425 matches
-
apropie această prezență animalieră de o divinitate foarte familiară în spațiul mediteranean și nu numai: „acest soare devorator și tenebros ni se pare a fi rudă apropiată cu zeul Cronos al grecilor, simbol al instabilității timpului distrugător, prototip al tuturor căpcăunilor din folclorul european”. Flăcăul trebuie să-l lege, deci să-l ia în stăpânire într-un mod magic ce necesită supunere totală, pentru ca leul să nu aibă putere asupra soarelui benefic. Octavian Buhociu consideră această prezență „o reminiscență a funcției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atât evoluția cât și entropizarea consecutivă avant la lettre. După ea, mitologia adică, omenirea a trecut și mai ales continuă, prin patru etape, În care se manifestă tot atâtea forme, să le spunem impropriu specii ori vârste, umanoide. Primele două, căpcăunii și uriașii, au trecut; omul e acum prezent, iar Blajinii vor urma după noi. Chiar dacă mă veți Învinui de românism, tot susțin că noi românii am văzut mai bine. Chiar și mitologia greacă acceptă, și tot patru, vârste ale omenirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ba chiar va întrece capitalismul la producția agricolă, în special la cea de carne, lapte și unt, pe cap de locuitor. Cică seara-n povești, când țăranii noștri de aci din Cârțișoara adunați pe tălpiță au comentat afirmația acestui mare căpcăun, mare conducător al lumii comuniste, Ion, eternul nostru mucalit, s-ar fi exprimat că n-ar fi rău să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o luăm înainte. - «Apoi de ce nu le-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate de antropologi nu confirmă decât În mică măsură opinio communis conform căreia - după anumite trăsături specifice - evreii „pot fi recunoscuți imediat”. De exemplu, la Începutul secolului XX, În urma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi chiar Osiris <endnote id="(57)"/>. Însă cea mai spectaculoasă teorie pare a fi cea din 1887 a lui Lazăr Șăineanu. Acesta identifică „jidovii” nu numai cu „uriașii”, dar și cu „tătarii”, care - În tradiția populară - sunt o ipostază a „căpcăunilor”. Există, Într-adevăr, la nivel popular, unele confuzii Între „jidovi sau uriași”, pe de o parte, și „căpcăuni sau tătari”, pe de altă parte, dar acestea sunt rare și irelevante. Pornind de la o premisă greșită („jidov” = „tătar”), Șăineanu ajunge la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Lazăr Șăineanu. Acesta identifică „jidovii” nu numai cu „uriașii”, dar și cu „tătarii”, care - În tradiția populară - sunt o ipostază a „căpcăunilor”. Există, Într-adevăr, la nivel popular, unele confuzii Între „jidovi sau uriași”, pe de o parte, și „căpcăuni sau tătari”, pe de altă parte, dar acestea sunt rare și irelevante. Pornind de la o premisă greșită („jidov” = „tătar”), Șăineanu ajunge la o concluzie greșită și la o falsă explicație istoricistă. El crede că prin „jidovii tătari” ar fi supraviețuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară", cum visa să fim marele voievod al Transilvaniei, Iancu Corvin de Hunedoara... Cronicarii mărturisesc că în vechime chiar am fost "o singură țară". Voichițo, te-ai lămurit? Să mă privești ca pe un frate și nu ca pe un căpcăun fioros... Voichița, înseninată, își șterge obrajii cu palmele: Mă... Măria ta... n-am știut aiasta... "Aiasta"! Ați auzit "moldovanca" din ea? Iaca, v-ați aflat și rubedenii, spune Maria nu fără ironie. A șaptea spiță de la roată. După Adam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a scăpat printre degete... Noi eu și maica am rămas în Cetate, dobândă... ..."Balaurului fioros", râde Ștefan amintindu-și. ...Împreună cu maica, stăteam strâns îmbrățișate, tremuram, plângeam și ne așteptam moartea... Atunci, lovită cu piciorul, ușa a sărit în lături... Și "Căpcăunul cel fioros" a intrat cu sabia însângerată, să taie capul fiicei și Doamnei Radului Vodă fostul Domn a toată Țara Muntenească! își ascunde Ștefan zâmbetul într-o cumplită încruntare. Stăteam cu ochii închiși, tremuram ca varga, ascultam zornăitul pintenilor ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
La comandă, clasa săltă în poziție de drepți. Nu se mai auzea nici musca. În timpul acesta Labiș, care era mic de statură, se furișă de pe podium și, înșurubându-se printre bănci, o zbughi glonț pe ușa deschisă. Cu aer de căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înfricoșeze cealaltă jumătate. De ce? E simplu. În războiul economic, singurul război în care nu se ajunge la pace, Rusia era, pentru americani, un fel de aliat obiectiv, cum ar fi zis Marx. De aceea o și prezentau ca pe un căpcăun: ca ei să-și poată domina adevăratul concurent - singurul! -, Europa Occidentală. Deci Europa de Est - scoasă din cursă prin însuși regimul socioeconomic impus de ruși, iar cealaltă Europă - șantajată, înfricoșată. Așa s-a ajuns la NATO, căreia doar De Gaulle a avut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de cosonii. Cotizo - mato (15 î.e.n.? - 15 e.n.?), a reușit să întărească mult puterea statului geților. Nu s-a sfiit să atace cu vigoare pe romani în sudul Mesiei, Iliria ajungînd pînă în Macedonia ca să-și apere glia de acești căpcăuni nesățioși. Suetonius ne spune că puterea romană prin împăratul lor Octavian au chibzuit adînc și au socotit că este mai bine o alianță cu acești neastîmpărați geți decît un război pe viață și pe moarte. Au propus ca fiica lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Harold Rosenberg: „Arta sa este declarația publică a unui om decis să păstreze viața sa drept o taină”. Am Înțeles ceea ce ar fi trebuit să știu dinainte. Suspicios, Îngrozit de orice indiscreții, feroce În a-și proteja intimitatea de voracele căpcăun al publicității, era panicat de imprudenta propunere. Deși venind de la un prieten sau poate tocmai de aceea, i se părea scandaloasă. „Să mă imprimi?”, continua să se mire, tot mai morocănos, amicul. Uluit, rănit, confirmat În cele mai negre așteptări
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din 1967. La punctul de interferență dintre basm, povestire de aventuri, narațiune cu animale, roman alegoric și parodie a tuturor stilurilor narative consacrate, Închide ochii și vei vedea Orașul (1970) transpune în imaginar căutarea micuței Elli, frumoasa fetiță răpită de căpcăunul Gagafu, cu ajutorul motanului Sultan. Alice în țara minunilor, Pinocchio, basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
cu chip de om și trup de șarpe, femei-păsări, femei păroase, furnici uriașe, care mănâncă oameni, raci gigantici care au aceeași preferință culinară, canibali, oameni cu șase picioare și șase mâini (câte șapte le atribuie varianta din 1794), "cătcâni" sau căpcăuni (oameni cu cap de câine). Ilustrațiilor edițiilor din secolul al XVIII-lea au insistat asupra acestor ființe înspăimântătoare 60. Multe dintre scenele romanului popular au pătruns în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
neîntreruptă, chipul mamei. Mâna, privirea, gura contribuie la stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului de a mânca și de a fi mâncat, a canibalismului și a căpcăunului. De unde și întrebarea: cine dintre gazdă și oaspete îl va mânca pe celălalt? E dorința de a fi găzduit dar și dorința de a primi și de a da: "Stăpânul casei care nu are grijă mai grabnică decât aceea a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cânturile 9 până la 12) au numeroase elemente provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trimis în același timp să facă mărunte treburi materiale în cadrul școlii. Aceste derapări îl readuc la nivelul identificării primare în care se încleiază cu disperare. Klamm, fără chip, și mai bine Westwest, furnizează modelul unei identificări cu un model devorator (căpcăun, vampir și ierarhie devoratoare) model terifiant care nu poate decât să ascundă în fugă, absență și liniște identitatea fără reflexe. Și dacă asistenții sunt marionete și dau în deriziune o imagine fărâmițată a eu-lui, doar femeile oferă mirajul unei unități
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
catifelată", filtru de dragoste și de juisare, se schimbă în gură în "băutură de birjar", sau acea figură de fecioară care alăpta fără a-și privi copilul, totul arată imposibilitatea satisfacției primare. Revelator este aici, bineînțeles, castelul care e castelul Căpcăunului, al omului cu capul plecat iar ajutoarele și funcționarii de tot felul atestă pofta sa de carne: Există funcționari care iubesc fără să vrea mirosul unui astfel de vânat, în timpul examenelor de acceptare, ei adulmecă aerul, își strâmbă gura, își
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
152, I (nota trad.). 81 *S-au putut număra mai mult de două sute de variante, din Islanda până în Rusia, din Laponia până în nordul Africii, a două povești independente pe care Homer le-a combinat, cea a eroului orbit de un căpcăun care scapă de el cu ajutorul oilor sau de cele mai multe ori cu ajutorul unui inel fermecat, și cea a eroului care scapă de pedeapsă spunându-i că îl cheamă Eu însumi sau (mai rar) Nimeni. 82 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Bătea un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi luat la trîntă niște căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe răzor, încît soldaților din gardă nici nu le-a mai rămas timp să se arunce sub botinuțele ei. Printre bulgării de pămînt înflorea, singuratică
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
scrisul/ copiii noștri plăpînzi ca macii,/ parcă vorbind literei:/ «ținem la tine».// Atenție:/ vin maniacii/ care vor scoate ochii/ scrierii noastre latine.// Încă mai sună în zori/ «Deșteaptă-te, române»,/ încă nu-s izgonite, domnule Eminescu,/ cărțile Dumitale,// Atenție:/ vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin ienicerii/ care-l vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
animația sa mecha, precum cea din seriile "Mobile Suit Gundam". Designul personajelor, deși apropiat de stilul manga abordat de Takahashi, este unul distinctiv și interesant, în special cel al demonilor și monștrilor ilustrați. InuYasha prezintă o multitudine de bestii, fantome, căpcăuni, demoni și alte creaturi supranaturale ce sunt inspirate de ființe din folclorul japonez. Demonii reprezintă entități mitologice ciudate, împrăștiate de-a lungul teritoriei Japoniei; sunt cunoscuți sub diverse nume, însă abilitatea lor de a-și altera înfățișarea și să apară
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
2008, Sînziana Popescu publică la Editura Mediamorphosis primul volum al seriei Andilandi - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, un fantasy pentru copii și adolescenți având drept personaje principale cele mai importante figuri ale mitologiei românești: iele, strigoi, zmei, blajini, solomonari, căpcăuni, uriași, cai năzdrăvani... În luna octombrie a aceluiași an lansează culegerea de piese pentru copii „Teatru pentru prichindei, mari, mici și mititei”. „Viața ca o poveste”, Teatrul Național din Târgu Mureș, stagiunea 1997-1998 (regia Kincses Elemer) și Teatrul Național Radiofonic
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
care înseamnă « frică » sau « teroare ». În limba germană, cuvântul înseamnă « cumplit » ("schrecklich"). Premiera românească a filmului a avut loc în 17 august 2001 în varianta subtitrată, fiind distribuit de Ro Image 2000 și Euro Entertainment Enterprises. "Shrek" este povestea unui căpcăun modern, care sparge toate barierele personajului de basm clasic pe care îl reprezintă, cum de altfel o fac toate personajele. Capcăunul verde locuiește singur și fericit într-o mlaștină. Într-o bună zi, în timp ce agăța în pădurea din preajma mlaștinii sale
Shrek () [Corola-website/Science/307452_a_308781]