KorAP: Find »[drukola/base=calcificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...35 >

863 matches

Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669

forme de adenocarcinom de vezică biliară. Adenocarcinomul mucinos are tendința de creștere invazivă, prognosticul său fiind mai rezervat. Se prezintă ca o colecție masivă mucinoasă, cu septe. Pe secțiunile CT native are aspectul unei leziuni hipodense, cu densități paralichidiene și calcificări punctiforme în interior. Pe secțiunile cu contrast apare ca o îngroșare focală a peretelui, cu aspect multilocular și captare periferică a substanței de contrast. Adenocarcinomul cu celule în inel cu pecete se caracterizează printr-o creștere infiltrativă submucoasă, asemănător linitei

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623

sexe, simptomatologie ușoară sau absentă timp îndelungat. Se dezvoltă pe ficat necirotic, nu se asociază cu markeri virali și nu prezintă creștere a nivelului AFP. Biologic se semnalează creșterea descarboxiprotrombinei, a neurotensinei și transcobalaminei. Examenul radiologic pe gol poate evidenția calcificări în aria tumorală, ultrasonografic ecogenitate mixtă, cu zonă centrală hipoecoică, iar examenul RMN arată o cicatrice centrală, asemănătoare celei din hiperplazia nodulară focală. Limfadenopatia regională este prezentă în 50% dintre cazuri, metastazele sunt rare, dar sunt posibile inclusiv cele pulmonare

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602

benigne multiple. CONSIDERAȚII GENERALE Diagnosticul tumorilor pulmonare benigne este sugerat de localizarea periferică; ele sunt de obicei unice și asimptomatice. Criteriile de benignitate a acestor leziuni sunt: pacient tânăr (sub 30 de ani) nefumător; dimensiuni constante în ultimii 2 ani; calcificare intratumorală (radiologic sau computer tomografic); PET negativ (probabilitate de benignitate 95%) [34, 57, 175]. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne intraparenchimatoase se realizează în primul rând cu tumorile maligne: cancer bronho-pulmonar (carcinomul cu celule mici și carcinomul „non-small cell” - toate formele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
majoritatea pacienților sunt asimptomatici, tumorile fiind periferice. În hamartoamele endobronșice se manifestă sindromul de obstrucție bronșică. Radiologic hamartomul pulmonar apare frecvent ca o opacitate periferică, centimetrică (1-2 cm), bine delimitată, situată în câmpurile pulmonare inferioare, având contur lobulat. Se observă calcificări ale leziunii în 10-30% din cazuri [151]. În tumorile endobronșice se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică. Tomografia computerizată standard sau cu rezoluție înaltă (HRCT) identifică doar în 5% din cazuri calcificările (de obicei sub formă de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
având contur lobulat. Se observă calcificări ale leziunii în 10-30% din cazuri [151]. În tumorile endobronșice se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică. Tomografia computerizată standard sau cu rezoluție înaltă (HRCT) identifică doar în 5% din cazuri calcificările (de obicei sub formă de „popcorn”) și descrie în 50% din cazuri țesut grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154], acest lucru fiind sugestiv pentru hamartom în cazul unei leziuni solitare periferice (fig. 6.66). Bronhoscopia cu biopsie este indicată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
sau poligonale cu citoplasmă fină, granulară, eozinonofilică, abundentă, cu nuclei centrali regulați și cromatină fin granulară (fig. 6.70 - HE, 5×), cu mitoze extrem de rare sau absente, iar necrozele nu sunt prezente. Se găsesc zone de depuneri de amiloid, de calcificări, zone de fibroză sau de hialinizare. Carcinoidul atipic prezintă pleomorfism celular, activitate mitotică, anomalii nucleare și necroză [fig. 6.71 - HE, 10× - se observă câteva atipii nucleare, fără imagini de necroză; detaliu (HE, 20×) - o imagine de mitoză]. Există trăsături

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

ale arhitecturii peretelui arterial atât în modelele experimentale de uremie cronică, cât și la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală [Amann et al., 1995; Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
la nivelul arterei femurale [Kawagishi, 1995]. La pacienții transplantați renal, Barenbrock et al. [1993] au evidențiat o asociere directă între nivelurile ridicate ale PTH-ului și reducerea distensibilității în artera carotidă comună. Date recente evidențiază că mediocalcinoza și, în general, calcificările vasculare extensive reprezintă factorul dominant care determină rigiditatea arterială crescută [GuØrin et al., 2000]. Totuși, studiul lui GuØrin et al. a utilizat o metodă semicantitativă de cuantificare a calcificărilor arteriale evidențiate prin radiografii și ecografie, net inferioară unor metode moderne

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
artera carotidă comună. Date recente evidențiază că mediocalcinoza și, în general, calcificările vasculare extensive reprezintă factorul dominant care determină rigiditatea arterială crescută [GuØrin et al., 2000]. Totuși, studiul lui GuØrin et al. a utilizat o metodă semicantitativă de cuantificare a calcificărilor arteriale evidențiate prin radiografii și ecografie, net inferioară unor metode moderne bazate pe tomografie computerizată cu emisie de electroni (electron-beam computerised tomography EBCT). Grupul nostru [Haydar et al., 2004] a extins caracterizarea relației calcificări-rigiditate arterială utilizând EBCT, evidențiind o relație

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
evidențiind o relație puternică între acestea, independentă de vârstă, durata dializei, doza de săruri calcice prescrise ca fixatori de fosfor sau de statusul microinflamator (evidențiat prin determinarea proteinei C reactive în ser). Rigiditatea arterială a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
săruri calcice prescrise ca fixatori de fosfor sau de statusul microinflamator (evidențiat prin determinarea proteinei C reactive în ser). Rigiditatea arterială a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele fiziopatologice ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
geometria arterială și proprietățile elastice intrinseci. Utilizând analiza regresivă, Blacher et al. [1998] au arătat că principalul factor care se asociază cu viteza undei de puls ca predictor al mortalității este reprezentat de modulul elastic incremental. Acesta se asociază cu calcificările arteriale masive, care, la rândul lor, reprezintă un predictor puternic al mortalității în insuficiența renală cronică terminală [Blacher et al., 2001]. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului undelor de puls independent de rigiditatea arterială. La pacienții cu IRCT, reflecțiile arteriale

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
sunt bine precizate. Rigiditatea arterială crescută este atribuită într-o oarecare măsura vârstei, hipertensiunii arteriale, stresului parietal și unor factori de risc cardiovasculari clasici, precum hiperglicemia cronică, hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul sau obezitatea. Există însă și factori specifici pacienților renali, precum calcificările vasculare, hiperhidratarea cronică, microinflamația cronică, hiperactivitatea simpatică, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, creșterea oxidării LDL-colesterolului sau anomaliile oxidului nitric [Mourad et al., 1997]. Această asociere a fost independentă de nivelul tensiunii arteriale sau de factorii de risc cardiovascular clasici. Mai mult, un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
nivelul arterelor mari, elastice. Rigiditatea arterială se asociază cu o prevalență crescută și o severitate mai mare ale hipertrofiei ventriculare stângi, dar și cu o durată mai mare ale tratamentului dialitic. Acest proces este determinat de către HTA necontrolată și de către calcificările arteriale extensive. Parametrii arteriosclerozei viteza undei de puls [i indicele de augmentare crescu]i reprezintă factori de risc major pentru mortalitatea cardiovasculară [i generală la pacien]ii renali. Un tratament antihipertensiv agresiv și combaterea calcificărilor arteriale la pacientul renal ar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de către HTA necontrolată și de către calcificările arteriale extensive. Parametrii arteriosclerozei viteza undei de puls [i indicele de augmentare crescu]i reprezintă factori de risc major pentru mortalitatea cardiovasculară [i generală la pacien]ii renali. Un tratament antihipertensiv agresiv și combaterea calcificărilor arteriale la pacientul renal ar putea duce la îmbunătățirea complianței arteriale. Antihipertensivele care interferează cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron ar putea aduce beneficii suplimentare față de alte hipotensoare. Statinele, prin efectele pleiotrope, reprezintă o clasă de medicamente promițătoare în tratamentul arteriosclerozei. Transplantul renal

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
mediului uremic, pare a îmbunătăți structura și funcția arterială, fără a determina însă reversibilitatea completă a alterărilor la acest nivel. în fine, studiile care examinează efectele medicației experimentale ce influențează alterările structurale ale peretelui arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
a determina însă reversibilitatea completă a alterărilor la acest nivel. în fine, studiile care examinează efectele medicației experimentale ce influențează alterările structurale ale peretelui arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
nivel. în fine, studiile care examinează efectele medicației experimentale ce influențează alterările structurale ale peretelui arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
medicației experimentale ce influențează alterările structurale ale peretelui arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
structurale ale peretelui arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
arterial sunt deosebit de promițătoare. III.4. Calcificările cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
cardiovasculare la pacientul renal Forme clinice și morfopatologice de calcificări extraosoase La pacienții renali există trei tipuri de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de calcificări extraosoase [Qunibi et al., 2002]: 1. calcificări ale arterelor medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]