9,252 matches
-
evacuării după încetarea mișcării seismice; ... d) să nu alerge în stradă; ... e) dacă se află în afara unei clădiri, să se deplaseze cu calm cât mai departe de aceasta, spre un loc deschis și sigur, ferinduse de eventualele căderi de tencuială, cărămizi, geamuri, coșuri, parapete, ornamente; ... f) în situația în care a fost surprins de căderi de tencuială, mobilier etc., să își asigure supraviețuirea în primul rând prin protejarea cu mâinile a capului, dar și prin alte metode, în funcție de situație. ... Articolul 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242690_a_244019]
-
Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
de la un vecin de-al său, pe timpul când acesta traversa o gravă criză materială. Localul este construit din zid de piatră de râu și calcar de stâncă până la etaj, în grosime de 70 de centimetri iar etajul este înălțat din cărămidă, zidul având o grosime de 60 de cm. La început, noua construcție a fost învelită cu șindrilă (șiță), executată de oameni de-ai locului, abia mai târziu adăugându-i-se alte rânduri de șiță, pentru ca după războiul întâi mondial, localul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
se modernizează grupurile sanitare prin racordarea acestora la rețeaua comunală de apă, sunt pardosite din nou sălile cu lemn de stejar, brad și tei, sunt înlocuite cu binale din materiale așijderea încăperile de clasă (uși, ferestre), sunt refăcute sobele din cărămidă adusă de la Bughea și Albești iar treptat, acestea sunt înlocuite cu cacle din faianță. Totalul general al lucrărilor de reparații (manoperă, materiale, transport, etc.) s-au ridicat la peste 7 milioane lei (la valoarea leului din acea vreme). Pe 9
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
mi-a surâs, pentru că și eu făceam parte din acel grup”. Și astfel, împreună cu alți confrați de-ai lui, nea Mitică ajunge aproape de orașul italian Trieste, situat la granița cu Slovenia. Aici, lângă localitatea Mala Bukovica, era o fabrică de cărămidă, unde refugiații urmau să lucreze. Fabrica era amplasată la aproximativ 30 de km de Trieste. Au stat cu toții acolo câteva zile, până când, într-una din zile, un lucrător de la fabrică, șeful lor, a venit și le-a spus: „Dați niște
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
tău, pianistul!” - când o poartă deschide altă poartă Italienii le-au făcut acte de identitate. De la Trieste nea Mitică a plecat pe jos, în căutare de lucru, până într-un sat numit Santa Croce. La poarta unei case a zărit cărămizi, pietre și tot felul de materiale de construcție. Ce-a gândit ? „Omul acesta precis are nevoie de cineva să le ducă de aici, sus”. A bătut la poartă și l-a întrebat în italiană dacă are ceva de lucru. Proprietarul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
au strecurat în mâna lui Mitică Sinu un plic, cu mențiunea: „pentru prietenul tău, pianistul”. Când i l-a înmânat, Nea Mitică, mai în glumă, mai în serios, i-a spus : „Eu am lucrat două săptămâni la cărat piatră și cărămizi, muncă grea, nu glumă și, uite, cât mi-a dat...iar ție ți-a dat atâția bani pentru o oră de cântat...” Atunci, zâmbindu-i complice, Ștefănescu, ca o subtilă formă de argumentare, i-a spus povestea unui pictor, pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
limba greacă, „demos” însemnând popor, iar „kratos” - putere. Filozofii, înțelepții au atenționat de-a lungul timpurilor: Întâi morala și apoi democrația!, morala fiind fundația culturii și a vieții politice a unei societăți, pe ea clădindu-se o societate bună, cu „cărămizi” bune, ținându-se seama de un adevăr dovedit: „cu cărămizi proaste nu se ridică un edificiu valoros”. Este valabil pentru cele mai mici structuri ale societății! Prima civilizație europeană a fost cea greacă. Sărăcia pământului muntos i-a orientat spre
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
au atenționat de-a lungul timpurilor: Întâi morala și apoi democrația!, morala fiind fundația culturii și a vieții politice a unei societăți, pe ea clădindu-se o societate bună, cu „cărămizi” bune, ținându-se seama de un adevăr dovedit: „cu cărămizi proaste nu se ridică un edificiu valoros”. Este valabil pentru cele mai mici structuri ale societății! Prima civilizație europeană a fost cea greacă. Sărăcia pământului muntos i-a orientat spre navigație făcând un comerț intens care asigura aducerea în țară
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1482210684.html [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri după care renunță aruncându-și țigarea : - Eu mă duc
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1482210684.html [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
față de autoritatea lui Dumnezeu. Însă aș dorii să merg mai departe pe firul pasajului biblic. Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în țară Sinear; și au descălecat acolo. Și au zis unul către altul: Haidem! să facem cărămizi, si sa le ardem bine în foc.” Și cărămidă le-a ținut loc de piatră, iar smoala le-a ținut loc de văr. Și au mai zis: Haidem! Să ne zidim o cetate și un turn al carui vârf să
CLADIND PENTRU ETERNITATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Cladind_pentru_eternitate_eugen_oniscu_1345015219.html [Corola-blog/BlogPost/355062_a_356391]
-
mai departe pe firul pasajului biblic. Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în țară Sinear; și au descălecat acolo. Și au zis unul către altul: Haidem! să facem cărămizi, si sa le ardem bine în foc.” Și cărămidă le-a ținut loc de piatră, iar smoala le-a ținut loc de văr. Și au mai zis: Haidem! Să ne zidim o cetate și un turn al carui vârf să atingă cerul, si sa ne facem un nume, ca să
CLADIND PENTRU ETERNITATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Cladind_pentru_eternitate_eugen_oniscu_1345015219.html [Corola-blog/BlogPost/355062_a_356391]
-
Nicoleta Milea. George Tutcălău, D. Ciocan, Ciprian Anghel, Costel Păun? Și poate mai scriu măcar pentru 2-3% dintre cei 15.000 foști elevi? Ce este o carte, m-a întrebat Eusebiu Camilar. O construcție. Care are conținut și formă. Din cărămizi, ciment, marmură și alte materiale cu care poți ridica un palat, o vilă, o casă obișnuită un grajd și un coteț! (Un baron local a adus marmură de Carrara și a proruncit să se ridice cea mai cea cocină. După ce
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
de Carrara și a proruncit să se ridice cea mai cea cocină. După ce i-a pus troc spoit cu aur a băgat acolo câțiva porci. Știți ce au constata cu uimire martorii? Că foarte repede măreața construcție a devenit cocină!). Cărămizile din care se face o carte se numesc cuvinte. Arhitectul va ridica un palat, o operă de artă. La fel se poate întâmpla și cu scriitorul. Să realizeze o capodoperă sau cea mai banală maculatură. Cartea este însă și altceva
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
să lătrați, și alta să ajungeți la cei ce vă comandă; Când treaba își vor face, zăbrele pun, și cușca o să-nchidă. Groaznică-i trădarea!... Nici soarele n-are să vă mai vadă, Câini trepăduși, în capete aveți doar praf de cărămidă. Ce să vă cer, cu cine să vorbesc! De-ați fi ca Iuda, ar fi bine: Iscariotul, când a aflat că-i trădător, a fugit ca hăituit de ciumă, De primul copac s-a spânzurat; el n-a-ndurat cumplita rușine; Ah
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
duci și te descurci! Uite, ia ca să ai de drum! Tâmpitul de Sulfinel primi în loc de bani o scatoalcă în scăfârlia aia proastă și o tuli să îndeplinească ordinul șefului. Exact atunci una din ferestrele primăriei se făcu țăndări și o cărămidă ateriză în biroul primarului. Acestuia îi ieșiră și mai mult ochii din cap și se repezi afară să vadă cine-i criminalul. Jale! Aproape toată comuna era în stradă și răcnea ceva. Între timp dorințele oamenilor se mai focalizaseră, așa că
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
minerală când afară sunt mai mult de douăzeci de grade, alții voiau parizer cu chifle sau zacuscă de vinete, iar țiganii cereau să vadă ce ajutoare s-au adus de afară ca să nu cumva să fie luate de alții. Iar cărămizile începuseră deja, în acest perimetru, să devină ceva mai periculoase decât amenințările cu bomba nucleară proferate de islamicii radicali. Domnului primar îi fugi gândul de la întărirea rândurilor partidului și începu să promită că le va satisface toate cererile numai să
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
mirajul amurgului, dar și speranța răsăritului unei noi lumi, taine care ne aduc împăcarea cu sinele nostru. Gândul coboară la înțelesurile profunde ale lui Omar Khayyam:"Pe când stelele vor împodobi mai departe cerul, alți oameni își vor înălța case din cărămizile lutului nostru". Așadar, zicem noi că trece timpul prin viața noastră, dar de fapt, nu timpul trece, el este etern, noi trecem prin el. Ne plângem că, plecând, timpul târăște după el fapte, nume, credințe, idealuri, dar uităm că tot
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471947627.html [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
este onorată amintirea și care îi vor ajuta să străbată căile spre veșnicie, acoperim cu pământ korganul, care fi deschis după scurgerea unui an. Din nou un legănat lin. O altă priveliște se oferă ochilor mei. O peninsulă, case din cărămidă arsă. Tomisul, străvechea cetate grecească de pe țărmul Pontului Euxin. Străzi înguste șerpuiesc toate în aceeași direcție, spre mare.Urmăresc traseul uneia dintre ele. Acesta se termină într-o piață publică, pavată cu un mozaic multicolor decorat cu motive geometrice și
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
țară și neam și nu în ultimul rând în Iubirea de Dumnezeu. Această iubire a poetului este precum o Lumină căreia îi dă strălucirea unui diamant și viață, cu fiecare respirație, literă, cuvânt. Așa, reușește să ridice un templu pilduitor, cărămidă cu cărămidă, în sufletele semenilor atunci când spune: „Pătrunde cu credință, să-ți lasi aici durerea,/ Soarbe-i mireasma sfântă, și-ți regăsești puterea!... Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul:/ Când îl învinge viața, se-ntoarce către Domnul
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
neam și nu în ultimul rând în Iubirea de Dumnezeu. Această iubire a poetului este precum o Lumină căreia îi dă strălucirea unui diamant și viață, cu fiecare respirație, literă, cuvânt. Așa, reușește să ridice un templu pilduitor, cărămidă cu cărămidă, în sufletele semenilor atunci când spune: „Pătrunde cu credință, să-ți lasi aici durerea,/ Soarbe-i mireasma sfântă, și-ți regăsești puterea!... Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul:/ Când îl învinge viața, se-ntoarce către Domnul!/ Cu-a
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
de ne egalat, Este o imagine atât de splendidă, Cu care parcă nu ne-am confruntat! Este oglinda iernii candidă, Pe care vântul Coșava nu l-a stricat, Lăsând zăpada destul de timidă, Să acopere totul imaculat! Mai pun vieții altă cărămidă, Să pot intra ca într-o coridă, Pentru a începe noua partidă, O luptă deosebit de perfidă! 19 ianuarie 2013 Moldova Nouă Referință Bibliografică: 19 IANUARIE 2013 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 764, Anul III, 02 februarie 2013
19 IANUARIE 2013 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/19_ianuarie_2013_mihai_leonte_1359803944.html [Corola-blog/BlogPost/359272_a_360601]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TIMPUL ASCULTĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Timpul ascultă durerea omului care trece printr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morții mă voi trezi pește sau piatră într-un izvor de munte ne agățăm de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-
TIMPUL ASCULTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Editura Timpul_asculta.html [Corola-blog/BlogPost/341471_a_342800]
-
nu o mai impresionează că în ziua când a ajuns aici, cu un autocar înțesat de turiști anonimi. Constată doar, că odată ce alocuțiunile criticilor de artă s-au încheiat cu aplauze furtunoase, patio-ul străvechi, acum refăcut și pardosit cu cărămizi urâte, industriale, s-a și umplut de bărbați și femei,- tot persoane importante, care nu ar lipsi nici arse de la un eveniment de gen. Domnii și-au deschis telefonele mobile, se plimbă că leii în cușcă pe sub perbolele de trandafiri
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]