2,091 matches
-
că lui Dan Sociu îi reușește mai bine decât multora. Din situații banale, cotidiene și cu mijloace puține, sărace, efectul expresiv, lirismul, așa-zicând, nu se lasă diminuat și răzbate grație unei bune surprinderi a situațiilor și stărilor: "și noi cățărați pe băncile ude de piatră / cu ziare vechi îndesate sub fund / unul a zis băi eu mi-aș face un colier din chiștoace / asta era prin ’95 / pentru că după ce am golit a doua sticlă / am așezat-o în picioare peste
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
arată, unde o plantăm și cum. Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destule Dacă o ferești de mană, e balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. Citește mai mult Roșia și castraveteleCastraveții-n primă fază, știm de la biologie(poate, că mai e vreo loază care, nici acum nu știe,)Se-nmulțesc doar prin semințe, bine-nfipte în pământîn funcție de cerințe și de acoperământ.Roșia este tomată, știți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cum arată, unde o plantăm și cum.Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destuleDacă o ferești de mană, e balsam pentru celule.Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat,Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat.... IV. AVARUL, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. A învățat să țină punga strânsă, Zgârcit de mic, trăind numai în lipsuri, A adunat, n-a stat cu mâna-ntinsă Și n-a avut în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
accentuează credința personală a fiecărui ins în parte, care-și asumă și mărturisește liber și conștient acest Crez. [6] Termenul ανελθόντα provine de la ανήλθον, aorist al verbului ανέρχομαι, și poate fi tradus prin „a urca” (pe niște trepte), „a [te] cățăra”, „a [te] sui”. Deci, în contextul dat, trebuie tra-dus: „S‑a suit” - cum a tradus și Sfântul Dosoftei al Moldovei, dar nu „S‑a înălțat” - cum spun unii astăzi. Într‑adevăr, sensurile sunt oarecum apropiate, dar Părinții de la Niceea au
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
e Romeo, cel îndrăgostit ... altul ștergea lacrimile mamei, era rolul băiatului rătăcitor, cineva ridica un copil către cer și sugera sentimentul de mândrie al părintelui, toate au fost ghicite pe rând ... eu m-am făcut o mică buburuză, care se cățăra pe firul ierbii, tot mai sus, pănă în vârf, unde am început să mă leagăn tot mai tare, să oscilez și să ating marginile lumii, știam că pot să cad, dar mă țineam strâns de crenguța firavă ... și nimeni nu
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
vorba de o compoziție muzicală, cum poate ar sugera numele. Ar fi fost prea... pământean pentru el. Cornel cunoaște deja cele mai dificile părți ale înălțimilor lumii. Dacă la începul careirei sale de alpinist Coco Galescu se mulțumea să se cațere în munți, să-i treacă în CV-ul său de învingător și gata, cu anii pasiunea sa a căpătat valențe spirituale. El este acum alpinist-artist. Face proiecte, în care combină alpinismul, publicitatea în sensul larg al termenului și dragostea de
Agenda2005-38-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284218_a_285547]
-
s-a gândit că n-ar fi rău să meargă pe jos din Herculane la Sinaia. Experiență pe care bănățeanul a repetat-o de trei ori! , traversând, iarna, Carpații Meridionali. În timp, a ajuns alpinist și salvamontist experimentat: „M-am cățărat pe toți munții țării“. Apoi a mers pe Tatra, în Caucaz sau în munții Bulgariei. Cam cât i-au permis vremurile. A fost unul dintre primii alpiniști care l-au îndrumat pe Cornel Galescu, bănățeanul cu cele mai importante reușite
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
un festival inedit care se adresează atât locuitorilor din Munții Apuseni, cât și tuturor persoanelor cu spirit de aventură, precizează organizatorii. FanFest propune experiențe cu totul noi pentru un festival în România: fân-jumping, tunuri cu apă și panouri artificiale de cățărat, expoziții și concursuri de afișe și grafitti, proiecții cu tematică de mediu, prezentări și un târg al produselor locale. Festivalul va începe la asfințit cu o veche tradiție românească: buciumul va suna peste sate, chemând oamenii la serbare. Vineri și
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
arată, unde o plantăm și cum. Tot sămânța-i este mamă și cerințe sunt destule Dacă o ferești de mană, e balsam pentru celule. Răsărite la-ntâmplare, cum s-a împrimăvărat, Vrejuri astăzi, fără floare, pe un prun s-au cățărat. -Ia privește-mă, vecină, vezi până unde-am ajuns? Tomata, invidioasă, nu i-a dat niciun răspuns. Între noi, dragă vecină, nu există-asemănare Poate doar la rădăcină, tu ești mică, eu sunt mare, Poți să te documentezi, fiindcă asta n-
ROȘIA ȘI CASTRAVETELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385134_a_386463]
-
Toate Articolele Autorului SI TOAMNA ESTE VIE M-am furișat prin pâcla zorilor în toamnă, Să îi cobor viclean în sânu-i eu visam, Să-i aflu zbuciumul nebun din suflet Și să ascund profund, amarul ce-l aveam. M-am cățărat pe frunzele-i golașe Și m-am prelins în sânu-i uscat și ruginiu, Dar m-au secat fiori de iad și gheață, Simțindu-i inima bătând în clocot viu. Copilă când eram, știam că toamna-i moartă Și o vedeam
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
fățișă a banului public și la decăderea morală a societății românești. Când totul părea pierdut pentru biata Românie, în ciuda unei mașinării propagandistice mai bune decât a Partidului Comunist Român, s-a întâmplat trezirea românilor. Aroganța, minciuna, cinismul, lichelismul, corupția celor cățărați în vârf au fost puse la zid. Văd că unii o tot dau cu tinerii, care au făcut și au dres! Statisticile alegerilor abia încheiate contrazic acest clișeu vehiculat la fiecare schimbare! Așa s-a spus, pe nedrept, și în
TABLETA PLUS (89): SE ÎNCHIDE CERCUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384613_a_385942]
-
din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Peste țarină vara ca un furnal își aprinsese toate cuptoarele și limbile flăcărilor topeau aripile păsărilor rătăcite în zbor. Doar umbrele rămâneau desenate în pulberea albă a drumurilor. Visam lujeri de iederă uscată cățărându-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
o mie de nopți cu răsăritul să sprijin pământul pe brațul tare al poeziei să nu dărâm viața cu seisme de păcat, cu tsunami de trecut cu explozii de tăceri. Pe umeri mi-ai pus constelații, Doamne, în timpane se cațără un ecou de vis Pot auzi strălucirea Ta. Pot învârti idei pe inelele inimilor cum se învârt planetele în jurul Tău cu o mișcare perfectă a clipei. Azi dragostea cu un ochi râde cu unul plânge, nu a înnebunit, doar vrea
SĂ-ŢI SPUN CE NU S-A MAI SPUS de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383899_a_385228]
-
mergem. Era prea frumos totul și nu doream să risipesc plăcerea de a descoperi locurile pe măsură ce le vedeam. Vegetația era tot mai bogată și nu-mi puteam dezlipi privirea de geamul prin care vedeam verdele intens al pădurilor, ce se cățărau, încet-încet, până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
cu tot avântul în caruselul destinului și abandonându-mă capriciilor sale schimbătoare precum starea vremii. De atunci, agătată de roata norocului, la fiecare învârtitură și cotitură a clipelor și a rotației stelelor, m-am regăsit uneori când reușeam să mă cațăr pe coama capriciosului purtător al destinului meu sus, sus atingând torțile celui de-al șaptelea cer, când în cădere liberă până când în cele din urmă, caruselul neobosit în continua-i cursă mă aducea sub tăvălugul bezmetic și mă strivea nemilos
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
apoi cum ai ieșit din apă, m-am apropiat hoțește și am descoperi că în acest corp de Veneră te ascunzi dumneata. Aseară mi se pare că ne puseserăm de acord să ne tutuim. Se poate? Zicând acestea el se cățără pe stânca apropiată de a sa cu mișcări zvelte și se așeză rezemat într-un cot privind-o admirativ ceea ce o făcea să se simtă intimidată și stingheră până într-acolo că ar fi dorit să se îndepărteze și să
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
ale fântânilor cu gât Prelungit precum o girafa Meditând la răscruci de drumuri. Plopii își aud în depărtări Foșnetul melancolic. Aurul frunzelor toamnei intra În topitoriile reci ale materiei. E mult dor de moarte în noiembrie. Pe garduri putrede se cațără felinele. În lazaretele fricii cei singuri Scriu scrisori de dragoste pierdută. Adio, suflete. Voi trece prin umbrele pe care Le azvârle muntele Spre cel mai îndepărtat echinocțiu. Șanț un om născut prea târziu. Și totuși, mama mi-a spus Că
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
POEZII CU ANA PODARU, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. Ce tablou nefiresc Unii stau rezemați de hotarele lumii și privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Unii calcă-n altar și se cred serafimi. Numai ulii sunt treji, după leșuri dau goana, ... Citește mai mult Ce tablou nefirescUnii stau rezemați de hotarele lumiiși privesc plictisiți fumul gros, risipit,Alții dau foc la rugi și atâta nebuniiMorții cațără cruci, nu e timp de dormit,Măi aleargă prin jar cu călcâiele fripte,Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,Adunând gloanțe vii și pumnale înfipteDe la mame și fii cu obrazul cianotic,Parcă urlă și luna prinsă-n cer
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
domnul” Dode a făcut instructajul “luptătorilor” din ambele “tabere combatante“. Cum să se ferească în spatele băncilor, cum să-l lovească pe inamicul care îl atacă, apoi cum să-l respingă și să-l răstoarne peste bancă, trecând el la atac, cățărându-se pe băncile etajate: o redută pe hol, a doua la in-trarea în clasă și ultima în jurul catedrei, sediul “statului major al armatei”. Dacă “inamicul” ajungea la catedră, însemna că cetatea respectivă a fost ocupată. Dotat cu un fluier de
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
nouăsprezece ori „câinii”!Ă „Piticii - dușmani ai poporului.” „Stânca falică.” Desenul reprezintă o culme în formă de penis. „Aici” - notează E. - „vilegiaturiste din toată țara, chiar și de dincolo, se reculeg, ating piatra; unele o sărută; altele, mai sprintene, se cațără pe ea. Se roagă, toate, să le meargă bine. Vin îmbrăcate în alb.” Obsedat sexual! Toată lumea e, doctore! Instinctul cel mai puternic, precum știi; mai presus decât orice morală sau filozofie, sexul, doctore! Dacă într-o țară superbă și îndestulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
al maurilor. În efortul cântării, femeia Își mișcase un umăr, iar marginea mantiei coborâse, descoperindu-i gâtul. I se păru că o flacără Îi țâșnește din piept, urcându-i pe gâtlej Într-o vâlvătaie sinuoasă. Era un tatuaj, care se cățăra din adâncurile tainice ale trupului ei, ajungând În cele din urmă să Îi strângă sânul. Văzu capul unui șarpe stacojiu Împodobit cu o creastă stranie, probabil un vasilisc din tărâmurile de la Răsărit. Se simțea pradă unei emoții de neoprit, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că era pustie. Undeva, sus, era un soi de ferestruică. O perdea smulsă atârna dintr-un colț al cadrului. — Trebuie să fi fugit pe acolo. Repede, veniți după mine! strigă el În timp ce se agăța de marginea deschiderii, Încercând să se cațere. Gâfâind, izbuti să Își rezeme toracele de pervaz. De partea cealaltă se deschidea un spațiu mai Întins, cufundat În semiîntuneric. Se roti sprijinindu-se pe piept și Își dădu drumul să cadă. — L-ai prins, priorule? Îl vezi? Îl auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
câmp deschis și Înaintând spre ei, gătit cu Însemnele Comunei, mai Întâi se temuseră că el conducea un atac al gărzii și se precipitaseră Îndărăt, către rampă. Însă când Își dădură seama că era singur, Își recăpătară curajul. În timp ce se cățăra grăbit pe scară, Dante Îi auzi cum Înaintau printre prăvălii. Ajunse sus chiar În timp ce primul dintre ei se ivea În piațeta de la mijlocul podului, țintind cu lancea În direcția lui. Îi aruncă În spinare o scândură de pe acoperișul prăvăliei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]