723 matches
-
Cînd te mușcă vreun cîne, să pui la rană o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns“ sau „de boală“. Cap de cîne ars în foc e bun de legat pentru vătămătură. Cînd treci pe lîngă cîni răi și ți-e frică c-o să te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns“ sau „de boală“. Cap de cîne ars în foc e bun de legat pentru vătămătură. Cînd treci pe lîngă cîni răi și ți-e frică c-o să te muște, atunci să strîngi mereu din dinți și vîrful picioarelor pînă treci de ei. Cînd treci printr-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns“ sau „de boală“. Cap de cîne ars în foc e bun de legat pentru vătămătură. Cînd treci pe lîngă cîni răi și ți-e frică c-o să te muște, atunci să strîngi mereu din dinți și vîrful picioarelor pînă treci de ei. Cînd treci printr-un sat străin, și ca să nu te muște cînii, să zici: „Cheia la mine și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru vătămătură. Cînd treci pe lîngă cîni răi și ți-e frică c-o să te muște, atunci să strîngi mereu din dinți și vîrful picioarelor pînă treci de ei. Cînd treci printr-un sat străin, și ca să nu te muște cînii, să zici: „Cheia la mine și lacata la tine“, că-i închizi gura și nici nu mai bate, nici nu te mușcă. Cînd treci pe lîngă un cîne și ți-e frică de el, să zici de trei ori: „Taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei. Cînd treci printr-un sat străin, și ca să nu te muște cînii, să zici: „Cheia la mine și lacata la tine“, că-i închizi gura și nici nu mai bate, nici nu te mușcă. Cînd treci pe lîngă un cîne și ți-e frică de el, să zici de trei ori: „Taie-i gura cu custura pîn-oi trece bătătura“ sau „Bate-l drace pîn-oi trece.“ Dacă sare asupra cuiva o potaie de cîni, apoi e bine a zice: „Mut și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te mușcă. Cînd treci pe lîngă un cîne și ți-e frică de el, să zici de trei ori: „Taie-i gura cu custura pîn-oi trece bătătura“ sau „Bate-l drace pîn-oi trece.“ Dacă sare asupra cuiva o potaie de cîni, apoi e bine a zice: „Mut și orb te-a făcut mă-ta, mut și orb să fii“, și ei imediat se împrăștie care încotro. Cînele care urlă și se duce nemaiîntorcîndu-se la stăpînul său voiește binele casei. Cînepă La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătătura“ sau „Bate-l drace pîn-oi trece.“ Dacă sare asupra cuiva o potaie de cîni, apoi e bine a zice: „Mut și orb te-a făcut mă-ta, mut și orb să fii“, și ei imediat se împrăștie care încotro. Cînele care urlă și se duce nemaiîntorcîndu-se la stăpînul său voiește binele casei. Cînepă La Lăsatul de brînză trebuie mult jucat pentru ca cînepa să crească înaltă. în Vinerea Paștilor se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clo potul ca să crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete. Să nu lași în casă mîță ori cîne cînd îi pune cloșcă, că altfel e spărioasă. Cînd moare vara cineva din familie, să acoperi cloșca, că de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu fierbi bucate în oale acoperite cu pocriș*, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să zică „drac“. (Gh.F.C.) Femeia care a născut un monstru s-a ținut cu dracu’. (Gh.F.C.) Dracu’ poate lua și chip de cîne. (Gh.F.C.) Dragobete Cînd cineva lucrează în ziua de Dragobete [24 februarie], cîntă ca toate paserile. Dragoste Fetele mari pun sara (mai ales sîmbăta) unt la cumpăna fîntînii, ca să se uite lumea la ele ca la fîntînă. înainte de a se duce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]