733 matches
-
teribilă, încât lui Vladimir îi păru manifestarea unei crize de catalepsie... Abia după al cincilea pahar de whisky și tocmai când prin vagonul restaurant începuseră să treacă, vorbind tare, grupuri care flecăreau apăsat, în felul ploieștenilor, unii chiar sugerând maniera bulgărească de conjugare a verbelor, moldoveanul-capitalist sadea, se trezi, revenind în contemporaneitate. Făcând un semn din mână, îi desemnă aproximativ pe acești trecători, ce animau zgomotos atmosfera salonului cu mese goale. I se adresă lui Vladimir, care își studia paharul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de ale lui Ascoli și vedem cum din Cozmița iese la lumină cu totul altceva. Dar, în sfârșit, trebuie să ne bucurăm. Românii, coborâtori ai romanilor, sunt nație cuceritoare, trebuie deci să se bucure de achiziția oricării bucăți de pământ bulgăresc, chiar daca aceasta s-ar prezenta sub forma foarte modificată de strănepot al lui Traian. Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou ș. a. adunați la un loc n-ar suna pe romînește: Dame? Traducere liberă, foarte liberă, dar oare nu trăim în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovește în ei, zic că lovești în tot ce-i românesc și că ești rău român. Într-adevăr, d. Serurie, care a scris un volum de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să se rezolve numai de cătră noi și de cătră celelalte elemente constitutive ale foastei împărății turcești. D-lor au contribuit la prefacerea întregei Peninsule Balcanice și a țărei noastre într-o rețea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
schimb cu alegerea, le mijlocea concesiunile cele mai mari. Având o influență cu desăvârșire nemeritată în administrația învățăturilor publice, d-sa stăruia să se numească pe acolo tot profesori pe sprânceană, de se putea de origine bulgari și cu sentimente bulgărești, încît Basarabia noastră, în loc de-a redeveni ceea ce-a fost cinci sute de ani de-a rândul, adică pământ românesc, devenise din contra vatra agitațiunilor panslaviste - cu concursul d-lui Urechia, care-a fost în acest chip, cu sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
supunere soldățească, sclavie sub autoritatea partidului în favorul cutărui sau cutărui. * Iată dar un buchet de teorii și de fapte cules din adunarea de la Herdan; adunare a partidului liberal-național. Național. Citiți numele membrilor comitetului electoral; mulțimea de nume fanariote și bulgărești vă va încredința ce național e partidul roșu. [8 aprilie 1879] ["D. FREDERIC DAME NE TRIMITE... D. Frederic Dame ne trimite o întîmpinare lungă, căreia-i dăm loc mai jos, relativă la mențiunea făcută în una din revistele noastre despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică astăzi tale quale proiectul așa-zisei răscumpărări astfel cum îl cere Berlinul? Nepoții, feciorii, demnii urmași ai fanarioților, membri d-ai comitetului bulgăresc, câțiva alții de origini deosebite și foarte puțin români. Acești oameni, acești străini cari au monopolizat liberalismul, patriotismul și naționalismul în țara românească vor astăzi, prin așa numita răscumpărare, să inaugureze independența statului român. Astfel primul pas pe care-l
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sumatra, ca într-o prăvălie orientală. Zvonurile spuneau că numele fusese, inițial, „Cărtărești“, dar scriitorul intervenise și ceruse drepturi de-autor sau schimbarea pancartei. Studenții fugeau din librărie și se adăposteau în cârciumă, la o halbă ieftină sau o salată bulgărească. Mi-am scuturat umezeala de pe hanorac, apoi mizeria de pe ghete. Am împins ușile batante și mi-am făcut apariția în salon. Eram așteptat; fără îndoială, nu cu flori. „Edgar’s“ degaja o atmosferă primitoare, de tavernă și sală de curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înfuleca legume gratinate și spaghetti carbonara (astea îmi plăceau și mie, dar numai la „Thalia“, lângă Lemetru: doar acolo găseai subțirimea potrivită și sosul făcut cum trebuie, cu ou, smântână și parmezan); în față, se întrezărea un castron cu salată bulgărească (specialitatea casei). Dacă ar fi fost Maria aici, sigur ar fi comandat legumele și-o salată de vinete cu roșii. Sub masa din stânga, un copil se juca printre picioarele părinților, cu ciocolata morfolită de șnurul fesului. Era adorabil, Caragiale i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dezvoltarea craniului la rasa română e admirabilă, că sunt cranii cari merită a fi în fruntea civilizației. Desigur că Hoffman n-a avut nefericirea de-a vedea căpățînele de mac de pe umerii d-nilor C. A. Rosetti și Giani sau buturuga bulgărească de pe umerii cuviosului Simion. În sfârșit Virchow, naturalist celebru, dă craniului albanez rangul întîi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului, și cel albanez e identic cu al rasei române, cu al mocanilor noștri de azi. E
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prefectului nostru a făcut să se publice, și astfel epistolele acum se predau în Giurgiu, iar cele aduse din Sofia de curieri se dau în Calafat la posta română. Telegramele ziarelor fac această cale demult deja. În Rumelia orientală toată lumea (bulgărească) este indignată în contra prințului Alexandru. "Marița" din Filipopol publică mai în fiecare număr lungi proteste și rezoluțiuni luate prin meetinguri în contra loviturii de stat. Se adună și bani pentru partidul liberal sau mai bine spre a goni pe prințul Alexandru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult mai puțin inteligentă decât poporul nostru, fizic decrepită, moralicește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
substanțiale asupra agriculturii. C-un cuvânt să se înlocuiască cartea de citire printr-un manual de agronomie. Daca ar fi vorba de a se introduce în școala rurală limba maternă neogrecească a d-lui C. A. Rosetti, sau cea maternă bulgărească a lui Mihălescu în locul celei române, lucrul ar fi indiferent. Ca istorioare morale s-ar putea povesti bunăoară copiilor, drept "exemple menite a le forma inima": istoria cum un grecotei cinic ajunge prin minciuni, trădări și crime cel întîi om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un măscărici înjură pe Domnul țării și se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături. Iată... istorioare, foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului. Ca studii substanțiale s-ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura caprelor. Item, indicație de parfumuri pariziene pentru a neutraliza foetor caprinus. Item cultura maslinelor. Item uscarea țârilor. Item indicațiuni pentru jocul cu cărți măsluite. Item metode nouă pentru a se chivernisi pe lângă ruși prin tainică binefacere. Iată o mulțime
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o mulțime de ramuri de producțiune patriotică cărora roșii își datoresc carierele. Ar fi păcat să nu fie obiectele instrucției publice undeva, însă nu la noi. Asta am propune noi dac' ar fi vorba de-a introduce în școala rurală bulgăreasca și neogreaca în {EminescuOpXII 333} locul limbei române. Dar pe cât timp studiul principal al unei școale rurale sau primare e limba românească ea este totodată organul prin care neamul [î]și cunoaște ființa sa proprie, organul prin care acest neam
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de arte, balade culese de Alecsandri sau poezii de ale lui, fabule de ale lui Donici, pasaje din Bălcescu, în sfârșit o sumă de elemente caracteristice și proprii numai poporului nostru, elemente cari-l disting de rasa voastră greco - bulgărească și-l fac să fie ceea ce este: deștept, inimos, curat, nu viclean și puțin la suflet precum sînteți voi. O bună carte de citire ar fi de recomandat la toată pătura din care faceți parte; poate ați ajunge în adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 334} La dreptul vorbind misiunea istorică, predestinarea d[umne ]zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură de grecotei cinic, fără sentiment de patrie, fără umbră de iubire pentru acest vechi și nenorocit neam, s-a cocoțat în fruntea țării; neagra străinătate, umbra spinului la ușa noastră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i chema. Ce s-a ales însă din aceste laude? Hasdeu n-a tradus asemenea acte din limba slavonească și Fundescu tot țigan a rămas. Se vede însă că a luat-o una și bună că-i neam de crai bulgăresc și de atunci a prins limbă și vrea să zboare la neamuri. Un sfat i-am da lui Ionel Ciocîrdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încît să prefere a se declara mai bine bulgar ori bosniac
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răposatul Filimon. Din acești logofeți Coate goale, din aceste ciocoflendure au ieșit genitorii roșiilor actuali, de o promiscuitate înspăimîntătoare de proveniență. Astăzi legațiunile noastre amenință a deveni asemenea instituții de primire pe procopseală a fel de fel de plevușcă greco - bulgărească, pe care o vezi apoi răsărind prin congrese internaționale și reprezentând România. Acolo însă unde România ar trebui să fie reprezentată, ea lipsește. Astfel în Veneția s-a ținut în luna aceasta congresul geografic internațional. Aci vedem reprezentate Austria, Belgia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pururea și pretutindenea iubirea trecutului; patria vine de la cuvântul pater și numai oameni cari țin la instituțiile părinților lor, la petecul de pământ sfințit de munca și sângele părinților, pot fi patrioți. {EminescuOpXII 354} Patriotism cu părinți îngropați în Țara Bulgărească și cari nici știau românește, un asemenea patriotism nu există. [3 octombrie 1881] ["TOATE FOILE GERMANE... "] Toate foile germane vorbesc de călătoria lui Gambetta prin Germania și de întrevederea lui cu prințul Bismarck la Varzin. Sunt persoane cari susțin că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației, a dezvoltării muncii și a culturii. Trebuia poate această amară experiență. Trebuia nația să vază cum toată plebea aceasta greco - bulgărească au pretextat numai idei liberale ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru a fi galopinii lui Bleichroeder și a cumpăra în numele statului cu 60 procente valori ce făceau 20 procente, pentru a ridica bugetul cheltuielilor în câțiva ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
restul Spaniei și, într-o oarecare măsură chiar de Europa. A apărut astfel o unitate funcțională. Cu toate acestea, multe dintre activitățile tradiționale continuă în zonă. Stațiuni turistice apărute în urma unei dezvoltări planificate și localizate - Coasta Mării Negre Litoralul românesc și bulgăresc al Mării Negre, în general plat, jos și nisipos, a fost dominat de trei mari porturi (Constanța, Varna și Burgas), în afara acestor centre existând o populație și activități reduse. În perioada postbelică, guvernele socialiste au început un program de extindere a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
desfșurat lucrările celui de al II-lea Congres al Spiritualității românești, la care au fost invitați dr. Vlad Bejan, N. Vicol și prof. M. Diaconu. Cu această ocazie s-au purtat discuții cu români din Macedonia, Ungaria, Timocul sârbesc și bulgăresc. l decembrie - în Piața Independenței din Iași s-a desfășurat o paradă militară cu ocazia Zilei Unirii și au fost depuse coroane de flori. 16 decembrie - împreună cu Liga pentru Bucovina, la biblioteca "Gh. Asachi" Iași, a fost omagiat prof. Traian
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
unui grup de turiști români în Bulgaria etc. etc. - cunoști genul acesta de știri bazate pe antipatii seculare balcanice. Citit pe forumul unui ziar următorul schimb de replici între „forumiști“, după eveniment, evident: „@Venera, NU originea slavă este motivul primitivismului bulgăresc. Dar oare în România nu întâlnești oameni primitivi? Originea fiind totuși latină! Hai, te rog, fii obiectivă!“ Amice, să fim deci obiectivi în fața evidenței: Caragiale nu e mort! Din cafeneau din gară s-a mutat in cafenelele virtuale de pe Internet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
chioșcuri de tablă de pe plajă. Cel mai mult m-a enervat însă lichelismul reporterilor. Pentru un week-end petrecut la Mare, nu îndrăzneau să-i critice pe cei de la primărie, se gudurau slugarnic, întrebându-se (vezi, promovare!) de ce preferă unii litoralul bulgăresc. Trist, foarte trist. Am reușit să transformăm turismul ceaușist în turism manelizat. Nu mai există nimic autentic pe litoralul acesta. Habar nu avem ce trebuie vândut, ce trebuie criticat, ce trebuie schimbat, în sensul bun al termenului. Dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]