ofilită, cu sângele petalelor rescrie istoria. Ca o culme a deznădăjduirii și a destrămării de sine, poetul ne zugrăvește căutarea propriului chip și a acelei asemănări primordiale
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
timpului mâncat de viermi...Trecutul devine-un viitor sinistru...”. Dezastrul comunitar se repercutează asupra individului pios, contemplativ, care se roagă, se întreabă, așteaptă, își scrutează rostul și identitatea. “Bujorul” (termen dominant) este simbolul însuși al istoriilor, și al istoriei, însângerate: Bujorul - floarea ofilită, cu sângele petalelor rescrie istoria. Ca o culme a deznădăjduirii și a destrămării de sine, poetul ne zugrăvește căutarea propriului chip și a acelei asemănări primordiale, căutare mărturisită în două din cele mai tulburătoare și mai stranii poeme
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]