15,206 matches
-
medalii dulci pe gulerașe/ Și nu-mi mai este chiar atît de silă// Da carapacea existențială/ Ce-o dau lunar la "Nufărul" pe bon". Aceleași simboluri, noduri, leagă și firele grave din Haina de cînepă. Dar masca ghidușă a căzut: cîmpiile sînt "molestate de carnavale", "ador să călătoresc pe scară, vecinul de colivie/ să-mi sufle în ceafă aburi de moarte/ Sunt zeița pungilor de plastic, a biletelor de tramvai", "în gura florilor gîlgîie motorina". Pan și-a pierdut harul: "ursuz
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Mircea Mihăieș Vizita lui Günther Verheugen în România ne-a mai lecuit de-o iluzie. Firește, dacă suntem normali și dacă judecăm lucrurile logic. Altminteri, putem să batem câmpii în stilul "retragerea lui Hagi" și să ne spunem că orice înfrângere nu e decât partea nevăzută a unei victorii! Deși s-a prefăcut indignat că presa i-a citat cuvintele întocmai ("În patru luni de guvernare nu s-a
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
nenorociri: foamea datorită uriașelor rechiziții ale armatei invadatoare, ciuma adusă din Turcia, o iarnă grea cu o epidemie printre animale care a făcut ravagii, țăranii fiind folosiți ca vite de povară; alții au fost luați cu forța în Bulgaria, pe câmpiile pustii și bântuite de ciumă ori în flăcări, pentru a recolta grâul părăsit de turci." Cea de a șaptea invazie se produce în anii 1848-49 ("Amestecul rușilor lui Kiseleff în înăbușirea revoluției a fost hotărâtor. În spatele represiunii și a măsurilor
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
bicisnice și patricide, încărcată și cu alte păcate: invidia și iubirea incestuoasă, lașitatea și autoritatea tiranică etc. Gladiator ascunde în sine cîteva momente - aproape subliminale - de o mare frumusețe: îndemnîndu-și oștenii la luptă, comandantul le dă întîlnire în moarte, în Cîmpiile Elisee, locul de retragere postumă a celor protejați de zei. Laitmotiv frisonant: în tonuri de albastru cenușiu evocînd deopotrivă visul și coșmarul, mîna protagonistului mîngîie un lan de grîu, înaintînd spre veșnicie... O cinematografie precum cea americană își permite pe parcursul
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
iată un mod de a te ruga" - ce se manifestă, uneori violent, prin nevoia reîntoarcerii, apropierii, posibile doar prin poezie, de "punctul central", loc "vital", primordial și, tocmai de aceea, "neștiut". Apare astfel imaginea unui "loc" ale cărui coordonate sunt "câmpia verde", "casa albă", "copacul înflorit", "mormântul mamei" (Enigmă) sau "grădina", în care eul poetic sapă ca în "propriul trup" (Grădina). Dorința, nevoia, imposibil de stăpânit, de a pătrunde în interiorul propriei ființe creează abisul, o figură geometrică ce se adâncește, prelungind
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
atitudine beligerantă fără un obiect clar, de refuzul capitulării, al resemnării. Toate arborate sub egida expresionismului: "Pe fruntea mea trece metal înghețat/ Paianjeni îmi caută inima./ Este o lumină ce se stinge în gura mea.// Noaptea mă aflam pe o câmpie arsă,/ Înmărmurit de murdăria și praful stelelor./ În tufișul alunului/ Din nou răsunau îngeri de cristal." (De Profundis) Dacă ar fi să stabilim niște coordonate de afinități (proces destul de dificil, aproape ratat în cazul lui Trakl) am aduce în vizor
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
și mai și: " Tautologia este un fenomen lingvistic realizat la nivel sintactic și stilistic". Sau iată un citat prin care dl Iancu vrea să-l lumineze pe elevul de clasa a VIII-a asupra povestirii lui Fănuș Neagu Dincolo de nisipuri: "Cîmpia, întregul spațiu imaginar al scriitorului stă sub zodia unei așteptări a apelor fertilizatoare. O nostalgie a ploii se asociază celei a zăpezilor sau, mai exact, este una în esență cu ea. Narațiunea lui Fănuș Neagu vădește o încărcătură lirică ori
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
în cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici și medii, contemporaneitatea rămîne o problemă de atitudine, de înțelegere și de viziune; în mod paradoxal o gîndire conformistă și mimetică poate eșua în semănătorism chiar dacă se exercită pe cîmpii virtuale și lucrează cu instrumente electronice, după cum cărbunele, dalta sau lutul pot construi, împinse de o gîndire dinamică și de o înteligență suplă, forme exponențiale pentru cea mai vie contemporaneitate. în această perspectivă, cele trei artiste care expun acum la
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
îi fie casa, ieslea plină cu fîn și rîul la care să se adape. Are nevoie doar de cineva care să-l pună pe drum și să-i dea un prim impuls. La fel și noi, românii, rătăcim vremelnic pe cîmpia sărăciei și nu facem altceva decît să ne mirăm cum de ni se întîmplă numai rele: ne îmbolnăvim trupește și sufletește, ne lăsăm furați pe căi legale, nu ne mai înțelegem unii cu alții, pentru că - deși vorbim aceeași limbă nu
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
Dumnezeu veghează etc.), povețe ( Pe cine iubesc?, Povață, Bunătate și cinste), iubirea de părinți (Copilul iubitor de mamă, Mama și copilul), respectul pentru vârstnici (Bătrânul și copiii), fenomene ale naturii, anotimpuri, plante, animale (Iedera, Secetă și ploaie, Cosașul milos, Pe câmpie, Zâna florilor, Cântec de mai, În pădure, Păsărica, floarea, valea, Apa călătoare, Pescarul etc., cele mai multe sunt din această categorie), recomandări și elogii profesionale (Roșiorul, Fierarul, Dogarul, Doctorul, Zidarul, Cizmarul, Plugarul), jocuri (Cântecul soldatului, Copilul neastâmpărat). Tehnica versificației e simplă, adecvată
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
cazul celor mai vulnerabili din acest punct de vedere, după majorările de la 1 aprilie, și următoarele, în mod normal (normalul românesc - să nu confundăm lucrurile!), fiecare cetățean are datoria patriotică de a călători mult pe dealuri, prin codri și pe câmpii nu doar pentru a vorbi singur în liniște, ci și cu scopul cunoașterii florei care va constitui, nu peste multă vreme, hrana sa de bază atunci când va (re)deveni ierbivor (v. și Badea Cârțan în ediție nouă, adăugită, revăzută și
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]
-
concluzie" ori, poate, sentință e mult mai curînd măiestrie prin limitare decît talent întîmplător, scrierile lor fac proba unei "construcții" riguroase dar, totuși (sau tocmai de aceea...) fermecătoare. Odată netezite idiosincraziile, acutele, judecata critică pare un soi de pénéplaine: o cîmpie pe care se mai văd urmele munților de altădată. Abia acum pot începe (re)modelările de nuanță. Fiecare sub un "blazon" (sau un "stigmat") de critic. Cît se justifică și cît nu, unde se sfîrșește evidența și începe prejudecata e
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
al căror liant este tocmai această intersectare a autobiograficului cu imaginarul. Scriitorii avuți în vedere sînt Gellu Naum (romanul Zenobia), Iolanda Malamen (Eu, meseria de călău și melancolica regină), Alexandru Vona (volumul de proză scurtă Misterioasa dispariție a orașului de cîmpie), Ana Blandiana ( Sertarul cu aplauze), Ion Băieșu (romanul Balanța), Constantin Popescu (Mesteci și respiri mai ușor...), Ștefan Agopian (Fric), Gabriel Chifu (mai multe dintre romanele sale). Fără a folosi o metodă specială (dar combinînd, atunci cînd e cazul, hermeneutica, semiotica
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
nuvelele Vânătoare de lupi (1949, în "Viața românească"), Primăvara lui șaptezeci și unu (1948, în "Flacăra") și fragmente din romanele Drum fără pulbere (doar 50 p.) și Pasărea furtunii (70 p.). În final (p. 811-1062), e retipărită integral Cronică de la câmpie (1955) și e recuperat din presa literară din 1959 un text fragmentar Învățătură de minte (p. 1063-1148), menit probabil să facă legătura dintre Cronică de la câmpie și Cronică de familie. Volumul I se încheie cu pagini numeroase de note și
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
și Pasărea furtunii (70 p.). În final (p. 811-1062), e retipărită integral Cronică de la câmpie (1955) și e recuperat din presa literară din 1959 un text fragmentar Învățătură de minte (p. 1063-1148), menit probabil să facă legătura dintre Cronică de la câmpie și Cronică de familie. Volumul I se încheie cu pagini numeroase de note și comentarii ale editoarei (p. 1151-1309), plus câteva fotografii de familie. Volumul al doilea, cu 1758 de pagini de proză și încă 20 de pagini cu note
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
mai important dintre câștigurile acestei ediții: recuperarea ultimului mare proiect epic al lui Petru Dumitriu, înainte de fuga sa din țară, Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane - al treilea pilon al monumentalei sinteze epice a scriitorului nostru, alături de Cronică de la câmpie și de Cronică de familie. Petru Dumitriu se dovedește astfel un Cronicar de tip balzacian, cu o viziune enormă, obiectivă, deci tradițională - un realism de secol XIX, refractar la modernismele narațiunii. Prozatorul construiește Marea Cronică, mai mult sau mai puțin
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
o frază rezistentă, să reziste la vibrația cuvintelor. Nimeni nu scrie această frază dacă mai întâi nu a subscris. Exil Sunt ca un mort care umblă neînscris în vreun registru necunoscut în această prefectură nedorit în cetatea aurită și pe câmpia înverzită. Șters deja din timp nu mă ocup cu nimic. Nici cu vântul nici cu timpul nici cu sunetul nu pot să trăiesc printre oameni. Eu, cu limba germană a acestui nor care mă-nconjoară și e casa mea, sunt
Poeme de Ingeborg Bachmann by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/11988_a_13313]
-
bălaie, El ne urează:„bun găsit!” Azi natura-ntinerită, Se trezește iar la viață. Ziua bună-i cunoscută , Când te scoli de dimineață. Pomii îmbrăcați în floare, Pajiștile înverzite, Se-ncălzesc acum la soare, Că-s spălate,primenite. Mieii zburdă pe câmpie, Și păsările ciripesc, Parcurile mă îmbie, Ca pe alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă,te îmbată. Cu triluri privighetoarea, Dimineața ți-o vestește. Simți acuma sărbătoarea, Paștelui
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. Cântec de drum E un cântec despre tine. Un cântec vechi ți s-a scris în Cartea Cântecelor Cântecul măruntei tale vieți. Cu strofe de soare, păsări și câmpii cu note de ploi târzii și toamne despre un călător sub cer și un drum prin anotimpuri e cântecul trecerii tale prin lumină și umbre iubire și cădere prin visele secrete ale zilei târându-ți pașii dinspre nicăieri, spre moarte
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > „CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENȚI, LA TVH Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adolescenții sunt în stare să zburde herghelii de note muzicale pe câmpiile reavăne, incendiate de florile primăverii! Ei preschimbă plumbul timpului în topaze și rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Preocupat de lucrul la prăvălie, Mache nici nu realiză că venise luna septembrie, care anunța venirea toamnei, chiar dacă vremea nu se răcise. Magazia era plină cu produse culese din livezi, podgorii, sau din câmpiile Bărăganului. Domnul Alexandrescu se pregătea să se aprovizioneze, din belșug, pentru sezonul rece. Mache realiză că venise toamna, în ziua când Maria intră în prăvălie, mirosind a lăcrămioare, datorită apei de colonie cu care se dădea prin spatele micuțelor ei
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
deschis fereastra/ nori de petale albe și portocalii/ au intrat/ să-mi aștearnă un mirabile visu”. Culegătorii de flori este o minunată carte de poezie, unică și singură, în felul ei, aidoma unui crin solitar, suficient sieși, undeva, într-o câmpie uitată, departe. Eugen Dorcescu Referință Bibliografică: culegătorii de flori / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
Să retrăim iubirea noastră sfântă, / De-aș ști că poți din nou să fii / Pădurea mea și marea mea adâncă/ Și, o, de-aș ști că poți să vii, / Ca într-un vis, în dulce-mbrățișare,/ Cu tot parfumul din câmpii / Cules de trupu-ți drag din floare-n floare,”... Eul liric, puternic accentuat de verbul la persoana a-ntâia, singular: „de-aș ști” și care cu aceeași forță, în partea a doua a dialogului, fără a fi un exercițiu retoric, ci
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde viață Sub soarele ce o răsfață. Se-ntorc mioarele-n tăpșan Cum se întâmplă an de an. Și mieii zburdă pe câmpii Înmugure lăstur-n vii. Copiii se joacă pe maidan Uitând de școală și ghiozdan. E Mărțișor, e veselie, Unde imi ești copilărie...? Când n-aveam griji, când nu-mi păsa De tot ce-njur se întâmpla...! Ionel GRECU Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
scurtă, în timp ce fata îl ajută să-și scoată pantalonii și tricoul. Cu mâinile tremurând de excitație, Mircea desfăcu capsele sutienului, lăsând liberă frumusețea sânilor, ce fremătau de nerăbdare. - Ce frumos miroși! Parcă ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă trupul atletic al tânărului. Doamne
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]