4,175 matches
-
totalitar, a-l sluji cu pana lor chiar și după oneroasele "teze din iulie"1971 ce au avut drept urmare o nouă "strîngere a șurubului",conform scandaloasei paradigme maoiste. Se remarcă pe acest tărîm al compromisului N.Balotă, altminteri un remarcabil cărturar și un scriitor dăruit, care, prin numeroase comentarii publicate inclusiv în cea mai calificată presă de partid se manifestă drept unul dintre purtătorii de cuvînt principali ai ideologiei acestuia, într-o variantă doar ușor cosmetizată. Neașteptată cedare asupra căreia atît
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
Morgana", doctorul în drept constituțional devenit inculpat politic în "era suspiciunii" muncitorul necalificat, "samuraiul" neînfrânt, criticul literar hedonist, pedagogul care predă gramatica românească și engleza într-o mănăstire din Nord, soldatul lui Hristos trăgând clopotele extaziat la miezonoptică, spiritul ecumenist, cărturarul și predicatorul atipic, creștinul împăcat, cunoscător al "tainelor libertății", scriitorul și prietenul loial până la moarte, paradoxalul N. Steinhardt. Siluete dragi, luminoase din Gulagul românesc dar și cohorta de 70 de informatori din toate mediile sociale se perindă ca pe un
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
concepția despre lume. Să vrei să gîndești în afara acestui filon e pierdere de timp. E ca și cum ai vrea să crești o plantă rupînd-o de solul din care a apărut. Și astfel, șansa unei filozofii românești vine din talentul cu care cărturarii vor ști să extragă nuanțe speculative din adevărul revelat al Noului Testament. Acestui adevăr trebuie să i se subordoneze științele exacte, precum și întreaga politică a statului român. În concluzie, nu există filozofii individuale, create de autori originali, ci doar concepții
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
unei viziuni. Această viziune e de fapt un creștinism copt în alveolă națională, iar toată generația Marii Uniri este chemată să-i dea glas. Acestea sunt ideile principale pe care Marin Ștefănescu le prezintă prin intermediul celor 22 de nume de cărturari cărora le atribuie statutul de filozofi în cartea sa. Autorul a avut norocul să moară la timp, în ianuarie 1945, fiind scutit de supliciile la care ar fi fost supus dacă ar fi apucat regimul democrației marxiste. A murit singur
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
Domnul ministru, ageamiu în ale educației, are, în schimb, acest ghinion. Și-l confundă cu un noroc". (pp. 244-245) Rareori, stilul sarcastic este abandonat pentru a lăsa locul unor confesiuni aproape sentimentale. Un astfel de text este scris la moartea cărturarului Adrian Marino, altul evocă un dascăl de școală veche (Alexandru Dima) sau virtuțile educative ale unei palme pe care autorul ar fi primit-o în copilărie de la tatăl său pentru că a venit acasă după ora pe care o anunțase inițial
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
o stație colectivă de radio emisie și recepție, prima stație pionierească de acest fel din țara noastră“. (Drapelul Roșu din 20 decembrie 1955). „Un înflăcărat patriot și revoluționar. Se împlinesc, în 29 ale acestei luni, 150 de ani de la nașterea cărturarului și luptătorului democrat revoluționar Eftimie Murgu, ridicat din mijlocul Banatului“. (Drapelul Roșu din 23 decembrie 1955). 25 ani „Premiu. Tânărul muncitor Gheorghe Timiș, membru al filialei din Timișoara a Asociației nevăzătorilor, a ocupat un loc de frunte la concursul republican
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
Ureche, un fiu al satului, pe care Mircea Eliade l-a considerat cel mai bun traducător al „Mioriței” în limba franceză. Țin astăzi în mână numărul inaugural al mensualului, datat „15 August 1934”, mulțumită amabilității celui care de decenii, alături de cărturari confrați, și-a pus pecetea pe mișcarea spirituală a acestui colț de țară, scriitorul, eruditul, criticul literar, distinsul dascăl al generațiilor de oameni de litere, colaboratorul de aleasă ținută al publicației comloșene, maestrul Mircea Șerbănescu. Sunt gând la gând cu
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
epistole, dar și din cele pe care i le-a adresat lui Artur Gorovei, a recunoscut și încurajat valorile autentice, a intervenit ori de câte ori a fost necesar și s-a bucurat că intuițiile sale au funcționat fără erori. Stabilirea, definitivă, a cărturarului Artur Gorovei în Fălticeni, unde a cercetat, a elaborat, a publicat și a coordonat prestigioasa revistă Șezătoarea, se datorează înțelegerii și aprecierii lui Titu Maiorescu. * Fălticeni, 18 decembrie 1893 Mult stimate d[omnu]le Maiorescu, Încurajat de făgăduința d[umnea
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
care e „omul cu viața și sufletul dedicate acestui unic ecosistem din Banat”. Dacă în sufletul poetului „veșnicia s-a născut la sat” și dacă românul e născut poet, atunci ea, veșnicia, a fost cândva încredințată scriiturii, musai, de un cărturar cu condeiul însuflețit de iubirea de sat și de țăran... În fiecare din casele acelea, cu vetrele în care s-au păstrat și tăciunii din vechime, se află câte ceva din truda profesorului, aproape toată tinerețea de etnograf și parcă și
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
din publicațiile pe care le-au editat sau le editează și pentru ajutorul documentar [astfel oferit]. Modernitatea actului de editare se vede Încă de la formularea titlului din prefață/cuvânt Înainte, un fel de luat În seamă: Mircea Eliade sau odiseea cărturarului În căutarea drumului la centru. Luând În calcul mrejele actului critic În asemenea situații, Gabriel Stănescu, avându-se pe sine ca exemplu, În ecuația aceasta - țara de origine (cu toate ale ei: istorie, geografie, credință, mentalități, personalități ș.a.) și exilul
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
No comment! Ideea lui Gabriel Stănescu de a alcătui această crestomație este de toată lauda, dar și felul de a scrie (această prefață) chiar Îl pune pe Mircea Eliade Într-un centru prismatic pe care Îl vor survola 64 de cărturari. O prismă cu 64 de laturi, care nu pot fi egale niciodată (căci nau fost vreodată!), deoarece fiecare vrea să dea șah la rege. În aceeași ordine de idei, speculând o teorie matematică, de geometrie În spațiu, de fapt, față de
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
Anului Mozart), sportive (fotbal, streetball, volei, gimnastică acrobatică și dans modern), manifestări educative și concursuri în laboratoarele de fizică, chimie, biologie, informatică, limba română, prezentarea unor cercuri (matematică, ecoturism montan, dezbateri și oratorie), expoziții, un simpozion („Spiritul iluminist în opera cărturarului Constantin Diaconovici Loga“). Aniversarea este organizată cu sprijinul Asociației Absolvenților. Probele de aptitudini l Stabilite pentru liceele vocaționale La Inspectoratul Școlar al Județului Timiș au fost centralizate rezultatele probelor de aptitudini care s-au desfășurat în vederea admiterii în clasa a
Agenda2006-20-06-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/284956_a_286285]
-
reviste, pseudonime, date și colaborări complet ignorate. Editarea științifică, filologică și critică a unei însemnate părți din opera lui B.P. Hasdeu 1 a suscitat interesul special al istoricilor literar I.C. Chițimia și Al. Piru. Revelator, în acest sens, este referatul cărturarului I.C. Chițimia care este, de fapt, o amplă și exactă radiografie a stabilirii și restituirii unui segment însemnat din opera lui B.P. Hasdeu. Cercetările îndelungate în biblioteci din țară și din străinătate au demonstrat tenacitatea și capacitatea istoricului literar Stancu
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
istoricului literar Stancu Ilin de a contribui la clarificarea existenței unor mărturii spirituale ale românilor în spațiul occidental și, desigur, la receptarea acestora în alte spații literare și culturale. Interesante sunt și epistolele lui Ion Taloș și Mircea Popa, autentici cărturari transilvăneni, care apelează, unul la o colaborare, iar celălalt la unele propuneri și oportunități generos sugerate de Stancu Ilin, intelectual format și instruit în Germania. În acest moment aniversar transmitem istoricului literar și discretului cărturar Stancu Ilin - Ad multos annos
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Taloș și Mircea Popa, autentici cărturari transilvăneni, care apelează, unul la o colaborare, iar celălalt la unele propuneri și oportunități generos sugerate de Stancu Ilin, intelectual format și instruit în Germania. În acest moment aniversar transmitem istoricului literar și discretului cărturar Stancu Ilin - Ad multos annos! Referat Volumul I de Poezii din ediția critică a operei lui B.P. Hasdeu, pregătit minuțios de istoricul literar Stancu Ilin, face din plin dovada necesității unei ediții critice a scrierilor lui Hasdeu. Aceasta atât pentru
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
care i-a călăuzit pe cei trei magi până la ieslea din Betleem. Denumirea „Betleem” înseamnă „Casa Pâinii”. Numele celor trei magi nu sunt menționate în Biblie, însă ele s-au păstrat prin tradiție: Gaspar, Melchior și Baltazar. Aceștia erau niște cărturari sosiți de pe meleaguri îndepărtate, oameni învățați, cu bune cunoștințe de astronomie și astrologie (științe strâns înrudite în acea vreme). La vederea micului Iisus, ei i-au oferit în dar aur, tămâie și smirnă. Aceste daruri simbolizează adevărata adorație: prin aur
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
participând la el un număr foarte mare de intelectuali. S’au trimis multe soluții apropiate de adevăr și rezultatul votului este cel puțin curios. Într’adevăr, în fruntea listei celor mai importante douăzeci de personalități din România figurează marele nostru cărturar și om politic, domnul Niculae Iorga, care a întrunit maximul de voturi: 2002. Urmează apoi domnii Nicolae Titulescu, I.G. Duca, Mareșal Presan (Prezan, n.n.), Dr. Lupu, Mareșal Averescu, C. Argetoianu etc., după clasificația fotografică, - cu indicarea numărului de voturi obținute
Agenda2006-33-06-01-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/285127_a_286456]
-
literară de la noi. Elocvente sunt, în acest sens, și epistolele pe care le trimite din Paris lui Marin Bucur (1929-1994) în care biograful află importante știri despre oameni, reviste și cărți din orașul lumină al Europei. Remarcăm dorința expresă a cărturarului Gheorghe Bulgăr de a fi prezent în unele reviste literare, precum Luceafărul, Gazeta literară, Viața Românească, Steaua și Familia. * Paris, 29 decembrie 1966 Dragii noștri, Vă cerem iertare că am întârziat enorm cu acest răspuns: cartea 1 lui Roland Barthes
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Nicolae Manolescu Am publicat în ultima vreme, plecând de la cartea lui Gabriel Andreescu Cărturari, opozanți și documente, mai multe articole despre felul în care comentatorii, jurnaliști în cea mai mare parte, au interpretat tendențios sau au falsificat con- știent documente din Arhiva CNSAS, referitoare la colaborarea unor personalități culturale cu Securitatea. Demonstrația autorului cărții
Dezinformați, dezinformați, tot rămâne ceva! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3893_a_5218]
-
îl va încheia cu un an înaintea morții, în 1344. Serenitatea textului e în contrast cu tensiunea beligerantă a epocii, cardinalul părînd a se scutura de promiscuitatea istoriei sub forma unor meditații lirice în marginea destinului cărților. Tenta paginilor trădează mina unui cărturar dezamăgit de mundi peripsema (mizeria lumii), care își convertește căința istorică în elogiu bibliofil. De aceea volumul e un ditiramb vaporos în numele nobleței de spirit dintre coperțile unei cărți, eruditul benedictin făcînd apologie livrescă. Pentru Richard de Bury cartea e
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
lectura cărților e atributul unei minorități, caz în care actul de a ține în mînă o carte e un gest fără răspîndire largă. De aceea, cine e bibliofil nu poate fi demofil, instrucția fiind incompatibilă cu simpatia pentru vulg, un cărturar care privește cu înțelegere prostimea fiind un hibrid degenerat. În al doilea rînd, cartea e expusă pericolului de a fi denaturată prin plagiat sau compilație, mesajul ei alternîndu-se de la o transcriere la alta. E drept, vanitatea auctorială nu e denunțată
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
Nicolae Manolescu Despre cartea lui Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente, s-au scris deja articole interesante, a căror socoteală nu am cum s-o țin de la Paris, unde mă aflu, dar din care am citit o bună parte. Am semnalat în numărul de săptă- mâna trecută câteva
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
Steinhardt a dorit ca, prin îndepărtarea tot mai mare de condiția calendaristică a jurnalului, să accentueze caracterul paidetic al textului. Dintr-o mărturie a „schimbării la față” individuale, produsă în recluziunea comunistă, așa cum fusese, inițial, proiectul sugerat de Dinu Pillat, cărturarul a încercat, prin substanțialele modificări operate în „Manuscrisul de la Rohia”, să obțină o pareneză spirituală. Contrastul între mizeria pușcăriei și strălucirea interioară a spiritului este, parcă, și mai pregnant evidențiat de rupturile cronologice produse prin contopirea versiunilor și reordonarea episoadelor
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
durata românească, dăinuirea ei prin secole. Nu ne era totdeauna ușor să-i ținem hangul prietenului nostru, cînd o pornea, fără zăbavă, într-un soi de forfotă nedomolită, deși ne plăcea să-i fim alături. Explorarea noastră spațială, pictori și cărturari gravitînd de obicei în jurul Tescanilor, punea la unison temeiuri multiple de curiozitate și recunoaștere cordială. Vibram de elan și tonice imagini, pictura lui Horia Bernea, care-și găsise acolo un adevărat pol magnetic, ne rostuia în adînc exigențe sufletești deloc
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
producă povești fabuloase, dar în care să se poată regăsi oricine.” - Felix Nicolau). Convorbiri cu Paul Cornea În BUCUREȘTIUL CULTURAL nr. 115 (din 17 iulie), Cronicarul recomandă cele patru pagini de memorialistică avându-l în centru pe profesorul Paul Cornea. Cărturarul evocă, emoționant, anii colilăriei: „De pe la 8-9 ani, de când conștiința de sine începe să se desprindă din magma de amintiri confuze ale copilăriei, deci de pe la începutul anilor ’30, slujbele tatei au fost din ce în ce mai instabile, iar locuințele în care ne-am instatlat
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4456_a_5781]