2,539 matches
-
Pe scurt, citise cam astea: La vremea aceea îndepărtată Vasile Dihaleț, un infractor prostit de sărăcie în țara lui natală, dăduse câteva spargeri și cu banii agonisiți o tăiase în Spania cu gândul destul de vag să se apuce de cules căpșuni. O vreme, până se mai linișteau apele. Numai că, odată ajuns, conform obiceiurilor mai vechi, intră să socializeze, normal, într-un bar. Își compusese un look de tip cu posibilități dându-se cu gel pe păr, se înfipsese la tejghea
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
mâncat iepure cu măsline, foarte bine pregătit de fiul gazdei care este șeful unui restaurant pe litoral. - Văd că doamnelor nu le-au plăcut vinurile noastre, atunci un desert, ceva dulce sau rece, ar fi bun? Un tort de înghețată, căpșuni cu frișcă, orice doriți? - Lăsați, tovarășul director, că spun eu ospătarului ce să aducă, se adresă șefa de recepție. Nu avea curajul să vorbească cu directorul său cu domnule. Încă respecta rigorile regimului din care făceau parte cu toții, chiar dacă nu
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina - Nucșoara. Nu o dată, bunica îl servise cu dulceață de cireșe amare și cu apă rece sau cu o limonadă din sticlă cu bilă, viu colorată cu esențe vegetale, având aromă de căpșună sau fragă. Cuvintele bunicii mi-au rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le amintesc și astăzi, la vârsta senectuții: „Nu era român care, în ziua de 10 Mai, să nu se simtă mai înălțat sufletește, mai ușurat
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
sfaturi!” Iertați-ne, generații de după '90, iertați-ne pentru plantațiile intensive și superintensive de meri, peri și pruni pe care vi le-am lăsat (și pe care le-ați distrus, de asemenea), iertați-ne pentru sutele de hectare cultivate cu căpșuni care asigurau piața internă a României plus exportul. Unde sunt merele autohtone, frumoase și gustoase sau cele adaptate, ca Golden, Starkrimson de pe tarabele piețelor românești? Unde sunt țăranii români care-și vindeau legumele, zarzavaturile și fructele, putând arăta oricând un
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
la o răscruce, la o răspîntie, la o trivium - cum îi ziceau latinii. Din această răspîntie pornesc mai multe drumuri, dar nu există nici un indicator. Sînt doar tentații amețitoare: călătorii fără vize, intrarea în Europa și posibilitatea de a culege căpșuni în Spania lui Cervantes. Concret - nimic! Planuri de viitor - zero! La această răspîntie poporul romîn s-a oprit ca să se întrebe pe care drum să meargă. Hai să discutăm despre lucruri serioase, ne-a propus Licurișca. Thomas pufăia ironic din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
Ghioceii își ițeau sfioși delicatele lor căpșoare de sub frunzișul foșnitor, iar guvernanții, sfîșiați lăuntric de melancolia renașterii naturii, hotărîseră să se facă recesămîntul populației, ca să afle cît a mai rămas din poporul ce tînjește s-o șteargă la cules de căpșuni prin Spania și aiurea, și pe cîți mai puteau ei conta la viitoarele alegeri. Întorși din călătoriile istovitoare de la tropice, făcute din spirit de sacrificiu absolut pentru popor, își votaseră cu abnegație articolele de lege, prin care își fericeau alegătorii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
sălbatice, vânate pe o întinsă vale a plângerii, adiacentă satului, de unde se vedea șerpuind o apă (Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei, cultivate cu căpșuni, cu burțile gata să ne plesnească, începea să se lamenteze și s-o înjure pe cățeaua aia de mamă, care-l adusese pe lume și-l abandonase în mijlocul unei familii ce-l tiraniza prin iubirea și afecțiunea lor exagerată. Tot
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
șficuială de burniță, când nu știe ce-l așteaptă în iarna ce va să vină: "Ehei, Doamne ajută, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salata înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții a-ntristare, unii a visare... puțini cu dare de mână
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
Acasă > Poezie > Familie > ȚARA CĂPȘUNILOR Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu vă lăsați păcăliți, în jur toți atenți să priviți, faceți un pas și încă un pas și după ce trece un ceas ajungeți într-
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
pas și încă un pas și după ce trece un ceas ajungeți într-o țară bogată unde și luna e de ciocolată. Câmpii întinse care par ninse nu cu alb imaculat și înghețat ci cu roșu greu de uitat. Acolo locuiesc căpșunile fiecare are o căsuță cu uși,cu ferestre, iar pe horn un cocos de vânt firește. Fiecare are cameră, bucătărie și dormitor și-n sufragerie, televizor. Ce loc minunat cu aer aromat unde toți trecătorii au roșii obrăjori nu vezi
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
ca ajung direct în stomac. Dar nu va speriați a doua zi , vestea e garantată! vor fi iar gata de joacă. Asta, deoarece și lor le place să doarmă pe salteluțe moi și la mama în brațe. Referință Bibliografica: Țara căpșunilor / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
spună copiilor povești de demult!... Pustii sunt și marginile de pădure. S-au dus zilele cele calde de vară când copiii adunau printre rădăcini groase de copaci bureți albi, râșcovi, hribi și gălbiori. Nu mai e nici urmă de fragi, căpșuni, afine și zmeură, după care umblau copiii veseli, cu cănițe în mână călcând iarba din fânețurile oamenilor supărați că vor cosi cu greu la vară iarba bătătorită și încâlcită de copii... Sunt uimit că văd prin întuneric din ce în ce mai clar și-
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
oamenii mor. Vulturii, soarele, șacalii, cară-le hoit cu hoit. Ahoe, strigă, elevul Goe din capul statului pe șezut. Îl doare pipota, leafa-i modestă, din est vin esticii, mestecă trestiile, hipopotam. La prânz vin zânele, aduc osânză dulce cu căpșuni. Luna e udă, soarele-asudă, oamenii mor. Ce e viața, râde paiața, mor spectatorii, doar biata Lori, văduvă plânge, încet ea strânge ca un melc gri. Atâta jale, mor cu milioane, tu scrii. Te luminează doar licuricii, lectricitatea s-a stins
DE CE AŞ FI TRIST? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360123_a_361452]
-
opinci de piele-odată, Străbunii mei pe ogor; Munceau ziulica toată Și la toate aveau spor. Bogății, ne dă natura, Unii, cu japca le ia; Astăzi, ne-nconjoară ura... Cât să mai putem răbda? Necăjiți sunt azi, prea mulți Unii la „căpșuni” plecați. Uită că-au lăsat desculți Fii lor nevinovați. Sunt copii uitați de lume Sau bătrâni, ce-au dus războaie, Ce așteaptă vremuri bune, Ca soarele după ploaie. Vrea dreptate, omenirea! De la cei ce ne conduc. Doar că... cinstea și
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
șficuială de burniță, când nu stie ce-l așteaptă în iarna ce vă să vină: "Ehei, Doamne ajuta, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salată înfoiata, iar prin unele dugheni, măi răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de pofta și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții a-ntristare, unii a visare... puțini cu dare de mână
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
șficuială de burniță, când nu stie ce-l așteaptă în iarna ce vă să vină: "Ehei, Doamne ajuta, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salată înfoiata, iar prin unele dugheni, măi răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de pofta și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alțiia-ntristare, unii a visare... puțini cu dare de mână!Primăvară scoate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Actorul Sebastian Papaiani a încetat din viață marți dimineața, la vârsta de 80 de ani. În vara acestui an actorul a suferit un accident vascular. Actorul a jucat în numeroase filme, rămânând în memoria cinefililor, printre altele, cu rolurile Plutonier Căpșună din seria „B.D'', Alecu din „Astă seară dansăm în familie'', Pompei din „Toamna bobocilor'' și Ieremia din serialul de televiziune „Toate pânzele sus''. În ultima sa postare pe Facebook, pe 27 august, la două zile după ziua sa de
A murit actorul Sebastian Papaiani () [Corola-blog/BlogPost/338754_a_340083]
-
din corporația unde lucram plecase la o altă corporație. Era un an de criză, în care multe companii din domeniul IT renunțau la beneficiile pe care le dădeau angajaților. Acolo unde se mutase, fostul meu coleg primea niște lădițe cu căpșuni de la angajator, iar el era foarte încântat de aceste lădițe. Bucuria din ochii lui m-a făcut să vin foarte entuziasmată acasă și să îi povestesc lui Camil. Și atunci am zis hai să încercăm, să testăm. Nu știam nimic
Doi IT-ști vând de 130.000 de euro pe an după ce au simțit noul trend în corporație: fructe proaspete pentru angajați. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338759_a_340088]
-
viermișor? Vai de mine! Avem probleme dacă pe banană e o pată neagră” De unde iau fructele Office Fruit colaborează cu mai mulți furnizori de fructe. Și-au creat o rețea de producători locali, în special pentru mere, prune, zmeură și căpșuni. Spun că sunt „destul de pretențioși” la alegerea fructelor. Imaginea fructelor contează foarte mult, dar și gustul este important. „Vrem să arate bine fructele, dar să fie și gustoase. Aici am avut o provocare cu producătorii locali, pentru că nu întotdeauna fructele
Doi IT-ști vând de 130.000 de euro pe an după ce au simțit noul trend în corporație: fructe proaspete pentru angajați. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338759_a_340088]
-
cu „io” diftong (ca-nion)? Așadar, este nefiresc să ne frecăm palmele de bucurie și superioritate când auzim pe cineva că greșește anumite forme rare sau instabile. Caracterul lor instabil este, de altfel, atestat de numeroasele dublete acceptate: corigent/corijent, căpșune/căpșuni, cearșaf/cearceaf, topogan/tobogan, ligheane/lighene etc. Dacă suntem onești și profesioniști, trebuie să admitem că nici celebrele „almanahe” și „succesuri” nu sunt greșeli grave, ba chiar sunt scuzabile. Filologia ne învață să ierarhizăm abaterile și să înțelegem că nu
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
8% zahăr. Sortimentele le-am numit Bunicel, pentru că sunt invenții ale noastre. Sunt o combinație, nu sunt nici gem, nici dulceață. Este vorba de un produs prelucrat termic mai puțin decât dulcețurile tradiționale”, spune Mihai. Așa au apărut: Bunicel de căpșuni, zmeură și ghimbir, Bunicel de piersici, corcodușe și cardamom, Bunicel de vișine, cireșe și cicoare. Combinații de două fructe și un condiment, cu 8% zahăr și procesate termic cât mai puțin. Training de două luni pentru startup-uri Mihai a participat
rețete de la Mihail Kogălniceanu și promovare de la Google () [Corola-blog/BlogPost/338556_a_339885]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MINUNILE ASTEA Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului le-am surprins în grădină intrasem să adun căpșuni iar ele îmi făceau lumină zâmbindu-mi chiar din rădăcini . erau așa de bucuroase printre ierburi înflorind parcă la ele mă chemase rugându-mă să le surprind . într-o imagine perfectă să-mi amintească peste veac că-n înflorirea-i
MINUNILE ASTEA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340118_a_341447]
-
fie liberi din fașă, să îi educe ei pe părinți, pentru că părinții, vai de ei, sunt ei înșiși niște fii risipitori, niște risipiți de la țară, din morala tradițională, cât despre credință, ea este mercenară, ajungem robii culturilor altora ( inclusiv, de căpșuni ! ), preferăm, asemenea contemporanilor lui Moise, robia cruntă și rușinoasă pe un talant în plus, sau promisiunile nemeritate și mincinoase, decât libertatea de care - neavând înțelepciunea să o folosim - ne batem joc și o disprețuim. Poate astăzi un părinte să îi
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu mama lui de mână trecea plângând prin piață, vreau struguri, spunea pruncul, cu glasul rugător, sunt acri, dragu' mamii, ca toate cele-n viață, de pepenii cei galbeni și de căpșuni mi-e dor!... Mi-a asurzit Auzul, vederea mea atunci era așa de tristă și-atâta de sărată, ei, uite, are nenea aici din cei mai dulci și strugurii aceia l-au luminat deodată... Mi-am amintit de Tata și
STRUGURII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340827_a_342156]
-
și ce răcoare umbroasă / mai se lăsase pe inima mea fericită / cum mărarul peste roșii / desigur, atunci chiar eram / și nu-mi prea păsa de sunt om, cal, delfin, piatră sau vulture. («Nu-mi prea păsa ce eram» - AmNS, 185); Căpșună ea mi-a fost / pe cerul gurii mele cel uscat / Cădeam unul spre altul / întrerupând abisul și înaltul / și dând un rost / la tot ce are rost / și dând palat / la somnul meu cel plin de vise și de împărat
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]