11,764 matches
-
o contaminare ce nu ține cont de granițe. Traficul de mașini și traficul de minori, pe seama cărora s-a dezvoltat în anii de după Revoluție un fenomen social tumoral, ne-au cuprins și pe noi, esticii, și pe occidentali. Înainte de europenizarea bunăstării și a democrației, am asistat, după 1990, la europenizarea sărăciei și a exploatării sexuale, prin generoasa contribuție a unei societăți românești dezechilibrate, din care au ieșit la iveală cu prioritate tocmai aspectele ce au fost reprimate. Societatea românească și-a
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
speciilor. Sarcina și maternitatea se asociază cu modificări specifice de comportament la toate speciile de mamaifere, de la șobolan, la maimuță până la om. Un organism anterior egoist, centrat pe satisfacerea propriilor nevoi, devine, după experiența maternității, preocupat de îngrijirea, creșterea și bunăstarea puilor. Grija mamei este esențială pentru creșterea și aducerea la maturitate a puiului și pentru formarea lui cognitivă, emoțională și socială ca membru al speciei. Comportamentul pe care mama îl afișează față de puiul său pare firesc, natural, dar are la
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
naștere și alăptare. A doua etapă, de menținere a comportamentului matern, are la bază interacțiunea cu puiul și răspunsul creierului la această interacțiune. Devotamentul cu care mama își îngrijește puiul depășește dorința sexuală sau nevoia de hrană a acesteia, iar bunăstarea puiului este o recompensă pentru mamă [6]. Studii foarte recente explică modificările neurobiologice din spatele acestor decizii. În creier există un circuit esențial în supraviețuirea speciei, supranumit „calea recompensei”. Acest circuit conține neuroni dopaminergici ce își au originea în aria ventrală
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
În urma discuțiilor purtate, am acceptat ca zece mii de muncitori români să fie trimiși acolo, pentru a-i ajuta. S-ar putea pune Întrebarea: cum adică, poporul român, constructor al societății socialiste multilateral dezvoltate, să contribuie la acumularea de capital și bunăstarea unei țări capitaliste? Aparent, ar contrazice teza luptei de clasă. În realitate, cei mai mulți erau deținuți de drept comun, cu pedepse de pînă la cinci ani, grațiați cu această ocazie, precum și tineri de la orfelinate, care Împliniseră vîrsta majoratului. În schimbul lor, guvernul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bucătărie la strâns firmituri de pe masa istoriei! Vin de la un curs de inițiere europeană, sunt tobă de carte. Am Învățat ce Înseamnă foamea, trebuie să Învăț ce Înseamnă și Europa de azi, cu locuitorii ei cu tot. Suntem pregătiți pentru bunăstare? Ne amăgim? Am adus pâine și parizer. Am adus și câteva propoziții memorabile. Ți le spun când Îți faci siesta. Știi tu broască râioasă câte tone de detergenți ar trebui să consume Europa pentru ghetoul nostru? Vreo zece. Le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu fi stupid, lumea e făcută să o trăiești, chiar dacă nu ai hotărât tu lucrul ăsta. Știu, globalizarea Îți induce cu de-a sila sentimentul de vină: ești vinovat de sărăcie, de prostie, de poluare, de foame, de angajamente, de bunăstare ș.a.m.d. Te sperie coada la cazanele cu mâncare? De ce nu te sperie ghetoul prin care foșgăie zi și noapte șobolanii? De ce nu te Înspăimântă gunoaiele prin care mergi și cărora nu le mai simți mirosul pestilențial? Altă voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de spaimă, mușcătura sărăciei va fi condimentată cu boli, patriarhii chibzuinței vor fugi spre alte meleaguri, dar exodul va avea și o parte bună: să guste cât mai mulți din spiritul lălâu, balcanic, să-i trezească la viață pe amorțiții bunăstării. Se va construi mult, fără gust și haotic, copiii se vor naște cu spaima În priviri.,, O voce ,,Antoniu, nu-i privi cu dispreț, sunt cei ce Îți Întind zilnic bănuții care te țin În viață. Sunt cei care Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu mă uit în WC când trag apa! Nu mă interesează, ca pe tine, cum arată căcuța altora. — Vai, vai, vai, ce clanță avem deja la treișpe ani! Cu cineva care-i pune o întrebare legată de sănătatea lui, de bunăstarea lui! Situația asta absolut de neînțeles îi umple ochii de lacrimi. — Alex, de ce te porți așa, lămurește-mă și pe mine! Spune-mi, te rog, ce ți-am făcut noi la viața noastră ca să merităm o asemenea răsplată? Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
zic că asta-i părerea ta și-atât. — Cum adică părere - nu-i părerea mea, fetițo, e adevărul gol-goluț. — Adică e o treabă pe care o știe toată lumea... sau numai tu? Îi lingea fofoloanca un evreu căruia îi păsa de bunăstarea nevoiașilor din New York City! Îi ejacula în gură cel ce apăruse la TV într-o emisiune dedicată învățământului! Într-o fracțiune de secundă, doctore, trebuie să-i fi apărut totul limpede - e cu putință? Să fie, oare, femeile, chiar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de cauciuc) era considerat ca o agresiune de tip imperialist, o încălcare a tratatelor de pace, o mănușă aruncată în obrazul războinicilor, cărora nu le mai rămânea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
legăturilor cu persoane suspecte din politică și din lumea afacerilor, atât înainte, cât și după 1989.” Spre deosebire de Ion Iliescu, care a insistat în a-și face un renume din onestitatea sa economică (plănuind chiar o Fundație Iliescu care să promoveze «bunăstarea cetățenilor»), și Corneliu Vadim Tudor care a pus accentul pe onestitatea lui morală, există și personalități care promovează mai mult sau mai puțin democrația autentică și puternică, cum este considerat cazul lui Emil Constantinescu care a condus România un mandat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
zilnic. O serie de concesionări sunt acordate de politicieni lor înșile sau aliaților lor din lumea afacerilor și a finanțelor:” Mult prea des liderii de partide, adjuncții lor, oficialii locali și membrii tineri sunt mânați de nevoia de a obține bunăstare materială prin activitatea politică. Ideologia și programele contează prea puțin. Iureșul celor mai mulți defectori oportuniști spre PSD după 2000 demonstrează că nevoia de a redirecționa banii publici și ai Europei spre buzunarele private reprezintă o preocupare covârșitoare. Ba mai mult, nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Ca urmare, pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au fost reduse. Pe termen scurt, acest permanent «salt înainte» în domeniul economic s-a resimțit pozitiv pe plan social: debușee pentru forța de muncă, urbanizarea localităților, o bunăstare relativă. Pe termen lung, s-a dovedit însă o politică falimentară, care a provocat specializarea industrială a unor regiuni întregi, fără a oferi alternative, ca Valea Jiului, de exemplu, distrugerea accentuată a mediului (Copșa Mică, Baia Mare) și depopularea satelor. Autoritățile au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
El se arată dispus să asculte - ceea ce este foarte mult pentru un dictator comunist -, se întâlnește cu grupuri reprezentative ale elitei cultural-științifice, se arată receptiv la înnoire. Ceaușescu manifestă preocupare pentru ameliorarea condițiilor materiale de existență, vrea și industrializare, și bunăstare. Semnul cel mai grăitor al «noului curs» îl constituie plenara CC din 22-25 aprilie 1968, considerată, pe bună dreptate, de Dumitru Popescu drept «momentul maxim al procesului destalinizării în România, vârful său. Securitatea e pusă la stâlpul infamiei!» [...] Plenara a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în parte. Orice încercare de a spune că este necesar să oprim creșterea economică stârnește proteste din partea celor care cred că aceasta i-ar condamna pe cei săraci la o sărăcie perpetuă. Ca o ironie a sorții, argumentul după care bunăstarea săracilor depinde de creșterea economică vine mai ales din partea experților în probleme de dezvoltare, a economiștilor, finanțiștilor, conducătorilor de corporații și a altora care nu și pun problema zilei de mâine. Un adevăr se desprinde din întreg contextul la care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că partidul lui are «un electorat mai sărac, mai bătrân, mai puțin școlarizat». Pe scurt, ăștia au venit și sunt ținuți la putere cu voturile săracilor. Și ale celor mai săraci cu duhul. Moldova să trăiască! Și săracii ei, întru bunăstarea bogaților de partid și de stat. Un paradox al tranziției! Și al duminicii orbului! [...] 18.000 de familii (!) din județul Vaslui trăiesc în exclusivitate din ajutoare sociale.” Sunt admirabile declarațiile unei militante de frunte a vieții publice românești, poetă și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
urmare, sunt individualiști mai întâi de toate, lipsiți de cel mai elementar patriotism, pragmatici și disprețuitori față de legi. Sunt oameni, care sunt «certați» cu cultura și absolut nepăsători față de viitorul României. Nimic nu-i preocupă mai mult decât propria lor bunăstare și plăcerile personale. În una din cărțile sale Octavian Paler mărturisea: „Mă demoralizează să văd că șmecheria ține loc de inteligență, că tupeul ține loc de curaj, că totul se devalorizează, azi, inclusiv tristețea. [...] Mă tem că în actualul blocaj
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
iarbă maronie, veștejită, în timp ce un văcar burtos, prăfuit, cu un șorț la brâu, le supraveghea de sub un copac. Vitele nu erau marcate cu fierul roșu, dar toată lumea știa care a cui este și de unde se trag. Acestea erau semne de bunăstare, materializarea muncii cuiva în minele de diamante de la Jwaneng sau la fabrica de conserve de carne din Lobatse. Mma Tsbago o îndrumă spre o casă de la marginea satului. Era o locuință bine-îngrijită, ceva mai mare decât cele din vecinătate, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
micul dejun și felii groase de pâine, care-l vor umfla ca pe șeful ăla grăsan din nord, cel sub care s-a rupt scaunul când a venit în vizită în casa în care era menajeră verișoara ei. Dar nu bunăstarea domnului J.L.B. Matekoni o îngrijora, ci slujba ei, pe care acum și-o vedea amenințată. Dacă va trebui să lucreze într-un hotel, nu va mai putea să se întrețină cu prietenii ca până acum. În situația actuală, primea vizitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mod de ispășire a vinilor din trecut și a prostiei de a fi avut niște capricii care nu făcuseră altceva decît să provoace nefericirea ființelor iubite făcuse loc, Într-un mod inexplicabil pentru ea, unei senzații tot mai neliniștitoare de bunăstare. Se simțea fericită plătind pentru răul pe care-l făcuse, la fel ca penitentul care duce În cîrcă o cruce grea la procesiunile din Saptămîna Patimilor sau călugărul care se autoflagelează În fiecare dimineață cu ciliciul. De aceea era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-l prindă, existența lui, mereu Închis În peșteră, avea să se transforme Într-un iad; că, odată sfîrșite rezervele de carne de broască-țestoasă, fără apă sau hrană, supraviețuirea avea să se devină tot mai dificilă și zilele de liniște și bunăstare, În care nu trebuia decît să se așeze pe culmea falezei și să se uite prin lunetă la sclavii lui, păreau să rămînă definitiv În urmă. Triumful lui nu durase mult. Albatroșii uriași nu se Întorseseră Încă din a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și descusuți cu artă. La asta era imbatabil. Niciodată nu întreba despre ceea ce-l interesa. Cuvântul pînză ori putred nu ieșise din gura lui. Dar aflase totul îngăduindu-și să bea un pahar de vin cu ei și întrebîndu-i de bunăstarea afacerilor ori dacă e adevărat că vor să-și schimbe slujba. În mai puțin de o săptămână a descoperit că și Strudel și Iacobovici cumpăraseră pe nimic un vagon de pînzeturi care deraiase nu departe de Pașcani și se răsturnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ca și încheiată. "De unde știu? Îmi vine să cred că este o întrebare pur retorică. Dar o să-ți răspund, domnule adjutant. Din faptul că te-ai străduit să-l alungi pe prinț din Vladia. Ai înțeles destul de repede că relativa bunăstare care se lega de prezența sa în târg nu se putea compara cu nenorocirea, cu daunele pe care le aducea în același timp fericirii Vladiei. Și de aceea ai reușit să-l îndepărtezi într-un fel deosebit de ingenios, demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din pricina gazetelor. Tot gazetele erau la mijloc! Reclame de automobile umpleau cîte o jumătate de pagină, firmele nemțești și franțuzești se întreceau la reducerea de prețuri și la avantaje, simțind că există bani, dar că nu se crease încă necesitatea, bunăstarea de cele mai multe ori lenevește omul, mai ales cînd n-a fost obișnuit cu ea, cînd se află abia la prima generație de îndestulare, în fiecare zi puteai afla de deschiderea a noi magazine de pînzeturi ori despre mari reduceri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lor fierberea a devenit mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin intensă. Din fericire au urmat anii "vacilor grase" și cînd vacile sînt grase toată lumea trăiește cît de cît mulțumitor. Numai că anii cei buni nu țin o veșnicie și bunăstarea lor e trecătoare. Mai rău era și faptul că prosperitatea, cîtă era, se ținea minte, pe cînd sărăcia, nevoile, nu. Ca un făcut, tot mai multe rapoarte vorbeau de o stare febrilă în mediile industriale, ale meseriașilor nu doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]