4,074 matches
-
cuvinte sunt rostite de o elevă catolică, ele declanșează un scandal de pe urma căruia Biserica este pusă la zid. O țară în care toți sunt împotriva reacționarilor, deși nimeni nu mai știe prea bine cine sunt reacționarii. O țară în care bunăvoinței indigenilor li se răspunde cu o insolență rasistă de la care autoritățile își întorc privirile. O țară în care filantropia se vinde cu toptanul și, în fine, o țară a cărei capitală riscă să rămînă fără parizieni. Cartea lui Sévillia este
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
spațiul UE sau de tratarea și protejarea lor ca cetățeni egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii și, implicit, ai României. Politicile publice europene nu țin suficient seama de caracterul european al acestei minorități. Demersul depinde însă nu numai de bunăvoință, ci și, după cum demonstrează volumul de studii al germaniștilor, de cunoașterea lacunară a subiectului; efortul intelectualității europene - care poate fi de lungă durată - începe să se concentreze în această direcție.
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
jubila. Directoarea școlii s-a sesizat și a informat-o pe mama, care m-a verificat într-o ședință ,,restrânsă”: eu ,,inculpatul”, mama ,,judecătorul”, martori cartea și caietul de chimie și executant făcălețul. Am trecut cu brio verificarea cu toata ,,bunăvoința” mamei pentru a-mi aplica o ,,corecție”. Am scăpat pentru că știam carte; am scăpat și de aceea profesoară obsedată, care a fost internată din nou într-un spital de neuropsihiatrie, dar, până la sfârșitul ,,aventurii” am fost supus unor examinări ,,publice
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
o impresioneze făcînd-o, de exemplu, să creadă că e vorba de o Întîlnire de afaceri. Deși n-avea talent la afaceri și-i disprețuia pe cei care se Îndeletniceau cu așa ceva. — Îl tapăm și Îl fixăm un pic, da? Era bunăvoința Întruchipată, În halatul ei alb, scurt pînă deasupra genunchilor, și cu niște ochelari nostimi pe nas. Însă ochelarii o dezamăgiră pe Christina. TÎnăra coafeză era Într-adevăr mioapă. De aceea se apropiase atît de mult de mustața lui Vic, biata
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
scaun, făcu cîțiva pași prin Încăpere, ca și cum ar fi probat o pereche de pantofi noi. — V-ați albit toată ca un neon ! — Am avut o mică amețeală, poate din cauza asta... În filmele americane, atunci cînd un domn dorește să obțină bunăvoința unei doamne, o invită mai Întîi să ia masa Împreună la restaurant. Cu acest prilej, ei discută despre diverse chestiuni care li se par interesante, apoi el o conduce acasă, iar ea Îl invită Înăuntru, să bea o cafea sau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
După ce o impresionase În mod atît de plăcut pe Daisy, maiorul plăti consumația, lăsînd chelnerului un bacșiș meschin, sub pretextul că oricum Încărcase nota de plată, apoi se oferi să o conducă pe Daisy acasă, iar ea acceptă cu multă bunăvoință. Ba, mai mult decît atît, cînd ajunseră În fața locuinței, Îl invită Înăuntru, așa cum cereau bunele maniere din fimele americane, pentru a bea Împreună o cafea sau un ceai, iar el acceptă, precizînd: — Numai un ceai mic! Nu vreau să deranjez
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
le Înduioșează și par ușor de manevrat. Abia mai tîrziu ele Își dau seama că lucrul acesta e cam plictisitor. Lucru de care asistenta Își dădu seama În aceeași seară, după ce ajunseseră Împreună În același pat și constată că, oricîtă bunăvoință i-ar fi arătat, maiorul rămînea Într-o expectativă prelungită, aparent inexplicabilă. Mai precis, simțea o ciudată liniște În tot organismul, care persistă și deveni chiar mai cuprinzătoare cu trecerea timpului. — Simt o ciudată liniște În tot organismul, explică el
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
salut. În cele din urmă, pentru a spune totuși ceva, tuși convingător. Bineînțeles, nu se așteptase la vreun răspuns, dar Își crease singur ocazia de a observa că Îi e sete. Urmă un șiretlic vechi de cînd lumea: ca să obții bunăvoința unuia căruia nu ai ce să-i oferi, Îi ceri ceva ce nu are nici el. — Nenea acesta n-a lăsat nici un pic de apă aici? Întrebă. În sfîrșit, David catadicsi să vorbească. Spuse: — Ce-ți pasă? — Mă tem că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
știe nimeni unde suntem! Modul cum pui problema dovedește că ești un tip destul de inteligent. Atunci Într-adevăr o să crăpăm... Pe tine cum te-a prins? De vreme ce reușise să-i dezlege cît de cît limba, Pablo, Încercă să-i cîștige bunăvoința spunîndu-i o poveste cît mai Îndrăzneață. — Cu tipul care m-a adus aici, m-am Întîlnit absolut Întîmplător, zise. Nu-l cunosc și nu mă cunoaște, am impresia că m-a confundat cu altcineva... De fapt, lucrurile sunt mult mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu puteau să mintă! — Nu cumva ziaristul care a scris articolul era și el norvegian? — La asta nu m-am gîndit, mărturisi Pablo, mulțumit totuși că reușise să-i dezlege limba lui Michel și să-i cîștige cît de cît bunăvoința. Era un bun prilej să-l Întrebe ceva despre o cunoștință comună sau să-i dezvăluie anumite lucruri interesante din viața lui, care să le consolideze relația, numai că, În afară de Vic, nu aveau nici o altă cunoștință comună, iar despre Vic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
binelea. De acum înainte contez pe tine, ți-a zis Piticul, o să ajungem departe, și tu, ca un militar devotat, la ordinele dumneavoastră tovarășe secretar, noi doi sîntem făcuți să ajungem în vîrf, cine oare se mai bucurase de atîta bunăvoință din partea lui? Eu știu să-i recompensez pe cei care merită, te-a făcut să înțelegi la chermeza pe care a organizat-o ca să sărbătorească înăbușirea incidentului, a fost o nimica toată, ți-a explicat, cîteva coaste rupte, le-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
planurile alea complexe ale lor o să apară o fisură, o să se producă un scurtcircuit. — Speranța moare ultima, zice Dendé, recunosc că și eu mă gîndeam că, cine știe? Aici vorbim deja despre inconștiență sau de vagabondaj, îi mustră Bătrînul cu bunăvoință, de instinct de vînătoare sau, mai grav, de masochism. — Cu toate astea știam că Roja ținea morțiș ca cel puțin noi să ieșim la înaintare, dacă dînsul nu mai era în stare, zice Tîrnăcop. — Mi-am aruncat ochii pe ele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care aceeași față nu o avea când persoana era mai tânără. Antonia are ochi căprui mari, inteligenți și pătrunzători și o gură mobilă și expresivă care este în general strânsă într-un fel de botișor care exprimă interes și o bunăvoință puțin ironică. E o femeie înaltă; și, deși a avut totdeauna o tendință de îngrășare, a trecut drept o femeie mlădioasă, atribut pe care eu îl interpretez ca fiind o referire la tendința ei de a sta în poziții contorsionate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nici o urmă de mânie. Am auzit că e frumoasă și deșteaptă și tânără, ceea ce e minunat pentru tine, Martin, spuse Antonia. Chiar nu-ți dai seama că vorbesc foarte serios? Chiar nu poți avea generozitatea de a primi în dar bunăvoința mea, binecuvântarea mea? — Simt că încep s-o iau razna, cu siguranță, am zis. Vorbiți de parcă ați pune la cale căsătoria mea. Ce Dumnezeu, doar nu sunteți părinții mei! Palmer afișă zâmbetul său american, larg și strălucitor, și o strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
declarase în mod programatic, și pe mine, într-o poziție secundară. Faptul că aflase despre existența lui Georgie venise ca un șoc și ca o provocare; și, deși eram sigur că Antonia își imagina că este animată numai de o bunăvoință sinceră și afectuoasă, ea era de fapt ferm hotărâtă să dobândească și să mențină controlul, ba chiar să ghideze ea însăși relația dintre mine și Georgie: iar dacă, în desfășurarea acestui proces, relația dintre mine și Georgie s-ar întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
părți îi ieșeau șuvițe rebele care-i dădeau un aer foarte copilăresc. Mângâia cu mâini nervoase cățelușul de pluș adus de Antonia și ne privea pe rând cu un zâmbet strălucitor, rugător, sfios. Toți ne aplecam asupra ei cu multă bunăvoință. Era a treia zi de la isprava lui Georgie. Stătuse în comă mai bine de douăsprezece ore, dar acum era în afara oricărui pericol și-și revenise destul de bine. Palmer ședea la capul patului, foarte aproape de ea, pe o parte iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am plecat chiar în seara celei de a doua mărturisiri a Antoniei. Firește, i-am produs Antoniei o mare dezamăgire. Nu știu cât de mult a durut-o și nici nu m-am sinchisit să aflu. Am tratat-o cu o sarcastică bunăvoință care ei îi producea o nedumerire continuă și am răspuns la afecțiunea ei constantă cu o ironie constantă. N-o puteam ierta și-mi doream să nu o mai văd în fața ochilor. Devenisem mai dur, mai categoric, iar sentimentul permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Apoi se țineau de nas demonstrativ și Îl rugau frumos pe domnul Maier să-i lase să se mute. De Îndată ce Începea jocul, nu aveam voie să ating mingea nici măcar o dată - până la sfârșit, când Fischl mi-o pasa cu o neașteptată bunăvoință. Din păcate era o pasă atât de jalnică, Încât Winkler, care juca În cealaltă echipă, reușea să-mi bage un cot În stomac și să-mi sufle mingea. De parcă aș fura dulciuri de la o fată, reflectă uitându-se la Greta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
N-am zis eu că mai poate aștepta? Fluturându-și țigara, Diels se strădui să Închidă sertarul cu mâna liberă. Mă privi. Colaborarea e mereu binevenită, domnule Knisch. De asta aș vrea să vă Împărtășesc un secret. Drept dovadă de bunăvoință. Adoptă o postură atotștiutoare. Ești suspectat Într-un caz care implică anumite... Mă rog, hai să-i zicem „anumite“ obiceiuri sexuale. Obiceiuri care nu sunt caracteristice pentru conaționalii noștri. Obiceiuri deviante față de cele normale. În două cuvinte: obiceiuri proaste. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e... Încercă Pieplack să intervină din nou. Trăgându-i peste gură un fermoar imaginar cu două degete de pedagog, Diels Îl anunță: — O clipă, colega. Domnul Knisch tocmai ne spunea ceva important. Se Întoarse spre mine și mă privi cu bunăvoință. Cred că am putea atinge miezul problemei. Da, acum e momentul să fiți un pic mai cooperant, domnule Knisch. Scăpați de povara care vă apasă. Mărturisiți. —... greșită, reuși să adauge Pieplack, Înainte ca Diels să repete gestul cu fermoarul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cealaltă, un ziar Împăturit. O să-mi fie greu, mi-am spus, recapitulând rapin o serie de reacții posibile Înainte de a mă hotărî s-o salut În maniera reținută dar jovială, rezervată pentru momentele În care conștiința Încărcată se amestecă cu bunăvoința. După ce am comandat, m-am lansat Într-un monolog despre politică, sporturi moto și filme - aruncate alandala, fără vreo logică sau coerență, mai mult să o convingă pe Dora și poate și pe mine, că lumea nu se schimbase radical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
deschise nimeni. Am Încercat din nou. Nu, nimic. Am Încercat iar. Iar nimic. În ciuda intuițiilor, se pare că mă Înșelasem. La dracu’. La dracu’. La dracu’. Cum am putut fi atât de prost? Și-acum ce să fac - cu toată bunăvoința mea febrilă, cu toate prostioarele mele de om educat? M-am prăbușit pe podea epuizat. Mi-era frig la picioare, membrele Îmi Înțepeniseră și mă dureau. Exact când m-am aplecat să-mi desfac șireturile de la bocanci, luminile s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în timpul crizei economice; ei îi dădeau plicuri și hârtie de corespondență cu numele lui tipărit sub o reproducere a voasului Mayflower, care era emblema lor (și, prin extensie, și a lui, ha-ha-ha); și, în fiecare primăvară, ca o încununarea a bunăvoinței lor, îl trimiteau să petreacă împreună cu mama un weekend gratuit, a-ntâia, în Atlantic City, nici mai mult nici mai puțin decât într-un hotel din acelea elegante, goișe (laolaltă cu toți ceilalți agenți de asigurări de pe coasta Atlanticului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
curmezișul holului negru și luminat, spre una din scări, Înainte ca domnișoara Warren să se fi putut extrage dintre ușile rotative. Ea se izbi de un hamal și căzu În genunchi, scuturând din cap și Încercând să se debaraseze de bunăvoința, melancolia și imprecizia beției. Hamalul se opri s-o ajute, iar ea se agăță de brațul lui și-l opri până când putu să-și controleze limba. Ce tren pleacă de la peronul cinci? Întrebă ea. — De Viena, spuse omul. — Belgrad? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
minunată pentru potolirea foamei de amor. O proastă care n-o mai slăbea din hi-hi-hi! și ho-ho-ho! cînd i se făcea curte, jenîndu-se foarte la vorbele frumoase, trimiterile la mitologie ori la literatură, dar care devenea gravă și aproba cu bunăvoință, ascunzîndu-și marea fericire, cînd i se spunea direct să se dezbrace. O parșivă evoluată între timp, care, acum, de cînd reluaseră legătura, îl umilea, în pat, de fiecare dată, pervertindu-l: "degeaba ai atîtea diplome, că tot prost ești! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]