1,241 matches
-
nuc, Mi-am aruncat în ape dalta Și strălucea-ntr-un nor uituc, Desprins de luciu-n care baltă Adăpostea un cuib de cuc. Aud ecou de mocănița, Venind agale dinspre munți, Aud și râsul de fetița, Născută din părinți cărunți Și-n inima de prepelița Se mai săruta două punți: Pe una trece, în fanfare, Secundă orei ce mă-ntrece, Sfidând pendule, calendare, Cu timpul ei atât de rece, Pierzându-mă în fiecare... Pe alta nimeni nu mai trece! 15
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]
-
tine... SĂRUTUL TĂU CA O MIREASMĂ Sărutul tău ca o mireasmă De ghiocei și-omăt târziu E dulcea nopților fantasmă Oaza de verde din pustiu. Când gurii tale roabă-i sunt Secunda-mi uit în veșnicie Narcise plâng în păr cărunt Viori de lut și-o simfonie ... Prin umbre de tăceri pribeag Tu sorbi din tainice potire Pe buze fragii-mi stau șirag Și se topesc printre safire. Georgeta RESTEMAN Săcuieu, Cluj ianuarie-februarie 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEME DE IARNĂ
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
e foarte simplu nu are nevoie de explicații... Dar ce e simplu pentru unii, e complicat pentru alții. Du-te și explică asta! Prostia costă mult pentru că manopera e scumpă. • Cine se dă șmecher riscă să pice de fraier. • Părul cărunt nu-i o garanție a înțelepciunii... De când mă știu, am așteptat cu răbdare primăvară și până acum a venit! (Nae Cernăianu). Când lipsește, nu se observă. Când e prezent, deja-i în plus. • Decât să-i explici prostului că-i
CINE ARUNCĂ PISICA & SUSPENDAT ÎN PREZENT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347057_a_348386]
-
la Pacific (Carmel, San Francisco). Am vizitat un coleg de echipă al lui Radu (Radu a jucat volei în tinerețe) de care soarta l-a despărțit acum 45 de ani! A fost foarte emoționant să vezi doi bărbați cu părul cărunt, asemănători cu doi munți cu piscurile înzăpezite, îmbrățișându-se cu lacrimi în ochi... Tot in anul acesta am încercat să retrăim emoțiile primei croaziere în Caraibe... dar... cea de a doua n-a mai fost ca prima! După 50 de
CE ZI EXTRAORDINARA ESTE AZI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357200_a_358529]
-
pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana noastră speranță, deși cu plete cărunte, stă de veghe să nu cadă CERUL în amănunte ... Dă-ne nouă, DOAMNE, Gluma noastră cea de toate zilele și ne iartă nouă poantele noastre, precum și noi iertăm pontoșilor noștri ! Janet Nică Referință Bibliografică: ODĂ,VODĂ, MODĂ / Janet Nică : Confluențe
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
prea iubit Ascultând chemarea , la Domnul s-a grăbit, Spre lumea cea curată , spre raiul cel de vis, În grabă merg bătrânii la ceas de Domnul scris. În urmă stau copiii ,de dorul lor să plângă, Chiar părul de-au cărunt au dor să le ajungă. Rămâne casă goală și-n aer amintiri De-atatea ceasuri ce-au curs, de fericiri. O lumânrea-aprinsă și lângă ea o rugaă La dragii lor părinți cuvântul drag să-ajungă. Din buze tremurânde se nalta mulțumiri
LA CRUCEA MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357315_a_358644]
-
Autorului Cad lacrimi lacrimile mi s-au frânt cum prin negură și vânt mai cum trecând am învățat durerea să o simt trăind între pământ și cer plânsul meu secatul meu plâns încercări apoi griji mărunte din neagră tragedie tâmple cărunte plecând în lumea-ntunecată lumină tu mi-ai dat forță chiar în tăcerea nopții din străfunduri aștept nu visând să evadez Doamne Tu mi-ai dat libertatea scriu zilele trec în mine rămân adânci urme ce nu trec apăsătoare nu
CAD LACRIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357444_a_358773]
-
absolută întrupare a spiritului românesc reliefat în interpretări și creații artistice unice. Glasul maestrei, un glas deasupra glasurilor este și bucuria și durerea destinului românesc, înfiripând împreună un mistuitor har prin care artista a dus prestigiul țării sale, peste munții cărunți, peste mările și oceanele cu țărmuri la arcadele cerurilor, ale lumii. Un promis interviu cu maestra e pe cale de a se desăvârși, conturat pe seama mai multor discuții avute până azi, în decursul a doi ani. După ocazia de a o
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
un ghem De mare cu răspunsuri în privire Pentru atâtea țărmuri ce se tem. Tu îți mai amintești cum înserarea Ne aducea în visul nostru,frânți Dar fericiți și ne-nvelea cu zarea? Suntem la fel și azi... Doar mai cărunți... Referință Bibliografică: Doi, sub geana unui vis / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DOI, SUB GEANA UNUI VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357497_a_358826]
-
amazoane, ci se apropie, în grabă, de puntea din scânduri late care făcea legătura între corabie și țărm. Nu reuși să facă doi pași pe aceasta că se și poticni de un om micuț de statură, adus de spate și cărunt. Era Eber, negustorul fenician. Acesta se propti, țanțoș, în fața prințesei. -Bine ai venit, prințesă Talestri, pe umila mea Cartină, zise Eber, făcând o plecăciune ușoară din cap. -Bine te-am regăsit, dragul meu Eber! răspunse Talestri. Umila ta Cartină mă
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VARA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie
VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357515_a_358844]
-
nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului TREC PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
trestia care râde pe genunchii obosiți ai emoției din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI Se urcă iarna în copaci și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, trosnesc pe buze resturi de cuvânt, te-mbrățișez cu un colind ce-și plânge sonata părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, la tine-n vise un e-mail sunt. Cu viscolul
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, trosnesc pe buze resturi de cuvânt, te-mbrățișez cu un colind ce-și plânge sonata părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, la tine-n vise un e-mail sunt. Cu viscolul privirii ți-aș atinge nechezul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, și te-aș iubi ca pe un țurțur frânt, e
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
ninge, trosnesc pe buze resturi de cuvânt, te-mbrățișez cu un colind ce-și plânge sonata părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, la tine-n vise un e-mail sunt. Cu viscolul privirii ți-aș atinge nechezul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, și te-aș iubi ca pe un țurțur frânt, e încă iarnă în copaci și ninge cu fulgi de tine, pe pământ. IUBEȘTE-TE TOAMNĂ Iubește-te toamnă cu mine în pântecul potecii
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
O CĂSUȚĂ ȘI IZVORUL, dorm având aprig străjer, Viscolul, dansând zăpada, trosnind crengile de ger! . . . Păsările zgribulite, vor să le pui de mâncare, Un mistreț și iepurașii lasă urme pe cărare. Urmărind cum viața curge peste iarnă, înainte, Mângâi tâmplele cărunte, topind gânduri în cuvinte Și te bucuri că și-n iarnă, te trimite-aici un dor, Toate, parcă-ascund o taină. . . Poți pătrunde taina lor! Iar când PRIMĂVARA vine și tresar din somnul lor, Plante, păsări și albine, nu lipsi de la
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. TREC PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
parc. Sta zvârlită sub haina paznicului de noapte ... Citește mai mult TREC PRIN SATTrec prin sat când abia se deșteaptă somnul,Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte,Praful din drum privește orb tăcerea ruginităși undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte.Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria,O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii,Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii.Sub salcâmul din poala izvorului albastruCoboară luna cu stelele zornăind în buzunar,Începe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
uită Dumnezeu Din cer La chipul cel făcut de oameni Și suspină: „ Nu Sunt Eu, Nu Sunt Eu!” Omule, Nici tu cu tine Nu te mai asameni! Așa arată fața mea divină? Bătrân, Cu barba până la pământ... Cum poate fi căruntă O lumină, Cea născătoare pururi De Cuvânt?!... Referință Bibliografică: Se uită Dumnezeu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 509, Anul II, 23 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SE UITĂ DUMNEZEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358394_a_359723]
-
0744682591. ORGANIZATORII Pentru sufletele domniilor voastre, o poezie despre sat: TREC PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SONETE (II) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului Unde te-ascunzi? Unde te-ascunzi și pribegești zănatic, De ce ți-e teamă când, de-abia ivit, Cărunt de așteptări, un dor cernit Și-a lepădat veșmântul enigmatic Făcându-ți semn cu-n gest nedeslușit? De ce înnozi pe cerul tău, sălbatic, Atâtea taine, când zâmbești, apatic, Rostogolind speranțe-n infinit? Și-n patima de gânduri prinsă-n pripă
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
-mi îngăduia să șed pe capra trăsurii, lângă conducătorul ei, eram fericit. Vizitiul tresărise din moțăială simțindu-mi apropierea și își ridicase ușor, elegant, pălăria cu calotă ovală și borurile răsfrânte. Avea ochi roșii, poate de nesomn, și mult păr cărunt în dreptul tâmplelor. Favoriții stufoși îi coborau până sub pomeții obrajilor. Figura lui mi se păruse cunoscută, ceea ce nu mă mirase deloc, fiindcă odinioară avusesem destule cunoștințe printre birjari. Uica Livi obișnuia, când mai răsărisem puțin, să mă trimită pe mine
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
valuri, se-nfioară zarea Se sparg tăceri și liniști de mormânt Când doar lumina, limpede-n cuvânt, Alină dor din dor, rostind chemarea Celui ce ești, acelei care sunt... Privindu-mi ochii, obrajii ce roșesc, Tâmple ce ard mocnit, sub păr cărunt, Culege-un braț de maci care șoptesc Că-ți sunt aproape, departarea-nfrunt, Și că iubind mă-nveți ca să trăiesc! Limassol, Cipru, sfârșit de mai 2012 Referință Bibliografică: Sonetul dorului / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515, Anul
SONETUL DORULUI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358713_a_360042]
-
Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului De unde vine straniul sentiment, De unde vine această dependență De tine, ceea ce este doar tangent La existența ta, Doamne, demență Tu mi-ai dăruit la ani cărunți și plini De grija vieții de apoi, întors din drum Eu mă gândesc la ce voi face mâine și poimâini, Deci inima nu-mi este numai scrum, Mai pot iubi, mai pot spera că n-am murit, De dragul clipei, știu
SUNET 153 de BORIS MEHR în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358752_a_360081]
-
îmbătrânesc în veci Încălzindu-mi clipele de gheață. Doar dracul v-a scornit mișelul; Răsună-n mine nechezat de cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie și zburdând Cu voi, răscoleam nopți stufoase, Iar acordeonul meu cântând Vă schimba în globuri de mătase. Am astăzi zborul împietrit. Se pierde părul, parcă și pasul... Prin
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]