466 matches
-
i se zicea și de vecini și de tot târgul "coana Zitta". Înaltă și blondă, cu o față rotundă și pistruiată, cu ochi albaștri și joviali, cu un păr bogat și brumat de ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și elementele combustibile din apropiere. ... Articolul 20 (1) În aer liber principalul factor favorizant în propagarea focului îl constituie vântul, prin direcția și viteza să. ... (2) Alți factori favorizanți în propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile în apropiere (ierburi, frunze, căpițe de fan sau resturi vegetale, construcții din lemn etc.) și configurația terenului care poate determina crearea curenților de aer. ... (3) Dacă temperatura flacării depășește 700-800°C, fenomenul principal implicat în propagarea focului îl constituie radiația termică a flacării. ... Articolul 21
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
Chichester, Într-un zbor solitar peste Marea Tasmaniei (1931) o descria ca „un mare pumnal de piatră primitiv” (ibidem, p. 254). 17 Russell Ash, Marile minuni ale lumii, Litera Internațional, 2003, p. 61. 19 Giles le compara cu niște „enorme căpițe de fân roz, sprijinindu-se una pe alta”18. Peșterile Koonalda, În apropiere de coasta sudică a Australiei, au o lungime de 1200 m și o adâncime de 80 m, adevărate tuneluri umplute cu apă Încet curgătoare la nivelul pânzei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
implacabil ca destinul). Eu continui drumul către mănăstire, nu înainte de a observa două limuzine luxoase, nou-nouțe, un Audi A6 și un VW Phaeton, mașini de zeci de mii de euro fiecare, parcate în iarba umedă, amestecată cu noroi, între o căpiță rustică de fân și clădirea abandonată și vandalizată de hoții de fier vechi a grajdului fostului CAP. O constatare definitivă : pelerinul român nu iubește mersul pe jos. În jurul meu se aud plângerile mai multor doamne supraponderale, supărate pe șoferul autocarului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mari și cele șapte căruțe pentru a încărca fânul până seara. Un vânticel ridica în văzduh puful păpădiilor și frunzele uscate de porumb de prin lanurile vecine. Cerul a început să se înnoureze și vântul, transformat în vijelie, smulgea vârful căpițelor; crescând în intensitate s-a prefăcut în furtună și umfla în văzduh toate căpițele purtându-le ca pe niște păsări jumulite peste culmile colinelor. În mai puțin de un sfert de oră nu mai era nici un fir de fân pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în văzduh puful păpădiilor și frunzele uscate de porumb de prin lanurile vecine. Cerul a început să se înnoureze și vântul, transformat în vijelie, smulgea vârful căpițelor; crescând în intensitate s-a prefăcut în furtună și umfla în văzduh toate căpițele purtându-le ca pe niște păsări jumulite peste culmile colinelor. În mai puțin de un sfert de oră nu mai era nici un fir de fân pe teren și o ploaie măruntă a început să cadă. Zarea se întuneca și fulgerele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe teren materialele pentru spalier, fixat bulumacii și stîlpii în gropi gata făcute, întins sîrmele, ancorat stîlpi, revizuirea spalierului și piramidelor. - Nivelat manual terenul cu grebla sau alte unelte. - Strîns, greblat manual și cu tracțiune animală, întors, desfăcut și refăcut căpițe, brazde și clăi de cereale, fînuri, paie, vreji, întins snopi după ploaie, strîns și așezat în clăi, pe capre. - Fixat tutori, araci, picheți de susținere în pămînt, montat sisteme de susținere în legumicultura, arăcit, tutorat, adunat în grămezi și încărcat
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
adevărat rege soare al vinurilor. E singurul vin din lume care îmbătrânește mereu, desăvârșindu-se pe an ce merge.” Cezar Petrescu, născut pe aceste plaiuri binecuvântate, afirma că:”Vinul de Cotnari se aseamănă cu mi rosul em anat de o căpiță de fân sau cel dintr o biserică.” Elena Horoveanu, autoarea unei mini monografii Cotnari scria: „Vinul de la Cotnari e foarte asemănător celui de Tokay . El are totuși personalitatea sa: nu e nici prea dulce, nici prea alcoolic. Culoarea lui e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coajă d e nucă, și cu un parfum cum nu se poate mai plăcut. Cotnariul are mireasma amăruie ca parfumul frunzelor de nuc, iar mirosul într o cameră unde se ține vin vechi de Cotnari, e ste ca al unor căpițe de fân. Cotnariul este singurul vin din lume care îmbătrânește mereu, desăvârșindu se pe zi ce trece. Vinul de Cotnari nici nu îmbată. Ci dimpotrivă dă o stare de euforie plăcută, stimulează mintea și gândirea. Cel care l bea, simte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în această lume era să muncească pentru alții. Cât va dura și când va lua sfârșit acest calvar, nu avea de unde să afle. Odată, într-o toamnă, să fi avut vreo zece- unsprezece ani, a trebuit să urce pe o căpiță de paie și să aranjeze firele răsfirate. Ar fi făcut-o bucuroasă, dacă bunica i-ar fi dat și un anumit obiect de lenjerie intimă, care ar fi ferit-o de eventualele priviri indiscrete ale celor din jur. Și poate
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
foarte scumpe. La aceste cuvinte ale lui îmi amintesc că pe când studiam la Herăstrău, ferma noastră de la Băneasa, condusă de ing. agronom E. Medianu, ca să epateze lumea, își construise un siloz metalic care reprezenta o avere. Acum sunt în fața unei căpițe imense de porumb tocat, cu un diametru de 7 metri, acoperită cu paie și coceni, înconjurată de sârmă cu ochiuri. Bine tasat, porumbul fermentează perfect. Circa 0,5 m de jur împrejur e mai mult fân dar nu are importanță
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
funie trasă de cai. Din pod, fânul e azvârlit jos, direct în grajd. Porumbul de nutreț în Illinois e însilozat în turnuri construite din plăci de beton sau pământ ars. În Dakota de nord, după cum am văzut, se însiloza în căpițe mari, la suprafața solului. Nici aici nu lipsește căruța care împrăștie uniform gunoiul pe câmp. Cu ajutorul unei secerători - legători se taie porumbul cu știuleți, înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară în măsura în care e nevoie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o femeie adulteră. "Am făcut de-o căpicioară Și, pustia, vârf că n-are. De-o vrea bunul Dumnezeu, Să-i fac vârf cu capul tău!" Apucând-o de păr, îi taie capul. Și, înfigându-i-l în vârful unei căpițe de fân, pleacă spre o viață liberă cu aventuri sălbatice. Biata femeie, mică făptură plăpândă între mâinile acestor bărbați cumpliți și mândri care o strivesc ca pe o insectă! Soții și amanții sunt cei care dau marile lovitură și fac
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe platoul Luncanilor, căci acolo-i chiar raiul pe pământ. Din tot ce a povestit la telefon am desprins că satul e nespus de frumos și de vechi, că oamenii au un fel incredibil de a trăi, de a face căpițe și țuică, de a-și îngropa morții în grădini și de-a picta cruci. Iar pe deasupra, peisajul îți taie răsuflarea. În zece minute, gata ațâțate, am țâșnit din paturi și ne-am aruncat în mașină. De atâta precipitare, am lăsat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și așa va rămâne întotdeauna.... I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ În România sunt numeroase locuri pline
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din bârne era aproape acoperit, nu a trecut mult și a dispărut sub apă. Am intrat toți în coliba mea, băietanii au curățat locul de paiele umede, au lărgit șanțul de protecție dimprejurul colibei și au adus din poala unei căpițe mai din fund fân uscat și apoi lumea mi s-a părut a fi din nou mai frumoasă. Au văzut că am pușcă și s-au bucurat, au întrebat dacă am și tutun. Pe urmă am stat toți trei încălzindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Ion-Radu Bălțatu) Femeie strângând fân, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Gheorghiță pictând, creion În fotoliu, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) La iarmaroc, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Asistentul Jora, creion Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj cu căpițe, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Portret, cărbune Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj din Iași, 1961, cărbune (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Trebuie să adaog că acest debut zgomotos a avut ecouri mai îndepărtate. Școala de Belle Arte din București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
albaștri priveau pierduți în zare, căutând parcă un petec de nor, posibil aducător de ploaie. Era ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit... Iarbă cosita trebuia uscată în bătaia soarelui arzător, întoarsă apoi și adunată pe urma în căpițe... Cei patru cosași îmbucau cu poftă din mămăligă caldă încă, amestecând-o cu brânză iute de oaie, cu ceapă zdrobita în pumni, apoi cinsteau din țuică de prune aromata și rupeau pe rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată, iar ploaia nu pătrunde în interiorul lor, apa scurgându-se pe poalele netede ale acestora. Zâmbește fericit în colțul gurii când termină fiecare capita, lăsând să i se vadă dinții mărunți, frumos arcuiți, iar soarele îi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
umple de gânduri. Mâine începe o altă zi, iar cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva clipe, moș Gheorghe pare confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la cele neadunate încă. Începe războiul nervilor, un război cu sine însuși, care îi stârnește panică și groază. Se precipita în gol parcă, apoi se potolește cu greu, de-a lungul patului, după ce
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici caii, si nici boii. Mâine, dacă va apărea soarele, se vor aduna iarăși în jurul căpițelor: cosași, femei, copii, toți vor întoarce brazdele, scuturându-și furcile în bătaia soarelui auriu. - Gheorghe, ia' n vezi să nu prăpădești fânul, murmura ostenita Anica, dar Gheorghe e departe. Ochii lui clipesc când și când, aprobator, dar el fluiera prin
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu noi aici, dar mi-e groază ce-o să le spunem nepoților. -Ce oameni răi!.. Avem noi oare asemenea vecini malefici și n-am știut până acum?.. Ce-au avut cu bietul animal?. se tânguia îndurerata Anica. -Trebuie să împrăștiem căpițele, schimbă brusc moș Gheorghe, vorba. Frunzele dudului deveniseră translucide în întunericul nopții. O cucuvea începuse să se vaite prin preajma. Cu spatele sprijinit de trunchiul dudului, moș Gheorghe stăruia cu privirea, dincolo de frunziș, asupra câinelui țeapăn. Noaptea această eră pentru
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
trecut, fără de prezent, în afară timpurilor viitoare... Azor se făcuse una cu acest pământ, iar gândul îl făcuse să se sperie... Nu se temea de moarte, ci îl înspăimânta mai ales gândul că ar putea muri înainte să-și împrăștie căpițele și să-și usuce fânul. Se caută prin buzunar și scoase un briceag, înfipse lama în cureaua de piele de la gâtul lui Azor, îi dezlegă apoi lanțul de la gât, eliberându-l pe veci. Apoi îl apucă grijuliu de picioare
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de multe ori ajungeam cu vacile la păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]