1,209 matches
-
Scriitorilor Români sub președinția lui Mihail Sadoveanu și este reprodus discursul acestuia, intitulat Scriitorii tineri înaintea publicului românesc. Au mai participat D. Anghel, Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu. Colaborează cu poezie consecvent tradiționalistă, ca formă și conținut, C.Z. Buzdugan, Corneliu Botez, George Angelescu, Teodora Crețescu, Mihai Adam, Ion Drăgănescu, George G. Orleanu (G. Cinaru), Emil Maur, Claudia Millian, Radu D. Rosetti. Proza este semnată de Gr. Crețescu, Jean Bart (Scrisori din război), M. Brateș, Claudia Millian. Articolele dedicate unor
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
Cum scriau clasicii noștri, G.G. Orleanu identifică modelul piesei Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi în La Sapho de Quimpercorentin de Théodor Leclercq; tot el publică versurile lui M. Kogălniceanu, Când la Sfântul paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen Sylva, Elena Farago (Fatma), Maria Baiulescu, Natalia Iosif, Riria (Coralia Xenopol), Maria Mavrodin, Maria Cunțan; Scrierile doamnei Sofia Nădejde, Între morminte - despre literatura epitafurilor. La rubrica „Cronica”, Duiliu Zamfirescu, cel „care
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
și reminiscențe din Émile Verhaeren, Henri de Régnier, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Edmond Haraucourt, Craiova, 1921; Anatole France, În anul 2270, București, 1925; Lafcadio Hearn, Legende japoneze, București, f.a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Cronica literară, VLT, 1906, 22; C.Z. Buzdugan, Poezia feminină, „Dunărea de Jos”, 1909, 8; Mihail Dragomirescu, „Șoapte din umbră”, CVC, 1909, 11; T. Miron [I. U. Soricu], „Pentru copii”, CZ, 1912, 49; Aderca, Contribuții, I, 57-61, 346-347, 382-385; Lovinescu, Critice, I, 145-148, V, 55-57, IX, 43-50; Constantinescu
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion Ciocârlan, Tiberiu Crudu. Vizibil orientată spre restituiri și spre valorificarea unor documente inedite, publicația recuperează
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea ș.a. Sunt prezenți cu proză Liviu Rebreanu (fragment din Ciuleandra, aflată sub tipar), V. Demetrius, Leca Morariu, iar teatru, George Mihail Zamfirescu (Primăvara
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Th. M. Stoenescu, Cornelia din Moldova, Gheorghe din Moldova, Mircea Demetriade, H. G. Lecca, I. C. Săvescu, Fl. I. Becescu, Al. I. Șonțu, G. Gr. Caïr, S. Ivanovici, N. Țincu, G. Demetrescu-Mugur, Iuliu Dragomirescu, A. Vojen, G. T. Buzdugan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Panait Cerna și I. Minulescu. În mai multe numere G. Coșbuc comentează la zicale și datini populare și alte scrieri în proză. Se tipăresc și scrieri de B. Delavrancea, T. V. Ștefanelli, Al. Macedonski, I. Adam (sub pseudonimul
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului domn Ioan Șărban C[antacuzino] B[asarab] voevod - a fost tipărit în Biblia de la 1688 și convoacă, encomiastic, toate „modelele” importante ale emblemei („soarele, luna, gripsorul și corbul împreună, /încă și spata cu buzduganul”), dând elogiului oarecare pretenție și ajutându-l să evite, fericit, făgașul devenit - de la Udriște Năsturel încoace - tradițional. Stirpea basarabească a voievodului aflat în deplină legitimitate la tron („În scaunul strămoșilor în care acuma domnești, /Al celor ce-s în laudă
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și unde sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z. Buzdugan, Cornelia Buzdugan, George Pallady, George Baiculescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen. De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z. Buzdugan, Cornelia Buzdugan, George Pallady, George Baiculescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen. De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri. Printre prozatorii
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri. Printre prozatorii revistei sunt Ovidiu Manițiu, I. Manoliu, S. Semilian, sporadic semnând Horia Rebreanu, Zoe Verbiceanu, G. M. Vlădescu, Al. Lascarov-Moldovanu. Din Albert Samain traduce C. Z. Buzdugan. Fără rubrică de recenzii literare, L. acordă intermitent spațiu unor note sau luări de poziție, precum Limba ziarelor, semnată de Paul I. Papadopol, Aristocrație literară, în care G. M. Vlădescu taxează opinia lui E. Lovinescu privitoare la superioritatea lui Liviu
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
începător, grupul de tineri care a inițiat redactarea și editarea acestei publicații declară că și-a propus să ofere un prilej de afirmare noii generații scriitoricești. La cele trei numere colaborează cu versuri St.O. Iosif, D. Nanu, C.Z. Buzdugan, V. Poenaru, G. Russe-Admirescu, D. Karr (Dimitrie Karnabatt), Gh. Iacobescu, Const. Mugure, C. Cosco, Vintilă Noreanu, iar Al. Antemireanu, I. Simionescu, Toma Florescu, V. Mereanu și Gr. Mărunțeanu-Sfinx dau schițe și nuvele de un modest nivel literar. Mai interesante sunt
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
Nestor. În articolul Const. Mille, Mihnea creionează portretul unui scriitor preocupat de realitatea socială și de literatură inspirată din această realitate. Recenziile la volumul Epigrame de Virgiliu N. Cișman și Toma Florescu, la cartea de versuri a lui C.Z. Buzdugan și la aceea de proza a lui Gr. Mărunțeanu-Sfinx, desi discuta produsele literare ale unor membri ai cercului de colaboratori, nu au un caracter amical sau publicitar, ci sunt redactate cu seriozitate și discernământ critic. R.Z.
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
Basil Munteanu (Cărturarii și destinul neamului românesc), C. Rădulescu-Motru (Etnicul și continuitatea de destin), Ilie Hașeganu (Franța în literatura transilvăneană), Simion Mehedinți, I. Gârbacea. Traducerile ocupă un loc important, prin fragmentele din Divina Comedie de Dante realizate de Const. Z. Buzdugan, versiunile lui Pimen Constantinescu din Carducci și Leopardi (Către lună, Către sine însuși), ale Corneliei Buzdugan-Hașeganu din Baudelaire, prin transpunerile realizate de Filomena Brătianu din Rilke (Sub cunună de vis). O rubrică se intitulează „Cronica Brașovului”, alta se numește „Pagina
ROMANIA TANARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289333_a_290662]
-
cu o evidentă creștere valorică a revistei, fără ca ponderea scrisului și a problematicii feminine să scadă. De altfel, grupul inițial al celor mai importante colaboratoare se va menține și în această nouă etapă: Agatha Grigorescu-Bacovia, Claudia Millian, Maria Cunțan, Cornelia Buzdugan, alături de care pot fi întâlnite acum și numele unor poeți consacrați, ca G. Bacovia (Umbra, Poemă în oglindă, Gol, Ecou de romanță, Noapte), Tudor Arghezi (Litanii), Ion Pillat (Balcic de seară, Vino... e ceasul prielnic), Mateiu I. Caragiale (Singurătate), Ion
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
o rubrică de „varietăți”, denumire sub care se înglobează povestiri educative sau umoristice, articole medicale, despre modă ș.a. Poezii scriu Traian Demetrescu, asiduu colaborator la prima serie, Gheorghe din Moldova, D. Teleor, Artur Stavri, I.S. Nenițescu, tânărul socialist C. Z. Buzdugan, Corneliu Budu (Badea Pletea), N. Mihăescu-Nigrim, Radu D. Rosetti, Al. Obedenaru, I. Dragomirescu-Ranu, Ilie Ighel-Deleanu, Dem. Moldoveanu, precum și Lucreția Suciu-Rudow, Elena Niculiță-Voronca, Smaranda Andronescu-Gâdea (Smara). G. Coșbuc este prezent, în câteva rânduri, cu versuri (Triolete, Mi-a zis mama, Filosofia
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
Stăncescu, I. Properțiu (între altele, cu amintiri despre Ion Creangă), Gheorghe din Moldova, Gr. H. Grandea, D. Teleor, Artur Stavri, Andrei Naum, I. S. Nenițescu, I.N. Roman, I. I. Roșca (semnează și Caros), Matilda Cugler-Poni, Jean Boniface Hétrat, C. Z. Buzdugan, Petre Dulfu. Dintre tineri, mulți la primele scrieri tipărite, trebuie semnalați H. G. Lecca, A. Steuerman-Rodion, Ludovic Dauș, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Sextil Pușcariu, N. Țimiraș. Între autorii străini din care s-a tradus figurează Goethe (Rămas bun, transpunere de
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
1 octombrie 1900 (seria a treia). Prima serie a avut un comitet redacțional condus de Ioan Nădejde, din care făceau parte, printre alții, C. Mille (care se retrage la sfârșitul anului 1894), G. Diamandy, Al. Ionescu, I. Păun-Pincio, C.Z. Buzdugan. Din cauza evenimentelor politice („trădarea generoșilor”), Ioan Nădejde renunță la conducerea ziarului odată cu apariția seriei a doua, responsabilitatea redacțională revenind unui comitet compus din I.C. Frimu, Al. Ionescu, C.Z. Buzdugan, T. Scutaru, I. Radu, Iosif Nădejde. Între 11 iulie 1899
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
anului 1894), G. Diamandy, Al. Ionescu, I. Păun-Pincio, C.Z. Buzdugan. Din cauza evenimentelor politice („trădarea generoșilor”), Ioan Nădejde renunță la conducerea ziarului odată cu apariția seriei a doua, responsabilitatea redacțională revenind unui comitet compus din I.C. Frimu, Al. Ionescu, C.Z. Buzdugan, T. Scutaru, I. Radu, Iosif Nădejde. Între 11 iulie 1899 și 28 mai 1900 C.Z. Buzdugan a fost secretar de redacție. L. n. înlocuiește săptămânalul socialist „Munca” (1890-1894) și, continuând o bună tradiție, editează începând din 7 noiembrie 1894
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
Nădejde renunță la conducerea ziarului odată cu apariția seriei a doua, responsabilitatea redacțională revenind unui comitet compus din I.C. Frimu, Al. Ionescu, C.Z. Buzdugan, T. Scutaru, I. Radu, Iosif Nădejde. Între 11 iulie 1899 și 28 mai 1900 C.Z. Buzdugan a fost secretar de redacție. L. n. înlocuiește săptămânalul socialist „Munca” (1890-1894) și, continuând o bună tradiție, editează începând din 7 noiembrie 1894 un supliment literar, „Lumea nouă literară și științifică”, mai întâi ca număr de duminică (rar în numărul
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
a patra și ultima schimbare a denumirii, în „Lumea nouă literară și științifică”. Aceste titluri succesive, în care se adaugă uneori cuvântul „ilustrată”, iar „literară și științifică” se intervertesc, demonstrează eforturile redacției, din care făceau parte Ioan Nădejde, C.Z. Buzdugan, I. Păun-Pincio, H. Sanielevici ș.a., de a stabili un profil publicației, care preluase cititorii revistei de popularizare „Munca științifică și literară”, ca și pe ai „Evenimentului literar”. L. n. l. și ș. a rămas însă până când își încetează apariția fără o
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
să practice o literatură militantă. Și-au tipărit aici versurile D. Teleor, O. Carp, I. Păun-Pincio, D. Th. Neculuță, A. Steuerman-Rodion, D. Anghel, A. Toma, Adrian Verea, Panaite Zosân, Traian Demetrescu, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Petru Vulcan, C.Z. Buzdugan, Th. V. Ficșinescu, G. Botez-Gordon, C. Sandu-Aldea, Virgiliu N. Cișman și mulți alți poeți, începători sau cu oarecare experiență. În 1896 aici publică și Jean Bart, aflat la început de drum, schița Iapa căprarului, sub semnătura Trotuș, cât și G.Gr.
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Bart, aflat la început de drum, schița Iapa căprarului, sub semnătura Trotuș, cât și G.Gr. Caïr, care semnează versuri. S-a publicat, de asemenea, literatură populară din Oltenia, din Moldova și Transilvania, în sumar figurând și folclor aromân. C.Z. Buzdugan traduce un studiu al lui Paul Lafargue, pe care îl intitulează Basmul zămislirii neprihănite, unde se cercetează într-o perspectivă materialistă un mit străvechi. Revista a tipărit și multe traduceri din Lermontov (C.D. Anghel), Lev Tolstoi, S.I. Nadson, Turgheniev, Cernâșevski
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
studiu al lui Paul Lafargue, pe care îl intitulează Basmul zămislirii neprihănite, unde se cercetează într-o perspectivă materialistă un mit străvechi. Revista a tipărit și multe traduceri din Lermontov (C.D. Anghel), Lev Tolstoi, S.I. Nadson, Turgheniev, Cernâșevski (C.Z. Buzdugan transpune în limba română fragmente din romanul Ce-i de făcut), Dostoievski și Cehov, Ch.-H. Millevoye (Căderea frunzelor), C. Flammarion, Frații Goncourt, Baudelaire (tradus de C.Z. Buzdugan și Gr. D. Pencioiu), Verlaine (tradus de G. Botez-Gordon), Maupassant, Alphonse
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Lermontov (C.D. Anghel), Lev Tolstoi, S.I. Nadson, Turgheniev, Cernâșevski (C.Z. Buzdugan transpune în limba română fragmente din romanul Ce-i de făcut), Dostoievski și Cehov, Ch.-H. Millevoye (Căderea frunzelor), C. Flammarion, Frații Goncourt, Baudelaire (tradus de C.Z. Buzdugan și Gr. D. Pencioiu), Verlaine (tradus de G. Botez-Gordon), Maupassant, Alphonse Daudet, Maurice Leblanc, Sully Prudhomme, Émile Zola, François Coppée, Goethe, Schiller, Lenau, Heine, Petőfi și Gárdonyi Geza, Ada Negri, Kipling, Dickens și Mark Twain. R.Z.
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
178; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 298-299; Izabela Sadoveanu, „Tradiția și rolul ei social”, ALA, 1929, 469; Călinescu, Cronici, I, 187-189; Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 77-80; Izabela Sadoveanu, „Pasul umbrelor și al veciei”, ALA, 1930, 480; Cornelia Buzdugan, „Pasul umbrelor și al veciei”, „Darul vremii”, 1930, 6-7; Al. Posescu, Opere filosofice românești, RFR, 1934, 9; Emil Cervenca, „«Papillons» de Schumann”, CRE, 1934, 2 375; N.T., „«Papillons» de Schumann”, VR, 1935, 2; Chinezu, Pagini, 230-233; Lovinescu, Ist. lit. rom
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]