1,697 matches
-
ajungând în legendă precum: Până-a fost Horia împărat / Domnii nu s-au desculțat / Nici în pat nu s-a culcat / Prânz la masă n-au mâncat. Ori : Horia șade pe răzor / Domnii fug de se omor / Horia șade pe butuci / Domnii fug fără papuci. Sau. Cât fu Horia căpitan /Și domnii purtau suman / Pân-ce fu Horia crai / Pe domnire era vai. Ori: Pân’Horia-a-împărțit / Domnii n-au mâncat din blid. Sau Horia, Cloșca și Crișan / Poartă-n mână un
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
valuri, la marginea unui sat unde ne puteam odihni. Cu toate că în zilele noastre, plutăritul e interzis căci nu mai e rentabil o plimbare pe unica plută a lui moș Neagu, e ca și cum am face o săritură înapoi spre vremea tinereții! Butucii care cândva erau rostogoliți din pădurile din jur pentru a devenii pentru câtva timp ,,vase plutitoare'' și apoi prelucrați la fabricele de cherestea din Piatra-Neamț, Bacău sau Galați de ani au fost suspendate. ,,Plutăritul'' pe mici distanțe a rămas doar
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
-se într-o supremă sforțare. ). Fetele poporului se întrec cu bărbații în putere, Ba îi ajută și la război și în alte lucruri grele. Iar eu, fiica regelui, des la vânătoare mă duc 21 Și nu pot da înlături acest butuc? ZADA Se zice că iubirea dă puteri nebănuite. ( Izbutesc de astădată a da jos grinda. Ușa se deschide. Cei închiși nu îndrăznesc să iasă.). DOCHIA A voastră este binefacerea libertății sfinte. ZADA ( Spre Sabinus. Iubitule! Iubitul meu! Fă să înțeleg
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
sforțându-se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți-a spus. Și ieri ți-a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc. Le dai la păsări. La ălea care au mai rămas, că o gâscă ai lăsat-o s-o lovească mașina aia. N-ai fost în stare să le păzești pe toate... Și spune lu’ mă-ta să facă și varză
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
în curte, s-a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de-ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și curioasă verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le-a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să-i pese că le poate lovi și răni. - Da’ ce-ai, maică? Lasă-le naiba de păsări că le omori! Stai locului, n-auzi? Adună surcelele și du-le în bucătărie că am
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
devină cât de cât credibilă? Fură cineva un portofel în tramvai, nu are importanță că l-a găsit aproape gol, dar pentru că era recidivist primește o condamnare de trei ani. Devalizează un altul o bancă pe care o pune pe butuci și primește tot trei ani. Iar când trebuia să fie încarcerat, el se afla la câteva mii de chilometri depărtare. Ce ziceți: prejudiciile și dozarea pedepselor sunt formulate în spiritul dreptății?! Cine măsluiește cântarul dreptății? Justiția este condamnată să intre
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Soarele, ca un bulgăre imens de jăratec, ridicându-se din vatra de dincolo de pământ...Cățărându-se pe spinarea uriașă de arici vegetal a dealului înfipt în araci, butuci și copaci răzleți. Cobora sprinten poteca prin iarbă, zărea malul sufocat de vegetația lacustră și, cu trestiile pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
aveam să-mi petrec copilăria, deodată m-am trezit în fața unei imense vii, în care tatăl meu, atrăgându-mi atenția să rămân pe loc, dispăru pentru câteva momente. Țin minte că în intervalul celor câteva minute, cât a dispărut printre butucii aceea, susținuți de niște spalieri înalți, m-am apropiat de un tub de ciment în care era preparată o substanță verde, numită, după cum aveam să aflu mai târziu, zeamă bordelez, substanță cu care erau stropite frunzele viei de viță, combătând
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
care avea să mă trezească la realitate, avusese loc, deci, într-un trecut foarte îndepărtat. Cât despre jitarul acela jegos, zlugă a regimului de tristă amintire, la câțiva ani își găsise și el nașul. Undeva în mare secret, printre frunzele butucilor de vie, ținea ascunsă o putină plină cu struguri terciuiți, intrați în fermentație, struguri pe care, înainte de-a se asigura că nu-l mai vede și altcineva, îi dădea cu degetele sale jegoase la o parte, sorbind din căușul
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ba-n cleștii gerului gemând, ba de căldură delirând - încât refuză-n cărți să șadă fără să facă vreo ispravă și din manele-și fac intrarea în căpățâni de politruci, ca să-i învețe cum o țară se poate pune pe butuci. ADEVĂRURI NEPLĂCUTE Chiar dacă omul are știre că viața-i dulce amăgire când vanitățile i-o fură precum e roua resorbită de a căldurii arsă gură, el timp nu-și face să învețe din pura florilor știință cum să-și deschidă
POEME DE PAŞTI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344688_a_346017]
-
în șopronul vechi, iar eu nu eram copil, cum s-ar fi cuvenit să fiu, ci om în toată firea, așa cum sunt acum. S-a întors să mă privească, lung, cu ochi osteniți, apoi a pus un alt lemn pe butuc și l-a lovit cu sete. M-am aplecat să strâng lemnele sparte de pe jos și le-am dus lângă pragul ușii casei, sub streașină, ca de obicei, pentru ca mama să le aibă la îndemână. Când m-am întors, pentru
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
le-am dus lângă pragul ușii casei, sub streașină, ca de obicei, pentru ca mama să le aibă la îndemână. Când m-am întors, pentru a aduce și celelalte lemne, nu l-am mai văzut. Doar toporul rămăsese adânc înfipt în butuc. Iar butucul era pătat cu sânge. Procesul se prelungise câteva luni. Avocatul îl informase că partea adversă a prezentat martori care ar fi asistat la înmânarea banilor după încheierea contractului de vânzare - cumpărare. Nu conta că pârâtul n-avea chitanță
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
dus lângă pragul ușii casei, sub streașină, ca de obicei, pentru ca mama să le aibă la îndemână. Când m-am întors, pentru a aduce și celelalte lemne, nu l-am mai văzut. Doar toporul rămăsese adânc înfipt în butuc. Iar butucul era pătat cu sânge. Procesul se prelungise câteva luni. Avocatul îl informase că partea adversă a prezentat martori care ar fi asistat la înmânarea banilor după încheierea contractului de vânzare - cumpărare. Nu conta că pârâtul n-avea chitanță pentru primirea
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
ce mai latră, Căci e târziu, s-a-ntunecat; Lumină-i doar la vatră. Copacii s-au albit de tot Și drumu-i sub zăpadă. La streșini țurțuri cât un ciot Sunt grei și stau să cadă. În sobe pline cu butuci Doar focul mai cuvântă, Iar sus, pe case, vălătuci De fum spre cer se-avântă. Din înălțimi cad fulgi de nea Și-n dans se prind zglobii, De parcă n-ar fi iarnă grea Pe sat și pe câmpii... Referință Bibliografică
IARNA LA SAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359558_a_360887]
-
pentru răul făcut Bisericii lui Hristos de către împăratul luptător împotriva sfintelor icoane, încât acesta s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit. Cei 42 de mucenici au fost închiși în temnițe întunecoase, legați cu lanțuri, cu picioarele prinse în butuci, au fost chinuiți cu foame și sete, pentru a-i sili să accepte credința în Mahomed dar ei au rămas neclintiți în credincioșia lor. Timp de șapte ani s-au făcut presiuni asupra lor, au fost ademeniți cu bogății, ranguri
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în paleții morii sale, și face ca roată să se învârte, spițele sânt precum instituțiile statului care conduc roata, iar butucul precum Primul Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni distincți, primordiali: Existența, Forma și Beatitudinea (PP-EFB*). Când toate acestea merg bine roata morii se-nvârte. Căci e importantă nu atât apa care trece ci apa
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii sale, și face ca roată să se învârte, spițele șanț precum instituțiile statului care conduc roată, iar butucul precum Primul Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni ... Citește mai mult Foto: Troița RSB (Rezonator stelar de bioluminiscență solară) Procesare imagine: Raluca-Crina FlorescuMotto: "Faceți din cultura pietre de hotar și dușmanilor le va fi
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
ARITIA D. POENARU.Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii sale, și face ca roată să se învârte, spițele șanț precum instituțiile statului care conduc roată, iar butucul precum Primul Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni ... VI. A DOUA SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI - DESPRE 'MIGRAȚIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ȘI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
așa! Instinctul supraviețuirii a determinat parte din populația activă a țării să plece în Europa, în special în Italia și Spania -țări latine- unde s-au adaptat rapid și au câștigat bani care au dus la redresarea economiei aflată ”pe butuci”. Guvernanții în țară ce au făcut ? Au votat tot felul de legi nepopulare, culminând cu legea privind cultivarea plantelor modificate genetic, Codex alimentarium și folosirea substanței numită initium ca îngrașământ pentru cartofi, care reprezintă baza alimentației săracului. S-a vorbit
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
fiu de-a pururea manta De vreme rea Hora paiaței - păreri personale - versuri În hora nebună, m-au prins fără voie Să țopăi dement și năuc! Și joc pe jăratec, biet urs, de nevoie Că-s prins și legat de butuc! Îmi bâțâie capul de jocul cretin Și brațele-mi saltă tâmpite... Iar gura, mi-e plină de foc și venin... Privirile - ape prostite... Că-n hora nebună mă puse pe ață, Să țopăi pe muzica lor! Și lor nu le
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
frumoase erau „cămașele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuiala de către fete pentru ziua nunții. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugîndu-se și un brîu cu motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]