394 matches
-
nu aveau decât niște registre ferfenițite. Norocul sau ghinionul, cine putea ști? L LIX Avantajul apartamentului din Berceni era apropierea de liceul meu. În primele zile am plecat la serviciu la costum, cămașă, cravată, geantă diplomat. La Piața Reșița, printre căruțașii care făceau focul în stradă, printre șuți, șmenari, bișnițari și jucători profesioniști de alba-neagra, m-am simțit rușinat de îmbrăcămintea mea fandosită. Un burghez constipat, un sclav al sistemului care a pierdut gustul libertății. Săptămânile care au urmat am plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rostii În gînd. Ea răspunse simplu: „Te iubesc.” Și nimeni nu auzi nimic: nici ea, nici eu, nici dimineața aceea de primăvară. După două ore Lung veni cu căruța ce mă adusese de la gară cu cîteva zile Înainte. Pe capră, căruțașul tînăr, amintindu-l pe Lung de odinioară. Plecarăm. Toți ai casei fluturau batista sau dădeau din mîini. Ana stătea dreaptă, cu mîinile lipite de-a lungul trupului, statuie În viitorul amintirii. La cîteva minute căruța Începu a străbate marea cîmpie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Ana stătea dreaptă, cu mîinile lipite de-a lungul trupului, statuie În viitorul amintirii. La cîteva minute căruța Începu a străbate marea cîmpie a răsăritului. Îmi făcuseră lăcaș - un fel de scăunel larg cu spetează spre mijlocul căruței; pe capră, căruțașul tînăr și Lung, care Întorcea din cînd În cînd capul spre mine Întrebîndu-mă: - Cum vă simțiți? - Bine! Îi răspundeam invariabil; Îl priveam și mi-aduceam aminte de el În tinerețe. „Lung, suntem acum spre bătrînețe amîndoi!” El, fără să m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
depărtîndu-se pînă ce zgomotul roților pe pietrele cubice ale caldarîmului nu se mai auziră. Era duminică; mîncai ceva pregătit de doamna Pavel din ajun și-mi făcui o cafea. - Pămînt de flori... Pămînt de flori! În urechi Îmi răsuna vocea căruțașului fără clienți, cu căluțul obosit de hamuri și povara pe care-o trăgea după el. Deodată podelele camerei alăturate scîrțîiră și prin ușa uitată deschisă, Keti apăru În prag zîmbind, Îmbrăcată cochet Într-o rochie lungă, de culoare albastru-Închis, asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
am deșteptat transpirat și tremurând. Am luat-o aproape la goană pe șosea, înainte. A fost o zi de umblet în neștire, din care nu-mi mai aduc nimic aminte, în afară de faptul că am întrebat ca prin somn pe un căruțaș unde mă aflu și cum pot ajunge spre o gară. M-a îndreptat către o haltă din apropiere de Burdwan, pe care am găsit-o în înnoptat. Primul tren venea tocmai spre ziuă și nu oprea aici. A trebuit să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din perele, întotdeauna mai bune decît cele de acasă. Deodată încântat de revederea unui chip familiar, deși îmbătrânit, cu ochii parcă mai adânciți în orbite, cu obrajii mai supți și părul cărunt, cu duioșie și respect față de vârsta înaintată a căruțașului, involuntar îl salută ca atunci când era mic: - Săru’ mâna, nene Niculae! Săru’ mâna! - Trăiți! - Ei... Bună ziua! Nu mă mai cunoști, eu sunt Ionică a’ lui Gheorghe! - Cum?! Nu cred, băiatul lui este plecat... Tu ești, Ioane? Chiar tu? Te-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
un scuter aerian. De aici, într-un loc izolat, descărcă un măgar și o căruță cu legume și merse cu greu pe lângă ea ultimele douăsprezece mile. În veșminte mohorâte, de lucru, ale unui inițiat al templului, era unul din mulții căruțași, încât nu era nici o problemă. Atât de vastă era armata de sclavi ținută în Linn, că forțele lui Czinczar au căutat rapid să stabilească un flux normal de alimente din satele din împrejurimi către oraș pentru a preveni foamea. Cercetașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
numai a brazdă proaspăt răsturnată nu miroseau. Trăsneau a redeveu (rachiu de vin) de cu noaptea-n cap. Se îmbătau de două ori, de la biserică la crîșma lui Pîntec și de la crîșmă la biserică, pînă le fugea pămîntul de sub tălpi. Căruțașul beat. Biciclistul beat. Milițianul beat. Femei cărînd saci. Ciorchinele de chipuri (curioase, rele, disprețuitoare, cînd l-au arestat pe bunuțu) nu-i de uitat. Nu i-a oprit nici aerul mîhnit al bunei Leonora să-și arate satisfacția tîmpă: "I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tare pe miriștea afânată a fostului lan de grâu. Din culcat cum era pe niște snopi de grâu, își schimbă poziția cu vizibilitate spre partea dinspre care se auzise trăncănitul căruței. Prin întunericul ce domina cuprinsul, zărește silueta căruței și căruțașului nocturn, care se oprește lângă clăile de grâu apropiate de drum și cu furca de fier aruncă zdravăn snopii în căruță, ca din binele altuia. Până să arunce el câțiva snopi, hop! și tata din spatele lui. Surprins asupra faptului, Nitas
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
bătrân, ricană Maca. Pe dracu’... înțelegi ce vreau să spun. Uită-te la părinții noștri, au îmbătrânit fără să aibă vreun trecut... Nu suntem nici noi mai breji... spuse Jenică, mestecând absent un miez de pâine. Arătă spre cei doi căruțași care șușoteau într-un colț : Nu prea ai mușterii, tataie. — Azi, că e cinșpe, spuse bătrânul, trecând după tejghea. Mâine e zi de leafă la depou și la siloz, n-o să ai unde să arunci un ac. Vând bere la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mult mai simplu: de o căruță. „Lanțul de fier” e cel pentru piedică. îmi bazez răspunsul pe analogia cu o situație descrisă de Traian Demetrescu într-o schiță de-a sa: „Aproape în toate zilele, la aceeași oră de dimineață, căruțașul trecea pe sub fereastra mea. Era ceasornicul meu”2) Ce căruțe aveau un mers atît de regulat? Cele ce aprovizionau piețele și cele ale aparilor. Tip anxios, Bacovia e iritat atît de zgomotul lanțului, cît și, mai ales , de repetarea lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 18. 7. Ed.Alcalay, BPT, 1907. 8. Rodo-, „Pierrot în negru”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 292. Enigme 1. Opere, p. 116. 2. „Căruțașul”, în Scrieri alese, ediția cit., p. 267. 3. „Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele științifice, pentru a evita referirea directă la Dumnezeu. în deceniul al doilea, mulți dintre intelectualii formați în secolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a Tatălui răspîndită pretutindeni. Înseamnă persistența unui ritm de viață ce se confundă cu succesiunea muncilor și a anotimpurilor, înseamnă aratul, însămînțările, secerișul. Și mai înseamnă intimitatea protectoare a unui grup social închis, solidar, strict ierarhizat, din care fac parte căruțașul, ciobanii, cosașii, secerătoarele. Pe scurt, fiecare dintre acești termeni trebuie reținut cu toată încărcătura sa simbolică, e vorba de imaginea unei ordini, a unei societăți, a unui tip de civilizație. E ordinea, armonia socială, e cultura și civilizația pe care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oameni ieșiți din păturile de jos, pe care l-am observat cu altă ocazie și-n literatura acestor reprezentanți al claselor mijlocii. (Toate iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri. Delavrancea, în Odinioară și acum, suspină după vremea când căruțașii trăiau bine, căci încă nu erau căile ferate, iar în Ziua, ca "pendant", suspină după vechea boierime, arătîndu-și tot dezgustul pentru burghezimea "parvenită" etc., etc.) De aici, în sfârșit, cauza socială (căci este și o alta, psihică) a acelui "1400
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dă lovitura de moarte, și ne unim în totul cu poetul nostru când zice..." 1, și se citează Doina lui Eminescu: Și cum vin cu drum de fier etc... Amintesc aici, încă o dată, jalea lui Delavrancea după această clasă a căruțașilor și aversiunea lui pentru clasa nouă, burgheză. Unde sunt "proletarii" în tot acest proces ce-l fac socialiștii formelor noi? Dar poate mai interesant încă decât analiza ce fac socialiștii societății românești din vremea lor este programul practic pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
externă a țării, ci și să aducă un spirit personal, creativ și inventiv în aplicarea acestei politici. În ceea ce ne privește, eram cu toții cazați într-un hotel relativ modest, dar construit recent și dispunând de toate facilitățile. Se numea "Canterre" ("Căruțașul") și avea marele avantaj de a fi situat în apropierea ambasadei române. Eram, într-un fel sau altul, mereu împreună, ne întâlneam zilnic, făcând bilanțul și stabilind acțiunile pe care urma să le întreprindem. Sâmbătă dimineața, treceam în revistă activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
activitate conținea peisaje industriale, portrete de muncitori și scene de muncă. Peisajele industriale erau unul și același, întors pe dos și pe față, fabrica de frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință supunîndu-se tematicii la modă, care făcea ravagii. Activitate, în mintea celor două suflete candide ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]