434 matches
-
seismic al Bucureștiului. Cam tot atunci și-a făcut apariția în viața noastră și a colocatarilor Flutur Veronica, spălătoreasă-călcătoreasă. Cum încă nu existau mașini de spălat, rufele erau mai întâi „fierte“ în cazan, la bucătărie, întinse în uscătoria blocului, apoi călcate. Spălatul și călcatul luau zile întregi - adevărat calvar nu numai pentru femeile în vârstă, ci și pentru cele “în putere“, rupte de oboseală după orele de serviciu și de stat la cozi. Drept pentru care apariția lui Flutur Veronica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
era la o băută cu Gary. La finalul unei seri tensionate, în care se uitaseră la un episod din Columbo difuzat în reluare, Beverley își făcu meandrele cu Carol pe un teanc de cămăși de lucru ale lui Dan, proaspăt călcate și aranjate, pe cale să fie puse la loc în dulap. A fost ceva foarte diferit de ceea ce se petrecea în serile de la Llanstephan. Beverley adusese și un vibrator sau un lingam, cum îi spunea ea. Învățase să-l folosească de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
A, cred că ar fi mai bine să îți dai jos pantalonii, ce zici? Margoulies tocmai scotea din cutie o pereche de mănuși chirurgicale de culoarea pielii. Bull își desfăcuse cureaua elastică și își lăsase mai jos de genunchi pantalonii călcați la dungă, după care îi scosese de tot. Pentru aceasta, a fost nevoie să se ghemuiască și să-și expună fesierii, luând întâmplător tocmai poziția pe care o avea când descoperise vaginul. Dumnezeule, își spuse el, sper că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
capitolelor VII și VIII, respectiv închisorile Pitești, Gherla, Baia Sprie - minele de plumb, mută accentul de pe interesul predilect istoric pe cel al unor experimente uraliene și altaice înnebunitoare prin cruzimea, varietatea, inimaginabilul lor în care îndeosebi studenții au fost torturați, călcați zi și noapte în picioare până dincolo de pragul suportabilității, genocide = uciși, sinuciși, mutilați la ordinul și sub controlul comitetului central al partidului comunist de sorginte iudeo- moscovită prin slugile nelegiuite ale abominabilei securități, a inspectorilor K.G.B., și cozile de topor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
diferența dintre el și restul copiilor; îi intrase în cap că poate munci ca alții de aceeași vârstă și un soi de siguranță, detașare și nepăsare pusese stăpânire pe el. Avea aceeași uniformă de elev, lustruită, din clasele inferioare, spălată, călcată și cârpită de nenumărate ori iar chipiul îl purta cu mândrie. Își ținea cozorocul pe frunte ca ofițerii nemți, să nu observe nimeni unde privește și să nu-i intre soarele în ochi. Toți purtau matricola pe mâneca stângă a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
aur strălucise autoritar deasupra pieței, mulțimea fixa pălăriei de apă o poziție potrivită cu media ambițiilor sale ce nu putea depăși nicidecum bariera parfumului de tei din preajmă. Când palma umedă de emoție se lipi din nou de pantalonul bine călcat, primarul răsuflă ușurat. Misiunea sa se Încheiase. Ce mai rămânea de făcut era un fleac. De sub pământ venea un șuierat care creștea cu fiecare clipă. Cam așa a fost și la cutremurul din '77, Își aminti domnul Rub. Avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Julia a scăzut focul de sub fripturile din tigaie, apoi și-a șters mâinile pe șorțul pe care și l-a scos de după gât și l-a îndesat în fundul unui sertar, lângă un teanc de prosoape de bucătărie spălate și proaspăt călcate. A, ce bine e să ai o spălătorie de calitate! Julia s-a uitat la ceas: 7 p.m. James trebuia să ajungă acasă în orice secundă. Femeia și-a verificat coafura în capacul aragazului, și-a netezit fusta și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
celor câtorva clienți de bază, buni plătitori și pofticioși de pește sălbatic, livrat Înotând În găletușe sau măcar, dând din coadă. În același timp, comandanta se Îmbrăca frumos, gătindu-se cu ce avea mai bun printre hainele ei, totdeauna bine călcate, și ducea personal și cu dublu interes, cele mai deosebite capturi, lui conu’ Jorj, cu care se Întreținea până În noapte târziu, la Întoarcere scuzându-se diplomatic: Iaca am mai aflat ce este nou În țara asta, cică am scăpatără, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dragi averi ale sufletului. Nu, voi lupta! Cum cea mai mare parte a timpului Victor și-l petrecea la roată, iar Maria prelucra „lutul”, când afară, când În „tindă”, Întrun proces care cuprindea o succesiune de faze, de la săpat, Înmuiat, călcat, sârmuit, iar călcat și până la predarea către Victor, sub formă de „boți mari”, Va, oamenii din familie și din sat nefiind de acord cu acest nume care nu le spunea nimic, Începuseră ai spune Valerică, dormea pe laița sa, se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Se trezi în fața unui anchetator tânăr și cu alură de seminarist la teologie. „Unde-i găsesc pe ăștia?“, gândi Omar. Era, cu siguranță, un produs al „democrației recente“ și, cu toate astea, calmul lui doct și cămașa de calitate, impecabil călcată, îi dădură încredere. Faptul că putea vorbi în persană, fără să fie concentrat pe cuvinte, îl făcu să se lase purtat și să uite cui îi vorbea. Îi povesti despre agregatele lui de frig, despre șah, despre pasdari și „turbane
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cravată lată, cu nodul gros, încheiată sub gulerul scrobit. Pe pântec i se vedeau lampasurile ceasului și lanțul cu verigi cizelate pe margini. Nevastă-sa, o femeie mărunțică și negricioasă, cu obrazul supt, se fîsticise în niște foi lungi, abia călcate, neștiind ce să spună mai întu. Fata nu se vedea, dar din odaia alăturată se simțea o răsuflare iute, de om care pândește. 22 Tot Aglaia i-a descurcat: - Dumnealui este! l-a arătat pe cârciumar. Bărbații și-au strâns
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cuțitul, că e manglitor, dar nimeni nu putea spune c-a auzit vreodată să fi trecut prin politii, să-l fi lovit pe careva... Se purta bine, îmbrăcat la opt sute și-un pol, ședea haina pe el ca-n galantar. Călcat, spălat, țigluit, avea pantofi cu scârț și baston. Primăvara își punea șal la gîț, ca muierile. Un fular alb, de mătase, parfumat tot. Bărbierit, să nu mai vorbim, obrazul lui ca un cur de copil! Și-avea și niște dinți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a ușchit. Ce era să facă? M-a crescut. Vai de sufletu ei, pă unde-o putrezi acu... Vrenică 149 femeie, ce să zic! Spăla-n cartiere pe la pricopsiți. Ca pe-un trandafir m-a ținut. Eram curat, mâncat, călcat, până s-a-nhăitat cu Florea. El m-a-nvățat: "Ce stai și te uiți la mă-ta cum se canonește?" "Da ce să fac, nenică?" " Pune și tu laba, mai șparlește ceva, c-ai s-ajungi mare și n-ai să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
S-a uitat Paraschiv. Nicu-Piele le aduna. Gheorghe a desfăcut sacul lung și clistirele sunară dulce a metal scump. Au luat lingurile, vasele, un cazan de aramă, vreo două icoane poleite cu aur și hainele de slujbă ale sfinției-sale, strălucitoare, călcate atunci, cu ciucuri pe margini. Se minuna ăl bătrân. Unde să vinzi bulendrele astea? Le-au împachetat bine și, de la ușă, ucenicul a mai cărăbănit un sfeșnic cu trei picioare, plin de ceară uscată. Sandu scotocise toate ungherele, să dibuiască
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
barete argintate, de-ți luau ochii. Se bunghea și Nicu-Piele, se uitau Gheorghe, Sandu - ce să mai vorbim! Mort era, că a lui fusese, și-acum numai cu uitatul rămânea... Intră și starostele, că se îmbrăcase. Avea haine-n dungi, călcate, și-o batistă curată la buzunarul de sus. I-a privit pe rând. A mai tras de spatele lunganului, s-a mai uitat chiorâș la ăl bătrân, pe la zece a terminat și Didina cu oglinditul. Le plăcea pungașilor! Afară, la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în care erau așezate câteva lucruri: scaune, mai multe tablouri și un raft de cărți. Chiriașul ajutase căruțașului să descarce. Veta se nimerise prin curte. Se uitase la necunoscut. Acesta era bine făcut, înalt, cu priviri vesele, îmbrăcat în haine călcate. Pe fruntea brobonată de sudoare îi cădeau vițele negre ale părului. Tânăr, să fi avut douăzeci și cinci de ani. Tânăr și serios, c-abia o privise în treacăt, și ea fugise în casă, rușinată. Până seara îl pândise pe după perdele. Îl
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu înverșunare, orice încălcare stârnind scandaluri uriașe. Chiar și o privire superficială îi putea distinge imediat pe proprietari. Valerica Scurtu avea un aragaz strălucitor, oalele erau roșii cu buline albe, în colțul șervețelelor care atârnau pe un cuier, apretate și călcate, fuseseră brodate autografe îmbietoare: "Poftă bună ursuleț!" (cine o fi ursulețul? se întrebă maiorul) sau "Gospodina bună ține casa lună". Sanitas-ul de dinainte de război, destul de bine întreținut, aparținea probabil Melaniei Lupu, iar reșoul electric cu cablul ferfeniță, sculptorului. Grigore Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
s-a răcorit, dar nu s-a împăcat... Într-o zi, pe la sfârșitul lui aprilie, pe la scăpătatul soarelui, Anton și bătrânul Toma, urmați de Suru, ajunseseră prin dreptul Schitului din deal. Înaintau în inima codrului, pe poteci neumblate de om, călcate doar de sălbăticiuni și jivine. Pământul mirosea a iarbă crudă, a mintă sălbatică și a jir, prin dreptul fagilor. - Trebuie să-l ducim cât mai departe, Antoane... să nu se mai întoarcă, murmura bătrânul, cu fereală, de teamă parcă, să
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
decât cum să fac bani. Cu toate acestea, atitudinea ei critică Îl Înfurie și făcu mai ușoară renunțarea la ceea ce-i era inaccesibil. — Trebuie să fi pierdut trenul. Va trebui să mă Întorc după ea. Nu se scuză pentru promisiunea călcată, ci se Îndepărtă cu repeziciune cât Încă mai Îi era ușor să plece. Negustorul se tocmea cu șoferul. Acesta coborâse prețul până la o sută de dinari, iar oferta celuilalt se ridicase la nouăzeci. Lui Myatt Îi era rușine de intruziunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a devenit o unealtă importantă, deoarece, În plictiseala care domnea peste camera noastră, Începuserăm să dăm atenție unor detalii peste care odinioară treceam nepăsători, cum ar fi cambrarea grațioasă a cămășii peste talie sau cutele făcute de un guler prost călcat. Deschiderea ușii trebuia neapărat să ne găsească ferchezuiți, faptul că În timpul excursiei de o oră de-a lungul coridorului nu puteam fi văzuți decât de către aceiași colegi de celulă nu a putut Îndigui acest ciudat val de cochetărie, care nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dacă se sfârșește prost. Aș fi putut foarte ușor s‑o pun pe spate și n‑aș fi avut nevoie decât de un deget și de încă ceva, salivează tata și‑și bagă o mână în pantalonii de duminică proaspăt călcați, care n‑or să mai rămână mult timp așa. Acolo, în pantaloni, își mișcă și‑și agită degetele harnice care n‑au mai fost puse la lucru manual de mult, ultima dată s‑a întâmplat în război și atunci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
limpede În minte acum ca și atunci, și cum arătau... doi soldați zdrențăroși, plecați peste grumazul cailor, pe care-i biciuiau din răsputeri, cu cravate la gît, iar capetele cravatelor fluturau spre spate Întinse și țepene de parcă fuseseră scrobite și călcate - asta ca să-ți dai seama cît fugeau de tare - și ce mai țipau și zbierau oamenii că vin yankeii, iar femeile și-au luat inima-n dinți și i-au Îndemnat pe bărbați să se-ascundă. „Doamne, apără-ne, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pălărie lui unchiu-tu Sam să i-o pună pe calapod și i-a zis: „Ascultă, Sam, pălăria asta mi-a făcut-o Bill Pentland acum douăzeci de ani“ - zice - „și-acum e la fel de bună ca atunci, numai trebuie curățată și călcată“ și, să știi, cîți l-au cunoscut pe Billy Pentland, toți au spus că avea un cap grozav. Așa că, să știi de la mine, fiule, totdeauna am zis că toată priceperea ta ai primit-o dinspre partea asta, să fii sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
atenție deosebită. Undiță Îmi călca pe urme. Când am ajuns În punctul unde fusesem dimineață, ne-am oprit. „De aici, Undiță trece În față, eu după el, iar voi veniți la vreo zece pași În spate. Deși aveți ranițele grele, călcați ca visul - le-am spus celor de la divizie. Toadere, ține-ne pumnii!” - am vorbit eu. „Doamne-ajută! Eu mă voi plasa pe movilița de colo, de unde am totul În palmă” - a hotărât el... Am așteptat să treacă patrula rusească. La tranșeu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
umbra unei umbre, cu un zâmbet pe care buzele încercau să l schițeze, dar cu toate eforturile nu reușiră să-l afișeze. Ochii ei, cândva căprui, vii și neastâmpărați, deveniseră inexpresivi, de un galben pal, ca frunzele unei toamne târzii călcate îndelung de pașii nepăsători ai trecătorilor. Văzând-o pe Ina, Olga întinse o mână spre aceasta, cu un vădit efort, însoțindu-și gestul de un geamăt. Nu reuși să articuleze nici un cuvânt. Durară câteva clipe de muțenie, până când Ina reuși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]