550 matches
-
ascunsă? Ați dat peste ea vreodată? Eu nu. Acum mă văd cu Țuți mai rar. Singurul loc unde ne găsim mai des este la pescuit. Ne dăm întâlnire și ne regăsim. Când ne apropiem de locul întâlnirii, fluierăm semnalul din „Căluțul cocoșat” - Lasă-te, Nelule, naibii de fumat. - Dar tu de ce fumezi? îi întorc răspunsul prin această întrebare care nu are răspuns. - Ia de aici. Și-mi întinde o sticlă de coniac. - Nu bei cam mult, măi frate? îl întreb. - Omule
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
gură și mi-am aprins o țigară. Era o noapte neagră, înstelată, fără lună. Au apărut doi indivizi și m-au întrebat cât e ceasul. Le-am răspuns binevoitor, dar nu cu frică și am început să fluier semnalul din „Căluțul cocoșat”. - Ia uite, băi, a spus unul, tipul are un ceas frumos. Ia dă-l la mandea. - Vino și-l ea, am răspuns. Am scos cuțitul din teacă și m-am pregătit de apărare, ghicisem gândurile borfașilor. Din pădure se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca o părere soarele. Lumina încă era astupată de nouri. După un timp, întreg, ieși totuși și soarele, lăsând pe vioriul vălurit al omătului o strălucire orbitoare. Lângă moară, la sănii, animalele începeau să se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
primei odăi, dincolo de care, pe rafturi, erau tot felul de obiecte jalnice (dar extrem de atrăgătoare pentru mine): pistoale cu apă din plastic de culoarea vomei, mingi descentrate, roșii cu buline albe, un fel de cărucioare de tablă pictată trase de căluți tot de tablă... Pe tejghea țopăiau mereu câteva jucării mecanice, extrem de primitive, din aceeași universală tablă: crocodili care clămpăneau din fălci, broaște și cocoși cu cheiță, buburuze mari cât pumnul... Mori de vânt din tablă vopsită roteau aripi de tablă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un plan dinainte stabilit, dublat de o doză consistentă din acel aliaj imponderabil cu care sunt înzestrați toți marii temerari ai lumii: curaj. Fără el, toată acea șerpuire de-a bușilea ce a urmat pe podeaua dormitorului, peste obstacole zornăitoare, căluți de lemn, soldăței prăbușiți și cuburi ascuțite, tot acel drum spre lumină (iar în contextul de aici lumina nu trebuie confundată cu o metaforă de doi bani, pentru că ea desemnează precis ținta spre care se îndrepta Mircea) n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
semn al sincerității). Bruscând adevărul, acesta se refugiază în iluzie, în convenție. Poetului îi scapă limita dintre uman și inuman: E imposibil. E imposibil ca aceștia să fie oameni vii, amnar scăpărător. O, mai curând păpuși costumate, manechine. Hii, hii, căluții mei de panoramă! Și hăis, și cea, vitele mele automate! (Liniștiți și neliniștiți) Frontierele sunt, de fapt, convenționale. Aceasta ar putea fi marea lecție pe care ne-o oferă Emil Botta: nu există delimitări certe. Real și fantastic, adevăr și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
privi cu luare aminte dincolo de ograda noastră și a se ciuli urechile în direcția Pearl Jam, Radiohead, Porcupine Tree. 11. Un huo hotărât căutătorilor de aur și distrugătorilor de tradiție! (a se vedea Roșia Montană) 12. Viață mai bună pentru căluții de mare! (a se citi Vama Veche) 13. A se încununa cu un ropot de aplauze toate acele grupări românești ce deșurubează stabilimentele oficiale. 14. A se acorda o diplomă de merit domnilor Roman Polanski și Pascal Bruckner pentru că au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
forța în adânc - trupul parcă îi devenise greu din cauza furiei, care avea și ea corpul ei invizibil. Era tras în adânc ca într-un puț fără capăt. Vedea dansând sepiile, păsări acvatice bătând din aripi, animale marine fără nume și căluții de mare înaintând sacadat. Totul parcă se mișca în aceeași direcție - urcând, coborând: stoluri, cârduri, cu ochi întredeschiși. Și în mijlocul pestriței mulțimi erau rechinii cu corpuri ca niște coloane ale templului mișcător. Totul îi amintea lui Beppo de coloanele domului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de votcă dintr-un dulap de bucătărie. Urcară amândoi la etaj și coborâră printr-un pasaj într-un dormitor micuț, plin cu jucării. Pe podea erau puse un trenuleț electric, un sac de antrenament pentru box, un urs gigantic, un căluț de lemn, o cască de pompier și o păpușă gonflabilă în mărime naturală, care arăta exact ca o femeie obișnuită. — Asta-i Judy, explică Sally. Are și o pizdă adevărată. Gaskell e nebun după plastic. Wilt se înfioră. — Iar aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
inspectorul, care era un familist convins, amărâții ăia mici or să aibă ceva pentru care să mulțumească. Nu prea multe, după cum arată treaba, dar totuși... Wilt își strecură capul pe ușă și se uită la ursul de pluș și la căluțul de lemn. — Sunt ale lui Gaskell, explică el. îi place să se joace cu ele. Parcă mai înainte ziceai că nu știai că au vreun copil, nu? — Nici nu au. Gaskell e dr. Pringsheim. E biochimist și e și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
grosolane de pânză. Cele mai multe erau de cârpă, doar cu capetele dintr-un fel de ipsos care se ciobea foarte repede și cu părul de ață neagră, galbenă sau cafenie. Erau totuși și păpuși de cauciuc, înfățișînd niște negrese cârlionțate. Erau căluți albi, cu șa de pânză lăcuită, roșie ca flacăra, urși galbeni și cafenii, păsări mecanice de tablă. Mereu se aflau pe tejghea cinci-șase jucării care țopăiau, săreau, băteau toba, mașinuțe care înaintau prin frecare, rachete care scoteau scântei din coadă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a flori amestecate, dar a prea multe feluri de flori, și a ceară, și a tămâie, ca-ntr-o biserică ortodoxă. Și a încă ceva, care îi făcea ușor greață. Ea respira tare, demonstrativ, din ce în ce mai zgomotos pe nări - ca un căluț, se gândea, așa i-ar fi spus Papa : — De ce tropăi ca un căluț ? obișnuia să-i spună, mângâind-o pe creștet. Și respirația ei zgomotoasă, și mișcările ei smucite, mai smucite ca de obicei, erau deosebit de reușite - se vede -, pentru că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și a tămâie, ca-ntr-o biserică ortodoxă. Și a încă ceva, care îi făcea ușor greață. Ea respira tare, demonstrativ, din ce în ce mai zgomotos pe nări - ca un căluț, se gândea, așa i-ar fi spus Papa : — De ce tropăi ca un căluț ? obișnuia să-i spună, mângâind-o pe creștet. Și respirația ei zgomotoasă, și mișcările ei smucite, mai smucite ca de obicei, erau deosebit de reușite - se vede -, pentru că toți o urmăreau atenți. Toți n-aveau ochi decât pentru ea : și mademoiselle
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o să-ți cer o lucrătoare de mâna întâi pentru așa un fleac... Cred că Vica s-ar descurca, e și iute de mână, e și la locul ei, e și mai curățică... Totdeauna tropăise când cobora scara, tropăia ca un căluț atunci când alerga spre Papa, cu brațele larg desfăcute... Cine știe de ce pășea atunci atât de ușor, cu toate că ochii îi erau împăienjeniți de lacrimi. Lacrimile se rostogoleau calde, fierbinți pe obraz, și imediat altele îi abureau ochii, așa cum ploaia de-afară
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întâmpine, un personaj cu barbă stufoasă și gambetă, este tentat să rămână în tren, să încerce stația următoare, King’s Lynn. Dar apoi se oțelește, coboară, se prezintă și este condus spre sat într-un docar vechi, tras de un căluț. Abia schimbă o vorbă. Briggs face o singură referire gnomică la vreme, pe care o consideră frumoasă, dacă ne gândim. La ce anume, Jonathan nu-l mai întreabă, iar Briggs nu crede că este cazul să-i spună. Ajung în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o să te mai iubească cineva la fel de mult ca mine? Toți ceilalți te vor seduce și te vor părăsi, crede-mă, iar eu ședeam plină de remușcări alături de el, cântărind vorbele sale, observându-i dezamăgită silueta scundă, bretonul asemenea coamei unui căluț căzându-i în ochi, și știam că în afara casei sale sufocante, cu părinții aceia bătrâni, cu sufletele amărâte, aștepta o lume întreagă, furtunoasă și provocatoare și eu eram singura care nu putea ajunge la ea și nu reușeam nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Novarina, acest maestru al diversiunii lingvistice, rezultă un spectacol retras, grandios și complet just. » PERLE (Plasticens Volants, Franțaă - spectacol de stradă. O perlă plutește, pierdută în apă, nu departe de o epavă. Lumea îi aude chemarea, sosește o cavalerie de căluți de mare, apoi două sepii râzând. Perla îi roagă să o ducă înapoi în adâncuri, dar își dorește să poată lua cu ea și o parte din lumina de la suprafață. » BABILONIA (Plasticens Volants, Franțaă - spectacol de stradă. Acest spectacol urmărește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
prezentate În Breasla Lolelor reprezintă cele mai importante bresle meșteșugărești din Agnita: Breasla Blănarilor reprezentată de Coroana pe care sunt așezate patru vulpi cu câte un jder În gură și de un urs cu stăpânul său; Breasla Croitorilor reprezentată de Căluțul Croitorului Împreună cu călărețul său, și Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte o doagă de butoi pe care sunt așezate În formă piramidală pahare pline cu vin. Conducătorul Paradei este Însoțit de doi Îngerași. Pe lângă costumele inedite, farmecul acestui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
tătari, ci și polaci, și turci, huni, pecenegi, ba printr-o crăpătură a scorburii, copilul zări și patru soldați romani. „Iar l-am scăpat! Oare unde s-o fi ascuns?” - exclamă cu ciudă cel care părea șeful lor, descălecând de pe căluț. Veni iute spre stejar, vârî brațul în scorbură, încercând să-l găbuiască, dar micul Metodiu se mistui în cotloanele copacului. Deodată, mâna păroasă a tătarului sau a cazacului sau a ce-o fi fost el îl dibui, îl apucă de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vorbă cu ea“. Altfel nu mi-aș fi făcut curaj. — Dar partea în care ajungeam în patul tău? am țipat. De-abia ne puteam auzi. Câțiva agenți de bursă tineri se prefăceau a călări o canapea din spatele meu, strigând: „Dii, căluțule!“. —Ei bine, după ce am discutat cu tine o vreme, ai plecat și atunci James a mărit miza și mi-a spus: „Bine, dublu sau nimic că nu reușești să o lași fără chiloți“. I-am spus să dispară, bineînțeles. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
tresări inima de bucurie. Aha! Deci magazinul de combustibil de vizavi de casa domnului M era al lui? Camionetele conice pe trei roți ce transportau de ici-colo butelii cu gaz, ridicînd În urma lor nori de praf și zăngănind ca niște căluți din tablă făceau oare parte din afacerile domnului M? Deci nu era doar un membru al consiliului orășenesc, ci și șeful unui trust de combustibil? Începe să-mi placă! Comportarea LUI din dimineața respectivă... Parcă Încep și eu să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pentru distracția micilor helveți. Se aflau chiar în mijlocul platoului, la mică distanță de McDonald’s-ul unde am lucrat eu. Elvețieni mulțumiți își scoteau odraslele la o vată pe băț, un ceai fierbinte, dar mai ales la distracție, la călărit căluți de lemn și împușcat ținte mobile, pentru a câștiga ursuleți de pluș. Îmi aduc aminte că atunci când își instalau mecanismele eram foarte bucuros, pentru că urmau să sosească și mai multe ore de muncă, deci mai mulți franci în micul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]