1,270 matches
-
devenit co-prezentator al emisiunii pamflet de pe Antenă 1, patru dintre episoade fiind filmate în Statele Unite și Canada. În cadrul emisiunii a jucat într-un scheci intitulat "Felix și Otilea", alături de cântăreață de muzică pop Monica Anghel, Jojo, Cătălin Mireuță și Daniel Buzdugan. A servit la dublarea emisiunii "Animat Planet", un desen animat satiric făcut de "Divertis" pentru Antenă 1. Pentru aceste contribuții, Păscu a fost desemnat într-un sondaj susținut de TVR 1 „cel mai bun comediant al anului 2003”. A mai
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
Alegerile din decembrie 1928 au adus victoria PNȚ, care a câștigat 77,76% din voturi și 348 de mandate de deputat. Președinția Consiliului de Miniștri a fost păstrată de Iuliu Maniu. La 7 octombrie 1929 a încetat din viață Gheorghe Buzdugan, membru al Regenței. Sub influența lui Iuliu Maniu, Parlamentul l-a ales ca înlocuitor pe Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație, un personaj șters, a cărui alegere a contribuit la scăderea prestigiului Regenței . Pe acest fond, la 6 iunie
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
Helichrysum arenarium"), "Hottonia palustris" - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), mătreață ("Peplis portula"), sisinei (din speciile: "Pulsatilla montana" și "Pulsatilla patens ssp. patens"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ciurlan ("Salsola kali ssp. ruthenica"), buzdugan ("Sparganium minimum"), "Utricularia bremii" (specie floristică carnivoră); precum și un pir din specia "Corynephorus canescens". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
demoni, au încercat mutilarea lor de mai multe ori. O încercare de mutilare este semnalată pe timpul împăratuluin [[Theophilos I-ul]] (829-842). O legendă spune că sultanul [[Mahomed al II-lea Cuceritorul]], care zdrobise falca unui șarpe cu o lovitură de [[Buzdugan (armă)|buzdugan]], a dipus protejarea monumentului după ce orașul a trăit o invazie de șerpi. Se pare că în lur de 250 de ani turcii au respectat monumentul, el apărând în unele miniaturi turcești în întregime, cu cele trei capete răsfirate
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
încercat mutilarea lor de mai multe ori. O încercare de mutilare este semnalată pe timpul împăratuluin [[Theophilos I-ul]] (829-842). O legendă spune că sultanul [[Mahomed al II-lea Cuceritorul]], care zdrobise falca unui șarpe cu o lovitură de [[Buzdugan (armă)|buzdugan]], a dipus protejarea monumentului după ce orașul a trăit o invazie de șerpi. Se pare că în lur de 250 de ani turcii au respectat monumentul, el apărând în unele miniaturi turcești în întregime, cu cele trei capete răsfirate în trei
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de bun psiholog, întrucât astfel scapă de boierul intrigant și-și atrage poporul. Unele atitudini ale voievodului scot în evidență alte trăsături. Sfătuit să facă drumul înapoi, căci țara nu-l vrea, Lăpușneanul abia își stăpânește impulsivitatea, punând mâna pe buzdugan (pentru a-l lovi pe sol), tot așa cum gestul de a apuca jungherul devine reflex. În această scenă, ochii care „"scâteiară ca un fulger"”, mușchii feței, care „"i se suceau"” și râsul sinistru arată un om violent care-i îngheață
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
provincială numită Sfatul Țării". Prima întrunire a Sfatului Țării a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917 când a fost ales în funcția de președinte Ion Inculeț, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreședinte, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească (și nu "Basarabeană") la data de 2 decembrie 1917. Minoritățile aveau deasemenea reprezentanți în Sfatul Țării. Apărut la Chișinău abia în 1906, primul ziar de limba română, "Basarabia", funcționează mai puțin de
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
noi impozite, i-au grăbit căderea. În fruntea nemulțumirilor se pune hatmanul Ștefan Tomșa. Amenințat din toate părțile se refugiază în Suceava, care, după un asediu de trei luni, este silită să deschidă porțile lui Tomșa. Despot moare lovit de buzduganul lui Tomșa la 5 noiembrie 1563, după care trupul său a fost decapitat, iar capul său împăiat a fost trimis la Constantinopol. Istoria lui Despot a fost dramatizată de Vasile Alecsandri în drama sa "Despot-Vodă". În Calendar 1916 - Viena, dr.
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
neschimbată, cele mai semnificative modificări fiind cele ale formei scutului. Din secolul al XVII-lea, coroana princiară, ca simbol al puterii suverane, va fi redată chiar deasupra coarnelor, asociată, de multe ori, cu celelalte două simboluri ale puterii: spada și buzduganul. Este de semnalat că, începând cu domnia lui Vasile Lupu, steaua care flanca, la stânga, botul bourului, se transformă în soare. În secolul al XVIII-lea, chiar dacă elementele heraldice vechi rămân în esență aceleași, stema devine tot mai încărcată cu ornamente
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
îi răspunde la sentimente. Ajuns în satul natal, Tudor Șoimaru află de la moș Mihu (George Calboreanu), unchiul său, că boierul Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas făcut la Murgeni, Orheianu a fugit în Podolia, alăturându-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
se vorbea. Cât a trăit el [Ionel Brătianu, n.n.], autoritatea lui a fost suficientă pentru a ține piept tuturor valurilor [...]” Cu Mihai încă minor, a fost instituită o Regență din care făcea parte Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții de Casație și Justiție.
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
opa din Hotin, preoții Bejan, Gurie, Dionisie Erhan, popa Partenie, un uriaș de om, căruia lumea îi spunea țar popa, în urma analogiei cu țar Kolkol (uriașul clopot din Moscova), apoi învățătorul Tudor, Ion Pelivan, poate cel mai inimos, poetul I. Buzdugan, un tânăr Morar - și alții". în rândurile celor oportuniști sau șovăitori, memorialistul îl numește, curios, pe Ion Inculeț, fecior de țăran din județul Orhei, docent al Universității din Petrograd - și viitor ministru român - pe Pantelimon Erhan, acesta ajungând să ocupe
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
constate că statuia dispăruse, fapt pentru care a amenințat cu un conflict diplomatic. Mâna stângă a domnitorului pare că face un salut de pace, pe când alte statui din țară ale aceluiași domnitor îl reprezintă ținând în mâna stângă ori un buzdugan ori o secure de luptă. Deoarece nu i s-a plătit contravaloarea turnării în bronz a monumentului (suma de 1,25 miliarde lei vechi), ing. Constanța Tatiana Brenner, directoarea S.C. REC S.R.L. din București, i-a notificat în anul 2006
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Piața Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, topită de comuniști. Potrivit machetei, monumentul va fi instalat în Piața Victoriei și va avea în spate parcul, ca un zid de protecție natural. Ferdinand, personajul central, va fi reprezentat pe cal, purtând coroană și buzdugan. În jur va fi un ansamblu monumental, cu un semicerc larg de 30 metri, care se va deschide cu stema lui Mihai Viteazul și anul 1601 și se va încheia cu stema României Mari de la 1918. Spațiul va fi public
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
dintre semnatarii textului (alături de I. Rom-Lebedev) și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola . În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola . În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea în mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola . În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea în mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului, Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga "„excelent român”" este autorul a mai multor volume de versuri . În spectrul vast al activității sale politice și culturale
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
economie politică la Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului, Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga "„excelent român”" este autorul a mai multor volume de versuri . În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga "„excelent român”" este autorul a mai multor volume de versuri . În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România” etc. Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți „"Cetatea
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
calea mântuirii ; nădejdea și credința./ Cu moartea Sa pe cruce, murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei jertfi de Sine/ Cu moartea Sa pre moarte călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții În faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]