530 matches
-
acasă; adun; a ajunge; cu ajutor; a ancora; ancora; ani; apleacă; apleca; aproape; aprofundare; a apuca; aripi; arunca; aruncă în sus; ascensor; așază; a atinge; ața; avansare; bagaj; bani; bătrînă; bățul; bebe; bebeluș; din boală; bolovani; bucurie; bun; bunica; bureți; buturuga; caiet; camion; capacul; catina; a cădea; cădea; căldare; căruță; cățăra; a căzut; la cer; chestii; cobora; comun; a construi; copac; cric; cutia; cutii; deal; deține; drapel; drept; a duce; dulap; eleva; elevează; escalator; etaje; evolua; evoluție; experiență; fast; fier; fitness
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); de piele (2); putere (2); scaun (2); sedentarism (2); șed (2); a ședea (2); ședea (2); taburet (2); WC (2); ajutor; mă așez; a așeza; a se așeza; a sta așezat; de așezat; autobus; banca; bar; bătrîn; binevenit; bun; buturugă; caca; cafea; cap; catifea; ceară; cetate; chiar; clasă; closet; colegi; comoditate; concepe; contabil; corigent; cumpărat; curs; dublu; excremente; firav; folositor; frumos; funcțional; fund; furios; gîndire; grătar; imobilitate; împărat; îngîndurat; întors; învățat; lecții; lene; leneș; loc de odihnă; luăm; lucru; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi, căci blastămi pe Dumnezeu. Foc! Foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La slavi, în timpul sărbătorii de iarnă "koleda", se mergea din casă în casă, cu un manechin, rostindu-se versuri incantatorii și imnuri, pentru ca, în final, manechinul să fie dus la cel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reușit să ajung teafără, eu și copiii, în 22 decembrie 1989. “Luminiș” -un tablou pictat pe două bucăți de carton lipite la mijloc pe verticală “Don Quijote de la Mancha”, personajul meu preferat, pictat pe o bucată de lemn tăiat dintr-o buturugă (copie după Daumier) 22 Decembrie 1989 “Vom muri și vom fi liberi!” In vara anului 1989 am început să sper că se va întâmpla ceva și la noi în țară. La Tecuci fiind, fratele meu a venit din oraș și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ăștia-s legați, nu? Adică-s ținuți acolo, la locul lor, și nu-i lasă să umble prin pădure? Da. Sînt învățați să umble numai pe lîngă turmă. Liniștindu-se, s-a simțit obosit. Voia să se-așeze pe fiecare buturugă ieșită în cale. În ritmul ăsta n-ar mai ajunge în veci. Unde? Undeva cît mai departe, să-i caute ăia de-nnebunesc. Dar cu Alin cam greu. Se plîngea de oboseală și voia chiar să abandoneze, să se-ntoarcă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fi fugit de acolo trecând prin Țara Dornelor și apoi peste Călimani ca să nu fie dus la oaste la austrieci. Și pe unde o fi stat pe aici fugar, tată bătrân? Spunea că aici, puțin mai la vale, pe patru buturugi șia făcut mai Întâi o colibă. Casa o fi făcut-o mai târziu. Și cum și-a agonisit mai apoi atâta pământ? Dumneata mi-ai arătat o Întindere care ar fi de câteva sute de iugăre. Sigur n-oi ști
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
austriecilor și a ungurilor ca să scape de serviciul militar la Împăratul. Același motiv putea să-l aducă aici și din Bucovina. Din Moldova ori din Basarabia, tot de răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se apuce de pescuit. - Stați, știu că sunteți nerăbdători, dar mai avem ceva treabă până acolo. - Ce am de făcut? întrebă Tarzan. - Dacă tot ai întrebat, ia toporișca și du-te după lemne. Trebuie să fie pe aici și ceva buturugi, cu sălciile astea bătrâne de când lumea. Adă și ceva vreascuri uscate, că eu m-apuc să ațâț focul. Au adus amândoi lemne, cât să ne trebuiască pentru o săptămână. Am trântit un foc zdravăn, cam la 5 metri în spatele nostru
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așa-i? Fetița tremurând de frică mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine, măsline, o bucată de pește prăjit și o carafă cu vin roșu. Așezându-se jos pe o buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată de glasul duios al femeii, se așeză lângă ea, și începu să mânânce. -Cum te cheamă-întrebă bătrâna, care înainte de a se ospăta
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Doar pălăria când și când îmi cade; dar an de an eu înfloresc! Uite, c-o morală, o să-l oblojesc: Decât înaltă, cuceritoare, să-mi fie frică Mai bine, păpădie, fără pălărie...mică! P.S. Și, alta, vis-a-vis de-această întâmplare: Buturuga mică răstoarnă carul mare! Am salata mea de boeuf Motto: (dedicație lui R.Șt.) Când cei de la Desperado au cazanul lor de țuică să-l doresc pe El Dorado? Nu! Am salata mea, adică! Am salata mea de boeuf, sunt gospodină
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
din bolta Înstelată, Ci dintr-o amforă cu vin grecesc. (Păstorel Teodoreanu) Monarhia prezidențială... Dacă-aș mai trăi un ceas, de dragoste nu mă las! Din boxele atârnate În colțurile Încăperii, vocea Romicăi Puceanu unge inimile petrecăreților, iar vinul de buturugă, gros ca uleiul și dulce În cerul gurii, alunecă pe gât cu o ușurință care anunță chef mare, În ciuda dimineții ce plesnește ferestrele. Of, Doamne, că frumoasă mai e viața asta, Își lasă Gore impresiile la dispoziția mesenilor, frumoasă e
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
seara și procentele cu care va câștiga. Iar Geoană făcea vizite de curtoazie. Se Împăuna de ziceai că e cocoș. În loc să țină ochii larg deschiși. Acu’, dacă e s-o spunem pe-aia dreaptă la un pahar cu vin de buturugă, nici eu nu mă simțeam prea bine știind că alde Vântu, Patriciu și Voiculescu vor avea liber la cașcaval. Da’ ideea de furt Îmi repugnă. Ce-ți face ideea de furt? Gicu cască ochii, aproape că se teme pentru sănătatea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
butoaielor și ținem ședință de stat major. Cine ține ordinul de zi pe unitate? Îl ține Sandu, că el scrie mai frumos! Gore, mai ai frați pe-acasă? Scrie tu după ce troznești niște gogonele și dai pe gât vin de buturugă! Nu vrei? Gicu se lasă pe spate, clatină capul și surâde: Bă, și mai ziceați de criză... Era pe când nu s-a văzut, azi o vedem și nu e... Eminovici, tată.. Cred că se referea la România prosperă, da` criticii
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și holul era pustiu. A mai sosit un tip cu un început de chelie (era Mușina), cu care am urcat în podul facultății. Cenaclul se ținea acolo, într-un spațiu vast și sobru, cu măsuțe pline de scrum, înconjurate de buturugi în chip de taburete. Ne-am adunat până la urmă vreo zece inși, a venit și "tata Croh", cum îi spuneau cei mai "bătrîni" din cenaclu, și din momentul acela s-a creat atmosfera unică a "Junimii", cea mai plăcută, mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
la care se cazaseră. Sub lumina argintie a lunii aproape pline, pașii lor scârțâiau în zăpadă, spre crângul de la capătul domeniului, lăsând o dâră de urme - cele mari, ale bocancilor lui, iar cele mici, ale ei. Se așezară pe o buturugă de pin și cântară împreună un colind, apoi, când ea se plânse de frig, Neil o luă în brațe și își strecură mâna pe sub fusta ei scurtă de stofă; ea chicotea spunând că o să-i înghețe fundul, dar el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
avea identitate, Consecvent cu mine însumi te voi implora, zburând, Timpul ne va da, iubito, gramul de eternitate Și-am să te iubesc asiduu, răsărind și înserând. Toți vecinii strânși la crâșmă ne vor admira plecarea, Cu un vin de buturugă vom semna un ultim zvon, Nimeni nu va înțelege graba noastră și chemarea, Doar un preot o să plângă, printre psalmi, într-un amvon. Cristian Lisandru Ca o femeie despletită, neliniștea... 94 Am să scot de prin istorii mari povești neîmplinite
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți că vrei și simți că nu mai poți. 15 septembrie 2011 După cules sângele viei s-a vărsat în butoaie sunt pregătit sufletește pentru o transfuzie atemporală cu vin de buturugă am condus vara la gară de azi vreau să umblu pe șapte cărări o să cânt despre amor nebun printre frunzele scuturate lăutarii lumii bat în poartă și îmi îngână de inimă albastră la ora când cade cerul peste mine ca să
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mi se facă injecții cu penicilină, nici oribilele duminici cu șnițele grețoase la masa "festivă", ci încîlceala nemărginită a pădurilor. Cu ochiurile lor de lumină, cu izvoarele ce le străbăteau în toate părțile, cu musculițele sticlind în aerul verde, cu buturugile mișunând de vacile-domnului, cu iepurii și dihorii morți pe poteci. Răzlețindu-mă de ceilalți copii, mă afundam în adâncul pădurii până nu 44 mai auzeam, în tăcerea vie și răcoroasă, decât, din timp în timp, zgomote liniștitoare: triluri de păsări
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
capăt ororii. —Să-ți mai aduc un brandy. O să te mai calmeze. Fima dădu febril coniacul pe gât dintr-o singură sorbitură, lăsând capul pe spate, așa cum văzuse că se bea votca În filmele rusești. Putea vedea limpede În minte buturuga asta cu sprâncene ca sârma de frecat tigăile aducându-i Yaelei la pat un pahar cu suc de portocale sâmbăta dimineața, și pe ea, Încă somnoroasă, cu ochii abia mijiți, Întinzând o mână moale și mângâind deschizătura pijamalei lui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în care se iveau câteodată două luminițe dulci, pornite din adâncuri. - Am să le întind cu barda, făcea Moș Avram de câte ori scăpa strachina dintre degetele-i încleștate. Și așa făcu unchiașul într-una din zile. Își așeză mâna stângă pe buturugă, cu palma în sus, cu dreapta prinse cum putu coada securii și cu o izbitură, își reteză patru degete. Tăișul fierului îi căzu de-a dreptul pe buricele închircite. Și așa se alese Moș Avram la mâna stângă cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
am oprit pe drumul destinului, ea veselă peste măsură, eu cumpătat la grai și la zâmbet. Ne vedeam numai Duminicile după prânz. Mi-am amintit de eforturile ce le-a depus ca să-mi conducă pasul stângaci și greoi ca o buturugă, în cadența „Espaniolei”. Cânta valsul în chip minunat, executând mai întâi singură figurile, cu grație și elan, împingându-mi picioarele încăpățânate. Dornic să prind pașii, mă avântam rigid, împiedicându-mă de țolul vărgat, în timp ce madam Fișic ne sorbea din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
unul dintre avantajele biologice pe care le aveți față de noi, doamnele. Am o bănuială că doamna Reddy are mai multă nevoie de toaletă decât dumneavoastră. Vă mulțumesc mult. Când am ieșit, zece minute mai târziu, Jill Cooper-Clark stătea pe o buturugă În poieniță. Văzându-mă, mi-a făcut cu mâna și a scos o pungă cu gheață dintr-un răcitor, ridicând-o În aer triumfătoare. —Din câte Îmi amintesc, ăsta e cel mai bun lucru când te dor sânii. O remarcasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nemișcată pe bancă, continuând să mă uit în fața mea mult după ce profa de română plecase, ca și cum silueta aceea bondoacă, bine înțepenită pe niște picioare mici și butucănoase, s-ar fi lățit ca un trunchi imens de copac sprijinit pe două buturugi semețe, cu o încrengătură de brațe îndreptate amenințător spre mine, asemenea unor limbi de șerpi veninoși. Ceva se frânsese înăuntrul meu, înțepenindu-mă. M-am ridicat cu greutate și am pornit spre stația de autobuz târșâindu-mi picioarele. Era liniște
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]