6,191 matches
-
componența Rusiei). Serviciul poștal a continuat să se facă în regie, de către stat până în 1814, apoi arendat unui consorțiu până în 1817, când trece iarăși în antrepriza unui particular. În timpul răscoalei populare din anul 1821, boierii din Moldova au rechiziționat toate căruțele și caii de poștă și au fugit în Bucovina și Transilvania, astfel că serviciul poștal încetează totalmente. "Boierimea din Fălticeni a fugit și ea în Bucovina, și chiar oameni mai cu stare din satele vecine". Ca urmare a răscoalei, turcii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu caracter de urgență, nu se mai aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că acesta era un obicei de demult. Un mijloc vechi, cunoscut în țările nordiceăfolosit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mare iuțeală, era aceea de a se introduce în ceara sigiliului, o pană chiar două. O asemenea scrisoare "într-un plic mare, cu o pecete roșie mare, și pe pecete era aplicată o pană de gâscă", a sosit cu o căruță de poștă la Fălticeni, în luna mai 1848. Prin această scrisoare se atrăgea atenția ispravnicului de a asigura ca liniștea publică, să nu fie tulburată de persoane cu idei răzvrătitoare ărevoluționari) și, dacă este cazul, să se raporteze imediat prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Franța și Regatul Sardiniei pe de altă parte. Trupele țariste trec Prutul(21 iunie 1853) fără a declara război Turciei, ocupă Moldova și Țara Românească până în septembrie 1854, când sunt constrânse să se retragă. Însă, în această perioadă, caii și căruțele de poștă fiind folosite intens la transporturile necesare armatelor, se impunea mereu înlocuirea lor, ridicând astfel considerabil cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal. De asemenea, localurile de poștă au fost deteriorate și serviciul poștal își întrerupe dezvoltarea, dar nu pentru mult
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858, în funcționarea serviciului de poștă s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exercițiul 1892/1893, erau destinate pentru plata aceluiași personal ca în perioada precedentă. Rezultă de aici, că în județul Suceava existau în noiembrie 1891, un număr de 13 circumscripții poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de fier) amplasate în piețele orașului Iași, în 1858, și cele de pe străzile orașelor din Muntenia din 1862, dar mai târziu, s-a folosit în acest scop culorile albastru și galben. Poșta adoptase către sfârșitul anului 1854, culoarea albastru pentru căruțele de poștă, iar în 1898, culoarea galben pentru toate vehiculeleăfurgonete, trăsuri, cariole etc), fie proprietate, fie ale antreprenorilor, culori extinse și la alte utilaje poștale. Până în anul 1993, cutiile de scrisori au fost vopsite în culoare albastru, galben și din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă, stație de poștă. conducătorul unei stații de poștă, slujitor de poștă. haină țărănească din țesătură groasă de lână, de obicei scurtă. aplicare pe mărci a unui semn sau complex de semne, făcută obișnuit cu o ștampilă de metal. căruță poștală rapidă, mică, joasă. slujbaș însărcinat cu strângerea cailor de olacăsau cu îngrijirea lor), curier călare. nobil, moșier. mănunchi de pene aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se leagă între oaspeți și gazde. Elemente fundamentale ale agroturismului, pensiunile se detașează de celelalte forme de cazare, prin punerea la dispoziția turiștilor a unor produse culinare realizate în casă, antrenarea turiștilor în activitățile curente și deplasarea cu mijloace tradiționale (căruță, sanie) în locuri pitorești. 4.2.2. Structurile de primire turistică cu funcții de alimentație Activitatea turistică este inseparabil legată de unitățile de alimentație publică, caracterizate printr-o mare diversitate de profiluri și grade de specializare. Dintre serviciile destinate turismului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu nevasta, vezi ce spune și ea. Sigur că vreau, răspunsese imediat omul care de emție Își răsucise pălăria de paie În mâini. Din partea noastră și mâine dacă vreți... Bine, vii mâine și vorbim mai multe, apoi Îți dau o căruță să vă aduceți bagajele cu ea. Bietul om, nu-i venea să creadă că așa un noroc dăduse peste ei. În mintea lui nu mai era loc decât pentru faptul, că vor locui Într-o casă și vor avea lapte
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Înțelege exact ce-ți cer; câte mame am eu? Gândește-te la mine dacă pentru tine spui că nu mai contează. Ești o teroare...scoate rebusul poate reușesc să mă deconectez cu el , dar mă leagănă trenul asta ca o căruță, nici rebus nu pot să fac. Lasă-l Încolo de rebus, uite mamă, a Început secerișul. Tu care admirai altă dată și un fir de iarbă, ce ai acum? Mama renunțase și la rebus și se lăsase antrenată În discuție
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui, descărcat și cântărit cereale cu oamenii de serviciu ai Liceului, semnat acte și încasat („cu chitanță în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
bată „la poarta vieții”, cu pumnii și cu picioarele... Sentimentul că participă la un eveniment unic în viața lui îl face să privească cu detașare la toate prin câte a trecut în ultimele două decenii. Ca „intelectual” înhămat („benevol”) la „căruța politică” din România a risipit energii și visuri, într-o luptă istovitoare cu „piedicile istorice” și cu timpul inexorabil. Cu toate eforturile și dovezile de bună-credință, s-a simțit adesea ca „unul de la margine”, un basarabean „trădat” de inevitabilul regionalism
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îți organizez o noapte de pomină în cimitir la care vor participa toate sufletele care au corpul îngropat acolo. Avem zei, împărați, prinți, prințese, hoți, criminali, vrăjitoare, ghicitoare, bogați și săraci. Avem și două tarafuri călcate de tren într-o căruță. Muzică la alegere: operă, operetă, ușoară, lăutărească. Toate în onoarea dumitale! Evelin: Acum vă conduc personal la cimitir; am promis sufletului dumneavoastră dar pînă la poarta cimitirului. Darwin: Domnule, dar ești totuși un extraterestru cumsecade. Dar nu mi-ai spus
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
potrivit! El știe să aștepte! Deocamdată, sarcinile! Să le rezolve repede și bine ca să se constate că este „indispensabil”. Ca să ajungă unde este, el „a muncit”, s-a „sacrificat”, „a făcut teren”, a mers pe coclauri cu Gazul sau cu căruța, până l-a lovit o hernie de disc, dar nu contează, s-a străduit din răsputeri „să descopere noul”, „să stigmatizeze vechiul”. A făcut-o cu atâta zel al comparației, încât reportajului despre satul în care s-a aprins „pârjolul
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
a citit ceva cu o crimă și ăla l-a luat În vizor, l-a chemat la el să-l scarmene, cică o să facă scandal. N-am nevoie de scandalul ăsta. Rogoz e un tâmpit. — Tocmai asta e, tăticule. Întoarcem căruța, Îi suim În ea pe amândoi, pe Vasile Moare și pe Rogoz, și Îi ducem În fața lui Birică. Totul serios, ca să pară că de Birică depinde viitorul culturii și că Vasile ăsta e marea speranță a literaturii române, care va
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Moare și pe Rogoz, și Îi ducem În fața lui Birică. Totul serios, ca să pară că de Birică depinde viitorul culturii și că Vasile ăsta e marea speranță a literaturii române, care va spăla imaginea partidului În ochii poporului. — Asta cu căruța Îmi place, s-a Înveselit Parolică. — Păi da, tăticule, așa Birică va uita de porcăriile pentru care vine să Îți frece ridichea și de ce nu sunt cireșe sau mai știu eu ce. — Ai grijă, nu Întrece măsura... — Are dreptate copilul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
doi prieteni mergeau pe un drum de țară, aflat pe marginea unui lan de porumb. La un moment dat, unul din ei observă un sac plin cu boabe porumb, legat la gură, uitat pe marginea drumului sau căzut din vreo căruță. Drumețul care l-a văzut, s-a uitat de-a lungul drumului, înainte și înapoi, și cum nu a văzut pe nimeni venind pe drum, a înșfăcat sacul, l-a pus pe umăr și i-a spus celuilalt: - Hai mai
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care clipește intermitent, o anunță pe nebună că tele fonul e funcțional. Că așteaptă să preia semnale din satelit. Că e un prieten devotat. Că vrea să-i fie de folos. Trec niște ore mute, care târăsc după ele o căruță plină de minutare și secundare. Iar telefonul func țional rămâne mut. E noapte. Nebuna simte că îi e foame. Și zbang. Ecranul telefonului se luminează și soneria face zgo mote stridente, iar nebuna se repede la aparatul mic și vede
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
MUNCĂ DE CONVINGERE că albul e alb și negru negru, nu albă/neagră EL: În 1944 eram o armată înfrânta, tata care era undeva pe langă Iași, a încercat să evacueze spitalul. Au venit tancurile sovietice și i-au strivit căruțele cu răniți, pe toți. A fugit prin porumb împreună cu un plutonier și în spate auzea cum țipau ai lui „Predați-vă, domnule colonel, că ne omoară”. Au tras după el cu aruncătoarele de mine, era 26 august 1944, în 23
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sunt mai mari,dar mulți cetățeni au un telefon.Demnitarii au acces gratuit la rețea și posibilitatea de a opta pentru cel mai bun aparat.Se vorbește la celular din mașină,de la birou,de acasă,din tren,de pe stradă,din căruță și de pe bicicletă.Mobilele sunt procurate de la dealeri sau de la second hand.Imi imaginez un bărbat lucrând pe câmp,la prășit. Sistemul handsfree îi permite să converseze cu partenerele și partenerii agricoli. Cândva am văzut un film interesant.Un pictor
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
calm, sigur de sine. — Pentru că acestui cioban îi plăcea să povestească tandru cum ajunsese el să șchioapete. Umbla cu oile doar desculț, tălpile lui cu fisuri pietrificate putând traversa și focul Iadului, dar odată, nefiind atent, pe când trecea pe lângă o căruță, povestea el, „mi-a venit căruța cu roata peste picior, am auzit o trosnitură... și... când mă uit - laba sucită“... A râs, indulgentă. — N-ai unde să dormi? mi-a zis blând. M-am bâlbâit. — E așa de evident? — Haide
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]