543 matches
-
întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și cele care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la slujba de sfințire a Apei celei Mari(aghiazmă mare). Dacă afară e frig și înghețat, cu o zi înainte se aduce de către tinerii din sat (calfele de la Anul Nou) o cruce de gheață care se aranjează în fața bisericii. La această slujbă participă mai toată suflarea satului cu câte o cană sau cu câte o găleată curată cu apă în ea și cu câte un buchet de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor politice ale burgheziei. Este cazul revoluțiilor pariziene: cea a prevotului comercianților, Etienne Marcel, în 1358, cea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aproape prin definiție o exploatație familială, cel mai adesea de autosubzistență. Dar situația este asemănătoare și în orașele și tîrgurile rurale, în care atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întreprinderi care se ocupă cu construcția utilajelor și repararea lor. Toate aceste întreprinderi asigurau locuri de muncă pentru locuitori ai satelor din apropiere, deci și din comuna Provița de Jos. O parte din tinerii comunei se angajau ucenici, deveneau apoi calfe la atelierele de croitorie și cizmărie. O dată cu stabilirea reședinței de vară a familiei regale la Sinaia mulți locuitori din comună participau alături de alții la construcția vilelor și hotelurilor de aici. Nu numai pe șantierele de construcții au găsit provițenii de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ci pentru toți cei care se confruntă cu problema dependenței de orice fel. Astfel de proiecte trebuie încurajate. De altfel, acest proiect este înscris în lista pentru concursul național „Mesajul meu antidrog” și credem că va fi premiat.” Dr. Ionela Calfa, Centrul de Prevenire și Consiliere Antidrog „Prin acest proiect visele frumoase au devenit realitate. Responsabilitatea și entuziasmul unor tineri liceeni au reușit să sensibilizeze opinia publică și au indus ideea ca doar luând atitudine putem stopa consumul de substanțe etnobotanice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
fac eforturi să reglementeze organizarea meseriilor pe întreg teritoriul național: în Castillia, un edict din 1511 stabilește condițiile de fabricare a produselor textile, în timp ce Anglia realizează un statul al meseriașilor (1563). Întreprinderile meșteșugărești sînt în general de mici dimensiuni: cîteva calfe și ucenici adunați în jurul unui meșter. Marile întreprinderi nu se găsesc decît în domeniul construcțiilor navale, a mineritului sau a tipografiilor. Cu toate acestea, un fenomen modern de concentrare începe să se contureze odată cu apariția negustorului-fabricant, și aceasta mai ales
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și dispariția numeroaselor proprietăți libere, ale căror suprafețe sînt prea mici pentru a le permite să supraviețuiască. Situația claselor populare urbane nu este dealtfel mai strălucită. Miciii prăvăliași sînt într-un stadiu net inferior, artizani din diferite meserii, meșteri și calfe realizează activități condamnate de evoluția economică. Munictorii din manufacturi aparțin în schimb unui grup a cărui activitate se dezvoltă. Dar ei sînt supuși unei discipline stricte și, începînd din 1781, ei tre-buie să dețină un livret pe care sînt însemnate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bucurat de multe privilegii: au primit pământ, au fost scutiți de taxe, au primit dreptul de a practica meșteșugurile, precum și dreptul de a se organiza în bresle. Breslele funcționau după statute cu precizări exacte, pentru fiecare treaptă profesională, pentru ucenic, calfe, meșteri, alegerea starostelui, etc. Breslele erau de trei tipuri: economice și comerciale, bresle sociale și bresle etnice (evreii, bulgarii, ungurii etc.). Breslele cele mai dezvoltate aveau biserică ridicată de către membrii comunității. Localitățile catolice în această zonă au fost la Craiova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți cu “solide contacte în Europa”, evreii, mai ales în Moldova, acolo unde în unele orașe și târguri reprezentau aproape jumătate din numărul de locuitori (așa cum era și cazul Iașilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
aspră și ieftină. „Banii sunt pentru altceva“, spunea el. „Banii sunt pentru săraci și pentru meșterii mei.“ Se bucura de fiecare statuie, de fiecare arabesc, de fiecare coloană cu o bucurie luminoasă de copil. Își cunoștea pe nume meșterii și calfele, până și ucenicii. știa ce necazuri are fiecare și medicul lui, Geronimo din Padova, avea mai mult de lucru cu familiile lor decât cu măritul stăpân. și când, duminica la liturghie, monseniorul Gebhard Îngenunchea În fața altarului, capul lui cărunt era
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ghidului și să mai schimb impresii pe viu. Vizităm vechile bucătării situate la parter: mese de stejar, grele, scule de gătit butucănoase. Ce muncă, ce forfotă domnea la aceste cuhnii, ce trosnet de vreascuri încinse! Urmăresc, cu ochii minții, o calfă mică, transpirând în prima zi în care tatăl său - un țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva, în depărtate singurătăți. Și vântul trece șuerând ușor. care păzește la coșere, coșărar = humelnic. calfă Faliboga UN CONAC DE MOȘIE Săvenii e un târgușor în întregime ovreesc, ca multe alte târguri din partea aceasta de țară Moldova de Sus. Case urâte, magherniți îngropate pe jumătate în pământ. E Sâmbătă și nu-i nici-o mișcare pe străzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
său" Sultanul. În juru-i feluriți slujitori, bărbieri, paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale, cel care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale se află și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale, cel care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale se află și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu toiegele în cap pe oamenii care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
conflicte dintre muncitorii și industriașii petroliști, pe de altă parte, am aflat pentru întâia oară ce înseamnă a conduce mase mari de muncitori. Acolo la Bacu, am primit astfel cel de al doilea botez revoluționar de luptă, acolo am devenit calfă în uzina revoluției... În sfârșit, mi-aduc aminte de anul 1917, când, din voința partidului, după pribegii prin închisori și deportări, am ajuns la Leningrad. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, în imediata apropiere a tov. Lenin, învățătorul cel mare al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de instituție. După cum nu putem pretinde oricui să fie poet de talent, tot așa nu oricine poate deveni Mason prin voința sa ori din dorința noastră. Liberii constructori se exercită într-o artă dintre cele mai subtile. Nu pot deveni calfe și meșteri buni decât dacă s-au născut cu anume daruri. Constatarea asta nu ne dă dreptul, celor care avem iluzia că suntem maiștri să cădem în păcatul suficienței: căci suntem ceeace suntem în împrejurări în afară de noi: c'est l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bineînțeles, aceste fapte au fost mușamalizate, trecute sub tăcere, dosarul care ar fi trebuit pus pe rolul instanțelor judecătorești fiind clasat. Nicolae Ceaușescu, fiu unor țărani din județul Olt, a devenit, în numai două decenii, dintr-un ucenic cizmar, neajuns calfă, un ”escu” pentru societatea românească, un aspirant la cea mai înaltă funcție în stat. Care au fost armele folosite de acesta pentru a lua frâiele puterii în mână? În primul rând, o ambiție, uneori iesită din tiparele obișnuite, șantajul politic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se scad 34 slujbași volnici). Alte categorii supuse dărilor erau: 29 bejenari hrisovoliți, apoi urmează treptele "privileghete" cu dare: 17 mazili, 18 ruptași, 58 rupte de Vistierie, 254 negustori creștini și 26 evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220 văduve (în total, 1978). Din categoria celor scutiți de dări, în număr de 149, făceau parte: 45 slujitori bisericești, 7 bejenari fără dare, 35 privilegheți, 26 care nu erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al locuitorilor fiind de 12.115 (total suflete realizat prin înmulțirea convențională cu 5). Din categoria oamenilor supuși dărilor făceau parte: 485 birnici, 163 căpătăieri (oameni fără căpătâi, fără situație stabilă), 29 bejenari cu dare, 253 negustori, 293 meșteri, 359 calfe, 68 supuși străini, 236 evrei, 79 țigani; tabelul mai cuprinde și o categorie a oamenilor nesupuși dărilor: 48 slujitori bisericești, 21 privilegheți, 18 apărați cu cărțile ocârmuirii, 122 bătrâni nevolnici, 234 văduve, 15 slugi din curțile boierești. Deși economia se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorilor era de 12.480. Se observă numărul mare al locuitorilor birnici (485) și al căpătăierilor (206) care, în totalitate, depășeau un sfert din populația târgului (691). Adăugăm cifra de 941, reprezentând pe cei 253 negustori și 299 meșteri, împreună cu calfele acestora (389). Putem conchide, că târgul Huși, ca alte centre urbane ale Moldovei, avea un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. Sunt notați pândarii de la vii, în rândul cărora se aflau numeroși oameni veniți din sate. Numărul birnicilor sporea datorită adaosului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea burgheziei române. În perioada următoare, normalizarea situației interne va permite restabilirea echilibrului demografic în târgul Huși, după cum arată recensământul din 1851: numărul total al locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
economică. În Catagrafia din 1845, erau înscriși 146 de negustori bulgari, deci un număr apreciabil, și 47 de meșteșugari. În Catagrafia din 1851, erau trecuți 39 sporiți între 1845-1851, 1 starea a II-a, 45 starea a III-a, 56 calfe; în total, se ocupau cu negoțul 102 persoane. În același document, erau înscriși 78 negustori și meșteri din Plotonești, din care 25 sporiți, între 1845-1851, 58 starea a III-a, 20 calfe. Din cele relatate rezultă că, totuși, principala îndeletnicire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]