490 matches
-
etc, cf. PR (acest sens al cuvântului este tradus în DFR prin țigan); această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului boemian/ boemieni (n. tr.). Kalusari, în original; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului Călușari (n. tr.). Lautari, în original; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului lăutari (n. tr.). 68 Pe un deal în sudul orașului se află o capelă purtând numele de Bucur, despre care se spune că ar data
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să ne-nchipuim că se organizează un festival muzical la care participă un cuartet de coarde, un boșiman cu un instrument straniu și neidentificat, o formație de rave și o trupă de jazz, la care se mai adaugă și niște călușari, acolo, pentru culoare locală. Pretextul? Toate acestea reprezintă muzica zilelor noastre și, când spunem "muzică", ne putem gândi la oricare dintre aceste genuri. Prin urmare, ele au dreptul să intre în competiție. Deloc diferită e situația din poezia contemporană. Dacă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
În salopete negre se Închide În jurul unei tinere femei, cu ochii verzi și chipul oripilat. În clipa următoare se văd bastoane albe ridicîndu-se și coborînd frenetic. Zgomotul sec al loviturilor, acoperit la un moment dat de un țipăt pătrunzător. Sonor: Călușarii. Tăiat la: Cadru exterior: Scena de mai sus se repetă, compozițional identic, cu o altă femeie, un bătrîn ce poartă ochelari, un tînăr cu barbă. Planuri detaliu: Lovituri În abdomen, degete rupte, frunți sparte. Sonor: „Vrem liniște”, strigă un miner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
douăzeci de creații ale lui Dumnezeu care muncesc și luptă, la care se adaugă mulți cetățeni pașnici. Lovesc cu sete, cu cruzime, cu ce pot. Fără milă. Se frîng coaste. Sar canini, urletele sînt astupate cu cizma de cauciuc. Sonor: Călușarii. Tot mai tare. După două, trei minute, din grămadă este scoasă victima, un trup inert, dezarticulat, fără cămașă, acoperit de sînge, cu răni deschise pe spinare, ochii tumefiați și capul atîrnînd Într-o parte, și este urcată Într-o ambulanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dansurile românești, cel lent al femeilor, care se țin de mâini cântând o melodie tristă și melancolică, cel energic al bărbaților, care Își trântesc bețele de pământ și sar peste ele În chiote sălbatice - fără Îndoială, o consemnare a dansului călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile legate de Înmormântare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se fac instrumente sacre: toaca din lemn (care mângâie și cheamă credincioșii la biserică), buciumul din coajă de tei (cu care sunt alungați strigoii și moroii În noaptea de Sângiorz), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (În care dorm bolnavii pentru Însănătoșire, se Întâlnesc Îndrăgostiții), unde spiritele malefice (Dracul, Rusaliile) nu pătrund. Teiul nu este trăsnit de Sântilie În timpul furtunilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se desfășoară
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se fac instrumente sacre: toaca din lemn ("care mângâie și cheamă credincioșii la biserică"), buciumul din coajă de tei ("cu care sunt alungați strigoii și moroii în noaptea de Sângiorz"), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (în care dorm bolnavii pentru însănătoșire, se întâlnesc îndrăgostiții), unde spiritele malefice (Dracul, Rusaliile) nu pătrund. Teiul nu este trăsnit de Sântilie în timpul furtunilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pantaloni specifici nordului Transilvaniei) dau o notă distinctă. Dansurile alternează între mișcări armonioase, ușoare, feminine și dansuri bărbătești, foarte rapide și pline de forță. Instrumentele muzicale folosite sunt, în general, aceleași, însă predomină vioara și toba. 16 VII. CĂLUȘUL SAU CĂLUȘARII Partea de Sud a țării, regiunile Oltenia și Muntenia, sunt reprezentate de un extraordinar dans bărbătesc, Călușul sau Călușarii. La originea acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
rapide și pline de forță. Instrumentele muzicale folosite sunt, în general, aceleași, însă predomină vioara și toba. 16 VII. CĂLUȘUL SAU CĂLUȘARII Partea de Sud a țării, regiunile Oltenia și Muntenia, sunt reprezentate de un extraordinar dans bărbătesc, Călușul sau Călușarii. La originea acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
acestui dans, s-a aflat o practică magică prin care erau vindecați cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest joc, al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
cei care sufereau de afecțiuni psihice, boli care erau considerate a proveni de la ființe fantastice, numite în credința populară iele sau Rusalii. De altfel, de acest joc, al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
al Călușarilor, este legată sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
chiar dacă multe dintre obiceiurile consemnate în acestea vor fi fost culese din alte regiuni, ele îi trezesc amintirea Ipoteștilor. Nu-i erau străine nici ritualurile de alungare a bolilor, nici cele de apărare împotriva strigoilor, nici jocurile de Rusalii ale călușarilor, nici cele de invocare a fenomenelor favorabile ogoarelor, nici cele de înfrățire (cu un arbore) la nașterea copilului și nici cele de încuscrire între sătenii de pe moșii vecine. Aceasta cu atât mai mult cu cât el însuși a trăit câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
phalus. Dansatorii îmbracă niște cămăși largi, brodate cu motive arhaice și strânse pe talie cu niște centuri late; poartă încălțări ușoare din piei de animale și sunt înarmați cu săbii. Dansul prevede ritmuri din ce în ce mai repezi și sărituri din ce în ce mai înalte, așa încât călușarii par a fi posedați de o furoare mistică. Mutul trebuie să lovească cu bâta lui picioarele celor care nu se mișcă destul de repede. La sfârșit, dacă se-ntâlnesc două cete de dansatori din sate diferite, se desfășoară o bătălie neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se desfășoară o bătălie neobișnuită, care are un scop foarte precis: se dă lupta simbolică pentru cucerirea puterii magice. Adesea câte unul moare, dar în acest caz nu se vorbește niciodată de omucidere: autoritățile sunt foarte tolerante în ce privește riturile acestea. Călușarii au până și puterea de a vindeca unele boli mintale; mai ales isteriile femeilor nubile: e un fel de absorbire a energiilor sexuale în exces. Datorită extazului dionisiac pe care izbutește să-l declanșeze, călușul le permite indivizilor, ce iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu NATO și cu SUA, fără ca măcar să știm ce loc și rol avem noi în aceste tratative. Știm noi ce compensații cere Rusia pentru infiltrarea în Georgia, în petrolul și gazele naturale de la Marea Caspică? Tare mă tem că jucăm „Călușarii” cu burta goală, pe un teren minat. Dacă ni se vor rupe picioarele, vom primi proteze de la NATO, mulțumiri și încurajări; poți să-ți pierzi și mâinile pentru cauză! Nu cumva suntem în situația în care au fost polonezii față de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile lui Radu Gyr: O, brad frumos, ce sfânt păreai în altă sărbătoare. Mă văd copil
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Istoria heroglifică” (folosește 70 de termeni medicali) și în mod deosebit în cunoscuta lucrare “Descriptio Moldaviae”, apărută la cererea Academiei din Berlin, în anul 1717, în limba latină. În această monografie a Moldovei menționează: “Norodul ieste crezător a pune pe seama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Academiei din Berlin, în anul 1717, în limba latină. În această monografie a Moldovei menționează: “Norodul ieste crezător a pune pe seama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând de la cap și până la călcâie la urmă îi mormâie la urechi ceva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
operat și de hernie de disc. Călușul Construcția lui, de la pământ, vine de departe, din hăurile geneticii neamului și l-a ajutat să scape de necazuri. Orice țăran normal are o condiție fizică de invidiat. Dar dacă a fost la Călușari din copilărie? Cum o fi? “Eu am dansat de mic. Este aici o bază de folclor autentic. Bunicul meu era vătaf de Căluș în Conțești prin 1963. Era atunci raionul Zimnicea, regiunea București și eu am dansat pe scenă la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Conțești prin 1963. Era atunci raionul Zimnicea, regiunea București și eu am dansat pe scenă la Televiziune și am luat locul întâi pe țară la Dialog la distanță. Prezentatori erau Ion Mustață, Vasile Tomazian și Mircea Crișan. Am fost și călușar. Sigla noastră pe Căminul Cultural este formată din niște călușari care sar. Profesorul Ion Mustăcioară, cel care era sufletul Călușarilor, a murit de inimă. Am fost filmat de Rusalii de Horia Alexandrescu la Poiana lui Iocan. Să vedem cine va
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]