524 matches
-
Londra, 1937, p. 278. 36 "Dintre regii evreilor, câți au fost aceia care nu i-au împins pe izraeliții ce-i urmau orbește la idolatrie, iar prin aceasta la pierzanie?". John Locke, "Scrisoare despre toleranță", în Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, de John Locke, pp. 207-260, traducere de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999, p. 231. 37 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 79. 38 Ibidem. 39 Locke, Al doilea tratat, § 45, p. 79. 40 Ibidem, § 124, p.
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Individualism, p. 254. 116 Ibidem, p. 235. 117 În acest sens este de remarcat faptul că F. A. Hayek ilustrează principiul regulii formale cu un pasaj din Al doilea tratat, unde Locke vorbește despre faptul că libertatea oamenilor aflați sub o cârmuire presupune existența unei "reguli stabile după care să trăiască, regulă comună tuturor membrilor societății" (a standing ruleto live by, common to everyone of that society). Vezi Locke, Al doilea tratat, § 22, p. 65. Cf. F. A. Hayek, Individualism and economic order
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se mai numește, spre deosebire de cealaltă, și Wallachia Superior (Valahia de Sus), sau Major (Valahia Mare) și de asemenea Wallachia Nigra (Valahia Neagră)”. Referindu-se și la locuitorii din cele două țări, anonimul arată că „limba, portul, armele, felul lor de cârmuire sunt la fel cu cele din Țara Românească”. Denumirea dată poporului și limbii moldovenești în Evul Mediu are așadar o conotație pur geografică. Fundamentul etnic al statului moldovenesc a fost exprimat prin derivări de la numele poporului său, adică de la români
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
primi puterea de a trăi o viață autentic creștină. Formarea unui credincios bun înseamnă slăbirea, înfrângerea în persoana lui, a răului sau a pornirilor necuviincioase. Istoria și lucrarea Bisericii înseamnă, așadar, prelungirea firească a existenței lui Hristos, sub a cărui cârmuire se împlinește misiunea ei. Creștinul român a împlinit și a trăit această lucrare mântuitoare prin credință și rugăciune. Rugăciunea a fost calea cea mai sigură de cunoaștere a lui Dumnezeu și a adevărurilor de credință. Rugăciunea l-a legat de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
interesante despre starea economică a Principatelor în al doilea deceniu al secolului al XIX-lea: “Bogățiile naturale și resursele variate ale Țării Românești și Moldovei sunt întratâtea, încât dacă acele țări s-ar putea bucura de avantajele însemnate ale unei cârmuiri statornice și ale unei administrații înțelepte care să încurajeze industria și agricultura așa cum se cuvine, dacă s-ar îngădui comerțul de export, dacă relațiile comerciale cu națiunile străine ar fi așezate pe un picior corespunzător și, în sfârșit, dacă s-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de care se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea, în acest context, de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși însă, cu consimțământul tacit al acestei „cârmuiri regulate”, la numeroase provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși însă, cu consimțământul tacit al acestei „cârmuiri regulate”, la numeroase provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o dispută între un consilier local și un supus ionian, izbucnise
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusia”. în primăvara anului 1834, Blutte prezintă tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin lacom, și ascultat de boieri, precum și fratele său, Alexandru Ghica, mai controversat și agreat de ruși. în Moldova, Mihail Sturdza, născut în Basarabia și considerat de ruși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
orașelor se manifestă adesea și prin adoptarea unor regulamente care stabilesc într-un mod mai precis decît în trecut condițiile de intrare în meserie, de promovare, procedeele de fabricație sau procesul de vînzare al mărfurilor. Ponderea crescîndă a meseriașilor și cîrmuirea orașelor duce de asemenea la interzicerea oricărei concurențe exterioare orașului, ba chiar la interzicerea oricărei activități artizanale în vecinătatea acestuia: la Gand și la Ypres, burghezii nu stau pe gînduri și, în 1314, pun mîna pe arme pentru a distruge
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de la sfîrșitul secolului al XIV-lea sînt zguduite de revolte. Acestea pun cîteodată alături, în lupta împotriva reprezentanților meseriilor superioare, ai puterii feudale și ai puterii regale, pe muncitorii necalificați și pe reprezentanții meseriilor inferioare, care doresc să ajungă la cîrmuirea cetății, întreaga Europă occidentală este afectată de aceste conflicte sociale, care opune popolo minuto (oameni mărunți) la popolo grosso (celor "mari", "burghezilor"). În 1378, la Florența, revolta ciompilor, muncitori care prelucrau lîna, se termină cu ocuparea palatului seniorial și formarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
tehnice, pedepsește cu severitate defectele și reorganizează corporațiile încercînd să le facă obligatorii. Inspectorii manufacturilor veghează la respectarea acestor măsuri și pedepsesc fraudele. Cît despre muncitori, ei sînt supuși unei discipline severe, iar absenteismul și lenea sînt pedepsite. În sfîrșit, cîrmuirea regală protejează manufacturile de concurența străină, mai ales de cele olandeze și engleze (tarifele din 1664 și din 1667). Nu este vorba numai de a fabrica, ci și de a vinde. Colbert nu poate să suprime în întreaga Franță ansamblul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Victor-Amedeo de Savoia nu au interes să intre în conflict cu vecina lor și că regele Angliei, George al III-lea, a hotărît să rămînă neutru. Chiar dacă în 1791 se vede că "prin însăși natura ei, Revoluția este dușmana tuturor cîrmuirilor și tinde să le distrugă pe toate în așa fel încît toți au interesul să o distrugă" (Joseph de Maistre), Europa vechiului regim este incapabilă să treacă la acțiune și se mulțumește doar cu declarații de intenție. Marele război ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sentința rostită de Isus, în aprecierea asupra aproapelui: „orice pom se cunoaște după fructele sale, doar nu se culeg smochine din spini, și nici struguri din mărăcini (Lc. 6, 44). Misiunea de slujire a Preotului, prin Sfințire, Vestire, Învățare și Cârmuire a comunității, implică o responsabilitate enormă. Pentru Preot, drumul calvarului este mai lung, crucea mai grea; dar numai El este ALESUL pentru a fi punte vie între pământ și cer, scară de lumină și iubire, prin care Dumnezeu coboară între
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
popor, să poată fi înlăturați, căci altfel nu s-ar realiza decât înlocuirea unei tiranii cu alta (p. 225). Pentru Dion, gândurile lui Platon nu sunt strâmte, ci neterminate (p. 225). Inevitabil, modul diferit în care cei doi siracuzani concep cârmuirea statului duce la opoziția totală între ei. Dion vrea să-l răstoarne cu armele pe Dionis II, căci, așa cum îi explică Heraclid lui Platon, republica lui e un vis minunat, dar vis va rămâne, dacă nu se va nimici tirania
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
militat pentru abolirea sclaviei și finanțarea educației păturilor sărace din fonduri publice. Inspirat de John Locke susținător al teoriei drepturilor naturale 9 Paine considera că oamenii nu-și cedează aceste drepturi ci se asociază pentru ca ele să fie garantate de către cârmuire, care trebuie să protejeze viața, libertatea, averea, în baza unui contract mutual pentru respectarea și garantarea acestor drepturi, dar și pentru menținerea ordinii sociale. Contractul social se menține atât timp cât guvernarea nu-l încalcă. Comunitatea este spațiul în cadrul căruia interesele și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Huzum, Eugen, "Neutralismul liberal", în Eugen Huzum (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 133-153. Iliescu, Adrian-Paul, "John Locke și idealul modern al unei vieți fondate pe reguli", Prefață la Locke, John, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, traducere de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999. Institutul pentru Politici Publice, Considerente privind procesul de descentralizare în România. Reforma administrativ-teritorială. Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Regionalizare. Așteptări, frici și iluzii, online la http://www
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000 și Editura Ars Docendi, București, 2006, p. 244. 3 Idem, p. 245. 4 Adrian-Paul Iliescu, "John Locke și idealul modern al unei vieți fondate pe reguli", prefață la John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, traducre de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999, p. 30. 5 Giovanni Sartori, op. cit., p. 240. 6 Constituția Statelor Unite ale Americii, traducere, comentarii și adnotări de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 2010, p. 115. 7 Condorcet, Projet de déclaration
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cel de patru ani al lui Lascăr Catargiu și cade, în același timp, și o veche pătură cârmuitoare, cade vechea așezare politică, dacă nu tocmai o clasă, dar cade o sub clasă socială pentru ca în locul ei să pună mâna pe cârmuire reprezentanții autorizați ai burgheziei care acum era în plină maturitate. Liberalii vin la cârmă cu toate avânturile neofiților. Ei sunt purtați și împinși către putere de aproape tot tineretul și de toți aceia cari, în toate timpurile, au fost purtătorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spre care ne vom îndrepta atenția în capitolul următor. Bibliografie suplimentară Până în secolul al XIX-lea se obișnuia clasificarea sistemelor politice conform schemei înaintate de Aristotel în Politica, volumul 3, capitolul 7. Între timp, Locke, în Al doilea tratat asupra cârmuirii (1690) și Montesquieu în Spiritul legilor (1748) au elaborat o clasificare constituțională din care a apărut distincția curentă între sistemele parlamentare și prezidențiale. Clasificarea lui Rousseau din Contractul social (1762) se baza, ca și cea a lui Hobbes din Leviathan
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
terminat, dîndu-și seama că flacăra idealului generației de la 1848 se consumase. Se alăturase acum la consolidarea marii ctitorii românești. Moartea lui Ion I.C. Brătianu a fost cea mai mare pierdere a României Mari. Țara pierdea și cîrja, și cîrma. Fără cîrmuire, un popor cade, spuneau romanii: "Ubi non est gubernator, populus corruet." 30 Vintilă Brătianu a preluat președinția guvernului și conducerea partidului liberal. Vintilă era tot un Brătianu, dar nu și un Ion I.C. Brătianu. Național-țărăniștii și-au intensificat acțiunile pentru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Măsură boicotată de băștinași și care are drept consecință ca Bucovina să nu mai fie socotită parte integrantă din Galiția, dar să rămână dependentă administrativ și juridic de aceasta. Astfel, situația românilor din Bucovina s-a înrăutățit și mai mult. Cârmuirea Bucovinei de către Lvov timp de 64 de ani, adică până în 1850, a fost „o robie, mai mare decât aceasta, nu se putea alta” - se aprecia în Deșteptarea, gazeta lui Ion Grămadă în articolul „Din istoria românilor din Bucovina.” Noroc am
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
explică cum „organizațiile din Bucovina ale partidelor naționalist al poporului și național au fuzionat formând o singură organizație a Partidului Național” iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele care s-au încuibat sub cârmuirea liberală (Ion Nistor și Dori Popovici n.n.), va deschide drum larg pentru toate năzuințele de regenerare a vieții noastre publice.” Editorialistul crede că „ „și cuvântului îi va urma fapta și nădăjduiește că toți oamenii de bine vor fi alături de noi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Gherasim, Pamfil Șeicaru, Nicolae Iorga. A fost un ziar pentru ziua de duminică. * Poporul este ziarul care a început să se editeze la sfârșitul lunii octombrie 1920 de către dnii Trăian Brăileanu și Ion Brăteanu. Apare în preajma unor schimbări în cârmuirea țării și de aceea numărul prim conține „Cugetările” dlui Tr. Brăileanu care nu erau decât niște atacuri la adresa opoziției politice. „Cine nu și-a îndreptat un gând de bună nădejde către dnii Tr. Brăileanu, docent, și Ioan Brăteanu, profesor, care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează, dar al cărui bine nu-l caută nimeni. Societățile de citire pentru dânsul sunt nume (...) oamenii din sate orbecăiesc între ispitele deznaționalizatorilor, ei gem greu sub povara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Domnul Petrino este poate poetul cel mai talentat din Bucovina și cu toate acestea el e în prezent poate scriitorul cel mai necunoscut în țară. (Gazeta Bucovina, 22 septembrie, 1895) * „Cenzura, plantă necunoscută în pământul românesc și impusă prin o cârmuire străină din zi în zi se făcea tot mai aspră... ... Eliade, Murgu, Maiorescu, C.Roset, Brătianu, Bălcescu, frații Hurumuzăchești și alții... au onorat jurnalismul românesc... „...Gazeta Transilvaniei, realizată de dl. Iacob Murășeanu, este în mare decadență. Renumele ei a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]