958 matches
-
lume-ntinsă mare, Aevea-i pentru dânsul. Cum picături ce sorb Toate razele lumii într-un grăunte uimit , În el îs toate, dânsul e 'n toate ce-a gândit." (Povestea magului călător în stele) Nu altfel citește Gerard de Nerval interiorul bulgărului de lut cu "sâmburele" lumii: "Adonai așeză o scânteie imperceptibilă în centrul mulajului de pământ din care, se gândise el, îl va face pe om, iar această fărâmă a fost de ajuns pentru a încălzi steiul, pentru-al însufleți și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ne dezvăluie nu întâmplător că obârșia autorilor este în zona "Careii Mari" (Careiul de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Glodeanu). Spuneam că nu ni se pare întâmplător pentru că această zonă etnolingvistică este mai apropiată de Bihor, de "Oradea Mare", iar revista Familia avea frecvent însemnări cu titlul "Din părțile sătmărene". Conștiința românească în satele din jurul Careiului are aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
articole. Introducere de G. Ivănescu. Ediție, bibliografie și indice de nume de Virgil Andriescu. Iași: Junimea, 1977, 367 p. (Eminesciana; 10) * GUILLERMOU, Alain. Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19) * LOVINESCU, E. Mite. Bălăuca. Ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cum mai vede lucrurile. M-a fixat lung, avea privirea altui veac, și mi-a spus: Nu mai văd. Revăd. Marele psihiatru întinde mîna spre Johnnie Walker, mă privește amuzat-hipnotic și toarnă. Cele două pahare par, în lumina candelabrului, doi bulgări chiar atunci, în fața noastră, savant-cristalizați. Clipa mi se impune ca privilegiu. Totul, aici, e copleșitor, patină veche, boierească, o boierie care a fost doar a Iașului, irepetabilă, cărțile, tablourile statuetele, candelabrele odăilor, cu lumina lor de sfîrșit de mileniu, cîinele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
generice, trimițând către modul de formare a anumitor elemente: de exemplu, ,,zăpada este ceea ce se face din fulgi/ceea ce cade din cer"; definiții de construcție, precizând componentele structurale, materiale ale elementului definit: ,,omul de zăpadă este cel făcut din trei bulgări mari de zăpadă, un morcov, doi nasturi, o oală și o mătură", ,,cușca pentru câine este o casă mică făcută din bucăți de lemn, cu ușă, fără geamuri..."; definiții operaționale, implicând o anumită relație stabilită de copii între elemente: ,,vesel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Lucas Ronson stă a) la baza evoluției pașnice? b) la baza evoluției prin revoluție? Ce este mai specific uman: a) suferința alternativei (pozitive)? b) simțul proprietății? c) amândouă? Nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. f) Probleme cu bulgărul de aur Noțiunea: Bulgărele de aur provine din întâmplarea prin care a trecut cineva care, având un bulgăre de aur (și prisosindu-i uriașa avere), a dorit să-l ofere semenilor, cuiva căruia valorosul obiect i-ar fi putut crea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
John) ar trebui pedepsit (post mortem), întrucât, dacă n-ar fi făcut oferta respectivă, tragicele evenimente n-ar fi avut loc? Credeți că numai statutul social al lui John de Magla-Waiss l-a scăpat (legal?) de răspundere? f2) Probleme cu bulgărul de aur Roni Black a acceptat cadoul Roni Black a compărut în fața Curții, fiind acuzat că l-ar fi escrocat pe miliardarul John de Magla-Wais, cel cunoscut de toată lumea drept Big John. După cum se știe, mass-media au găsit un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
n-o înhați atunci, n-o s-o mai întâlnești niciodată. Și ar fi păcat! Așa că Black, spre deosebire de toți ceilalți (cum a fost, de pildă, "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat"), mulțumindu-i lui Big John, a acceptat bulgărul de aur. Cu care spera să-și achite ratele la casă, să-i ofere o dotă promițătoare fiicei, July, să-l țină la școala de cadeți pe fiul Roni Junior, să-și împlinească visul din tinerețe și să-și ia
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
orice risc "da", credeți că actele de caritate ar trebui interzise cu totul ori doar de la un anumit plafon în sus al donației? Remarcă ajutătoare: nu uitați că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. f3) Probleme cu bulgărul de aur În privința noțiunii generice "Bulgărele de aur", nu se face distincția dintre o bucată de rocă din materialul nobil și o piatră conținând doar steril. Poate că, în viitor, știința, în expansiunea ei fără precedent, va introduce și o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
aur, altădată este chiar încredințat că este într-adevăr metal nobil ceea ce dorește să dăruiască (deși cantitatea de aur din bulgărele respectiv este infimă ori lipsește cu desăvârșire) și îi vine greu să accepte refuzul. Dintre numeroasele pietre prezentate drept bulgări de aur, deși nu conțin decât steril, iată și două exemple foarte des întâlnite: ofertele unor sentimente (de pildă, declarații de dragoste) respinse ori trimiterea unor manuscrise la edituri unde sunt pe bună dreptate ignorate. Rezultatul va fi un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fost "Da", credeți că o singură greșeală dintre cele trei ar fi fost socotită nevinovată? Și, prin extensie, credeți că, în general, o singură greșeală poate fi socotită nevinovată? Ce consecințe ar avea un asemenea raționament? f4) Probleme cu bulgărul de aur Dintre numeroasele pietre prezentate drept bulgări de aur și care chiar sunt din aur, iată și două exemple foarte des întâlnite: ofertele unor sentimente (de pildă, declarații de dragoste) respinse ori trimiterea unor manuscrise la edituri pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dintre cele trei ar fi fost socotită nevinovată? Și, prin extensie, credeți că, în general, o singură greșeală poate fi socotită nevinovată? Ce consecințe ar avea un asemenea raționament? f4) Probleme cu bulgărul de aur Dintre numeroasele pietre prezentate drept bulgări de aur și care chiar sunt din aur, iată și două exemple foarte des întâlnite: ofertele unor sentimente (de pildă, declarații de dragoste) respinse ori trimiterea unor manuscrise la edituri pe nedrept ignorate. Vom exemplifica o asemenea situație dusă în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
limba română din spațiul iugoslav. Principalii colaboratori sunt Radu Flora, Momcilo Savici, Gligor Popi, Trăilă Spăriosu, Milan Vancu, Emil Filip, Iulian Rista Bugariu, Ileana Dorina Bulic, Miodrag Miloș. Alături de ei, publică studii depre limba, literatura, cultura și civilizația română Gheorghe Bulgăr, I. C. Chițimia, Mircea Anghelescu, Nicolae Bot, Virgil Vintilescu, Cezar Apreotesei, Victor Vescu, Ileana Vescu, Sorina Bercescu, Octav Păun. O atenție deosebită se acordă cercetării relațiilor sârbo-române și româno-sârbe, în studii semnate de Nikola Gavrilovici, Dorin Gămulescu, Victoria Frâncu, Mirko Jivkovici
ANALELE SOCIETAŢII DE LIMBA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
de istorie, teorie și critică literară D. Micu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihai Novicov, I. C. Chițimia, Virgil Nemoianu, Șt. Cazimir, Al. Tudorică, Mihai Apostolescu, Aurel Petrescu, M. I. Dragomirescu, Al. Sincu, Mircea Martin, Silvian Iosifescu, Octav Păun, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Gh. Bulgăr, N. Constantinescu, I. V. Șerban, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Nicolae Manolescu, Dan Grigorescu, Dan Horia Mazilu, Florin Manolescu, Elena Bortă, Ileana Mihăilă, Laurențiu Avram, Silvia Marin, Raluca Dună, Mihail Nanu, Maria Brăescu, Alexandra Cuniță, I. V. Șerban; cu articole de
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Ion Apetroaie, „V. Voiculescu”, CNT, 1976, 32; Dan Mănucă, Bemolii lui Aristarc, CRC, 1982, 17; C. Trandafir, Textul și metoda, ATN, 1982, 2; Mircea Popa, „Orfeu și Aristarc”, ST, 1982, 5; Mihai Drăgan, „Orfeu și Aristarc”, CL, 1982, 11; Gh. Bulgăr, „Orfeu și Aristarc”, RL, 1983, 1; Al. Săndulescu, Între Orfeu și Aristarc, VR, 1983, 2; Dicț. scriit. rom., I, 97-98; Const. Ciopraga, Rigoarea discursului/ timbru participativ, CRC, 1997, 1; Dan Mănucă, Meditații ale unui degustător de esențe, CRC, 1997, 1
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
1989; Mihai Eminescu, Poezii, introd. edit., Iași, 1995. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Mihai Drăgan, „Aproximații critice”, RL, 1970, 36; Alex. Ștefănescu, M. Drăgan, „B.P. Hasdeu”, TMS, 1972, 8; Ciobanu, Panoramic, 320-322; N. Ciobanu, O nouă exegeză, LCF, 1982, 24; Gh. Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I, Chișinău, 1994, 45-60; Maftei, Personalități, VI, 150; Nicolae Busuioc, Scriitori ieșeni
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
Bogdan Lefter ș.a.; cronici literare scriu Al. Dobrescu, Al. Călinescu, Mihai Iordache ș.a. Sunt susținute continuu rubricile „Eminesciana”, „Sadoveniana”, „Maioresciana”, aici fiind publicate contribuții semnate de Constantin Ciopraga, D. Vatamaniuc, Eugen Simion, Cornel Ungureanu, Ilie Dan, Virgil Cuțitaru ș.a. Gh. Bulgăr trimite Scrisori din Franța (10/1980), N. Cârlan aduce precizări legate de debutul lui N. Labiș, găzduit în numărul 8 din 1950 al revistei „Iașul nou”, cu poezia Fii dârz și luptă, semnată Nicolae Fălticeni (10/1982). Numere speciale sunt
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
arghezian, RITL, 1988, 1-2; Mihăilescu, Întrebările, 124-143; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 71-101; Simion Mioc, Modalitățile lirice interbelice, I, Timișoara, 1989, 2-204; Cornea, Aproapele, 385-397; Lovinescu, Unde scurte, I, 41-42; Negoițescu, Ist. lit., I, 271-274; Alex. Ștefănescu, Tudor Arghezi, RL, 1992, 34; Gheorghe Bulgăr, Întâlnire cu Tudor Arghezi, București, 1992; Zaciu, Clasici, 221-259; Ciopraga, Amfiteatru, 13-80; Marian Victor Buciu, Celălalt Arghezi, Craiova, 1995; Borbély, Grădina, 11-19; Micu, Scurtă ist., II, 49-57; Caraion, Tristețe, 82-86; Ion Sârbu, Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iași, 1995
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de azi, Deși a le pricepe nu pot. Te rog dă-mi cheia La cele ce privesc eu, ca să străvăd ideea. M[AGUL] Știu! Vrei să afli cine-i acel sărman călugăr Ce scări acum clădește din pietre și din bulgări, Din stînce năruite, la acel templu? [PRINȚUL] Da. [MAGUL] E un om neferice... C-o vorbă, soarta sa: Avu dorinți gigantici. Fiind născut sărac, Azi doarme-n pat de trențe, drept perină - un sac; Desculț îmblă pe uliți, de visuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr, Emil Manu - 75, ALA, 1997, 388; Simion, Fragmente, II, 315-318; Dicț. scriit. rom., III, 65-67; Popa, Ist. lit., II, 1097; Firan, Profiluri, II, 32-35. S.I.
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr, Emil Manu - 75, ALA, 1997, 388; Simion, Fragmente, II, 315-318; Dicț. scriit. rom., III, 65-67; Popa, Ist. lit., II, 1097; Firan, Profiluri, II, 32-35. S.I.
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Langue roumaine, Paris, 1974; Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui Alf Lombard, JL, 1996, 5-8; Rusu
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Tudor Crișan, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând și Agatha Grigorescu-Bacovia. Semnează proză Ion Iustin Purza, Eugen Petrescu, Dimitrie Bălan, Constantin Călinescu, Viorel Cosma Tigan, iar încercări dramatice Pavel Bellu și Marin Chelu. Publicistica e ilustrată de Sever Dumitrașcu, Sanda Someșan, Gh. Bulgăr, Ileana Șuta, Mihai Mihăilescu, Florin Druță, Constantin Antohi. Comentariile Camus și natura umană și Charles Baudelaire - realist sunt scrise de Aurel Popeangă. Ion Apostol se ocupă de Brâncuși, T. Blajovici de Titu Maiorescu la Theresianum, Octavian Chisăliță de câteva prezențe
GAUDEAMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]