2,562 matches
-
în lupta ce Vodă avea să o dea cu turcii. Dându-se bătălia cea mare de la Racova, când turcii au fost învinși la 10 ianuarie 1475, imediat după victorie la care a participat și soldatul dorobanț, Ștefan l-a făcut călăraș și la cererea promovatului, drept răsplată a viteji ei d ovedite, i-a dat în stăpânire Valea Mărului cu megieșiile ei. Și stabilindu-se soldatul călăraș Avram Huiban în Poiana Dealului, care tot a Mărului se numea, unde la 1904
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
imediat după victorie la care a participat și soldatul dorobanț, Ștefan l-a făcut călăraș și la cererea promovatului, drept răsplată a viteji ei d ovedite, i-a dat în stăpânire Valea Mărului cu megieșiile ei. Și stabilindu-se soldatul călăraș Avram Huiban în Poiana Dealului, care tot a Mărului se numea, unde la 1904 se afla biserica „Sf.Nicolae” (vezi și Monumentele religioase medievale din zona Bârladului, de Laurențiu Chiriac, Editura Kolos, Iași, p.142), poiană înconjurată de te i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
judele Sion; i-am dat lui acest uric cu dreptul de veșnicie, însă atârnare de la Curtea noastră domnească din Vaslui pentru vitejia lui în bătălia cu turcii din Susul Va slui ului, cunoscându-l dărăban de munte, l-am făcut călăraș, să nu plătească nici un bir. Această moșie să fie pentru el, copiii lui, frații lui, nepoții lui, strănepoții lui, până unde ajung e vi ta în șase luni de vară și pentru tot neamul lui neclintit în ve ci. Amin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ploiești 5 1 6 Turnu Severin 3 1 1 5 Bârlad 3 1 4 Huși 3 1 4 Bacău 3 3 Botoșani 2 1 3 Buzău 2 1 3 Caracal 3 3 Dorohoi 1 2 3 Tecuci 2 1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași (Constantin Maltezianu), Craiova (Ullyse Boldescu, Grigore D. Pencioiu), Galați (Mihail Rodocalat, Emil Vulpe), Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al Academiei Române), Christodul Suliotis
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967. Lascu, Stoica, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257. Lascu, Stoica, Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 1998 Livadă-Cadeschi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
D. Eremia, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912 sau, mai nou, Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994, p. 222. 16 Vezi, spre exemplu, Stoica Lascu, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257 / pp. 237, 246-248, 251-253. 17 Id., Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hainele cu care era îmumbrăcat înaintea dispariției, află că acesta ar fi fost văzut în Buzău. Prin munți și după doi ani de căutări, Zoița își găsește în sfârșit bărbatul viu și ne vătămat în cetatea lui Vintilă Vodă. Matei călărașul nu se arată prea impresionat de efor tul soției și nici nu se grăbește s-o urme ze, sfă tuind-o să plece și promițându-i că va veni și el peste puțin timp. Reîntoarsă la București, Zoița așteaptă încătrei ani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Dolj, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vaslui, Vrancea), numai două au reușit (la Brăhășești, în Dolj, și la Bărbulești, în Ialomița). AUR nu a desemnat decât un singur candidat pentru funcția de primar într-o comună din Călărași fără succes însă. La alegerile pentru consiliile locale desfășurate în același an, PRPE a participat aproape în toate județele și a obținut 202 locuri. Rezultatele acestei formațiuni au fost mai importante în județele Mureș, Ialomița, Galați, Sibiu, Cluj și Covasna
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1 Brăila 97,22 0,03 1,57 0,0 0,0 0,04 Buzău 96,98 0,03 2,91 0,13 0,0 0,0 Caraș-Severin 88,24 1,74 2,37 0,04 1,05 1,84 Călărași 94,12 0,02 5,65 0,08 0,02 0,14 Cluj 79,38 17,40 2,82 0,01 0,02 0,0 Constanța 91,27 0,12 0,84 0,04 0,0 6,63 Covasna 23
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
condus la acest dezastru și anume: „efectivul cu totul redus al garnizoanei”; „calitatea inferioară a trupelor destinate să apere Turtucaia”; „artileria nu a avut efectivele de mobilizare”; „lipsa totală a cavaleriei (cu excepția unui ploton de ștafete compus din 28 de călărași din Regimentul 9, și aceia turci și bulgari [sic!] din armata română)”; „lipsa oricărui mijloc modern de a recunoaște inamicul”; „încadrarea slabă a tuturor unităților”; lipsa unui pod peste Dunăre”; și, în sfârșit, „sosirea tardivă și pe unități răzlețe a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu domiciliul anterior în comuna Vlăduleni, județul Gorj. b. Bereasa În acele timpuri, satul Bereasa era reședința comunei cu același nume. Aici și-au dat sufletul 4 soldați din Regimentul 63/79 Infanterie, rezultat din comasarea regimentelor 63 Infanterie din Călărași și 79 Infanterie din Slobozia. Un militar a murit în casa locuitoarei Sandu Tinca din Bereasa iar ceilalți trei în casele unor săteni din Bolați. Media de vârstă a acestora era de 36,2 ani. Acești eroi au fost înhumați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un loc greu accesibil și este îngrijit prin strădania sătenilor. Tot aici au mai fost înhumați următorii soldați: unul din Regimentul 74/80 Infanterie (rezultat din comasarea regimentelor 74 din Constanța și 80 din București), 1 militar din Regimentul 4 Călărași din Pitești, 2 militari ai Regimentului 4 Artilerie Roman, 2 din Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița (greu încercat în bătălia de la Turtucaia), un soldat din Regimentul 75 Infanterie Urziceni, un soldat din Regimentul 130 (rusesc) și 3 soldați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
locuri au fost: Regimentul 43/59 Infanterie, Cercul de Recrutare Olt, Regimentul 53/65 Infanterie IașiVaslui, Regimentul 75/86 Infanterie, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 1, Compania 2 Pioneri, Batalionul 5 Pioneri, Spitalul de Evacuare (Compania 5 Sanitară), Regimentul 7 Călărași, Coloana 8 Subzistență, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 11, Divizionul 11 Artilerie, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 9, Regimentul 17 Artilerie Bacău, Regimentul 19 Infanterie Caracal, Regimentul 21 Artilerie Caracal, Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui, Regimentul 26 Infanterie Huși, Regimentul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cel mai elocvent eveniment care a stârnit interesul discursiv al presei, al Bisericii și al Statului. Încă din iunie 1998, prin rândurile ziarelor se zărea rătăcită câte o informație în privința vizitei Papei la București. "Preasfințitul Nifon Mihăiță, Episcopul Sloboziei și Călărașilor: BOR nu are nimic împotriva vizitei Papei în România"90 este unul dintre primele titluri care aduc în atenția publicului vizita Papei cu un an înainte. Episcopul Nifon a afirmat că autoritățile Statului ar fi sugerat conducerii BOR să accepte
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
categoric boala nu era simulată, dar oare marele vizir va continua să aibă încredere în imbrohorul lui? Pentru că îndeplinirea poruncii de a-l duce pe Brâncoveanu la Edirne întârzia. Din două în două zile plecau de la București spre Înalta Poartă călărași cu informații precise privind evoluția sănătății lui Constantin Brâncoveanu. Erau înștiințați deopotrivă Rami Efendi pașa, marele vizir, cât și Alexandru Mavrocordat, marele dragoman. Până spre Sfântul Gheorghe, vodă zăcuse la pat și, cu toată îngrijirea atentă a lui Pylarino, nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a doua zi. Imbrohorul călărea în timpul călătoriei la scara rădvanului domnesc, cina în fiecare seară cu domnitorul, dar nu era admis nici la consiliile din rădvan și nici în cortul în care se odihnea domnitorul. Cât au stat la Copăceni, călărași ștafete au sosit și de la Adrianopol și de la București. Domnitorul și cei doi prinți, Constantin și Ștefan, erau preocupați doar de sănătate și de grijile călătoriei. Părea că toate sarcinile conducerii rămâneau în seama celor doi unchi, Constantin și Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aducă aminte ce spune protocolul în această situație, dar nu reuși, așa că, zâmbind stânjenit, acceptă strângerea de mână a Cantacuzinului. A doua zi, 8 mai, au străbătut drumul Bălții și au ajuns la Daia. Era ultimul popas pe pământul Valahiei. Călărași cu vești de la București, Târgoviște și Adrianopol soseau și plecau mereu din tabără. Marele stolnic Constantin Cantacuzino era nedespărțit de domnitor în toate sfaturile care se țineau. Au fost aleși cam opt sute de boieri care să alcătuiască alaiul și, împreună cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vin să ne vorbească despre gloria nepieritoare a împăraților Constantinopolului, căci prin trudă duhovnicească de ctitor și făcător de carte de învățătură creștinească ai întărit împărăția credinței ortodoxe acolo unde apostolii Celui Înălțat la ceruri au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
credinței ortodoxe acolo unde apostolii Celui Înălțat la ceruri au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul să bată toaca în biserica Galatei, pe care am târnosit-o acum trei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noapte au organizat descărcarea barjelor și formarea convoiului. Mitropolitul Theodosie, doamna, prinții Constantin și Radu, în jurul lui vodă, primeau de la acesta ultimele instrucțiuni: Nici un bob de grâu nu iese din jitnițele dinspre mahalaua oltenilor, nici un bob, până nu trimite Ștefan călărași cu poruncă de la noi că poate să înceapă negoțul grâului. Să fie plătită simbria grădinarilor francezi, să se dea pomana de Moși după cuviință. Naș Dinu vine cu noi până la Rusciuc, spătăria cade în sarcina domniei sale... Argintăria pentru zestrea fetelor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan era palid și tras la față. Doamna se apropie și-l întrebă în șoaptă: — Ce-i, fiule? Mi-e frică, maică, mi-e frică de-mi vine să vărs, răspunse el abia auzit. Cantacuzinii pun ceva la cale... — Pentru călărași, încrede-te mai degrabă în turc... — Știu, maică, o să fie greu. Domnul îi sărută mâna mitropolitului și-i îmbrățișă pe Constantin și pe Radu, apoi doamna îngenunche în fața lui, el o ridică și îi prinse mâinile în ale sale privind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]