785 matches
-
declarații etc., dar puține dintre aceste evenimente sunt calificate drept istorice. Și iată că vizita șefului celui mai mic stat din lume Vaticanul are, ca suprafață doar 0,44 km -, vizită făcută în trei țări din Orient, primește acest rar calificativ. De ce? Și care au fost rezultatele? Papa stăpânește, absolut un stat minuscul care n-are nici economie propriu-zisă, nici armată, nici poliție ci doar o gardă elvețiană care îl apără pe el, minusculul său guvern și complexul de clădiri care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
adjectivul posesiv (băiatul cel harnic; băiatul meu), iar alții au poziție variabilă (epoca aceasta; această epocă). În general însă, se poate afirma că limbile romanice se caracterizează de fapt prin determinare regresivă (de tipul determinat determinant) numai în cazul determinanților calificativi, realizați de obicei prin adjective propriu-zise sau prin substantive precedate de prepoziții, căci determinanții necalificativi sînt în principiu antepuși. Această situație continuă, de altfel, topica din latină, care presupunea, în cazul determinării atributive, așezarea determinanților după substantivul determinat (vita omnis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care presupunea, în cazul determinării atributive, așezarea determinanților după substantivul determinat (vita omnis "viața întreagă"), dar antepunerea determinanților de individualizare, fără a fi exclusă însă posibilitatea unor inversări (mortis periculum "pericolul morții"). În aceste circumstanțe, poziția în fața substantivului a determinanților calificativi reprezintă o abatere de la norma limbii istorice, dar este admisibilă și poate genera valori stilistice. Determinanții necalificativi (individualizatori) nu se pot plasa după substantiv, decît dacă norma admite aceasta pentru anumite situații (cum este cazul normei limbii române), încît insistența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și poate genera valori stilistice. Determinanții necalificativi (individualizatori) nu se pot plasa după substantiv, decît dacă norma admite aceasta pentru anumite situații (cum este cazul normei limbii române), încît insistența asupra posesiei în spaniolă, de exemplu, se realizează după tipul calificativ, dar cu forma pronumelui posesiv, iar nu a adjectivului: mi amigo, forma normală, cu adjectivul posesiv, și amigo mio, forma emfatică realizată cu ajutorul pronumelui. De altfel, și în limba română, în mod normal adjectivul posesiv este plasat după substantiv (tinerii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
loc: germ. Ich habe alles, was ich nötig habe. neer. Ik heb alles wat ik nodig heb. "Am tot ce am nevoie. (Am tot ce-mi trebuie.). În cazul acestei familii de limbi, atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
of din engleză), există în toate limbile germanice, încît în nici una dintre ele manifestarea regulii determinant determinat nu este absolută. Desigur, spre deosebire de limbile romanice, cele germanice au ca trăsătură această regulă, fiindcă se aplică în mod constant structurilor cu determinanți calificativi. Dar, dacă limbile germanice au această normă, manifestarea ei în cazul structurilor cu determinanți de individualizare nu este aceeași la toate limbile din familia germanică, ci diferențiat. Acest fenomen al deosebirilor în succesiunea unor structuri determinative se poate observa și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului după verbul determinat, fără alte mijloace: o fată frumoasă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în limbile respective utilizat în transformarea adjectivelor calificative în adverbe, fiind atașat formei adjectivale de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f. heureuse, adv. heureusement). Dacă procedeul schimbării categoriei gramaticale prin topică face din română un tip aparte în familia romanică, procedeul se regăsește, însă nu cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fel în daneză smuk "frumos", devine adverb cu forma din propoziția Han synger smukt (" El cîntă frumos"), dar, în această limbă, dacă exprimarea este figurată, desinența -t poate lipsi, adverbul avînd forma adjectivului la genul comun. În limba germană, adjectivele calificative pot fi folosite și ca adverbe numai prin atribuirea statutului de determinant (prin vecinătate) al verbului, încît adjectivul fleißig, de exemplu, cu semnificația "harnic, silitor, sîrguincios", devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași formă lingvistică goed
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bună") și 3) complement de mod, cînd succedă un verb noțional (Ik voel me goed. "Mă simt bine"). Limba engleză are, pe lîngă adverbele propriu-zise, lipsite de indici formali, un număr mare de adverbe de mod care provin din adjectivele calificative, cărora li se atașează sufixul -ly: beautiful "frumos" beautifully, slow "încet" slowly. Există însă și adverbe de mod care au forme duble, una cu -ly și alta fără sufix, unele dintre ele avînd semnificații deosebite în cele două situații: near
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ai procedat frumos, cinstit"). În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated him fairly. "L-am tratat frumos (cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română are corespondențe în cadrul familiei limbilor germanice, similitudinile cele mai multe fiind cu germana și cu neerlandeza. Creativitate lexicală și tipologie Pe lîngă faptul că au ca regulă ordinea determinant-de-terminat, limbile germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
antrenează nivelul sintagmatic. Apoi, engleza nu are variație rezultată prin acord nici în cazul altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris în engleză trebuie aplicate regulile de acord și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îi vom aminti mereu, să ne imaginăm că ați putea vorbi cu unii dintre ei, pe cine ați dori să revedeți? ce ați vorbi? La Facultatea de limba și literatura română, destinul, n-aș vrea să-i adaug nici un adjectiv calificativ, tocmai pentru a nu-l provoca, precum imprudentul Oedip, am fost coleg de grupă, între anii 1963-1968, cu Adrian Păunescu, Ion și numai Ion Alexandru. Ei au plecat. A mai îndrăznit-o Mircea Nedelciu, marele prozator al generației optzeciste. Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Și-a recunoscut vina, am rezolvat totul în alte 2-3 nopți și mi-am văzut liniștit de munca mea de comandant de pluton. Mi-am făcut datoria cu răspunderea cuvenită și mă gândeam să nu-mi facă probleme cu foaia calificativă ce trebuia să mă însoțească la Bacău pentru examenul de absolvire. Lucram intens și ceream sfaturi și îndrumări unui locotenent activ căruia îi plăcea de mine și m-a ajutat în practica de comandant. Două zile înaintea expirării stagiului căpitanul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă însoțească la Bacău pentru examenul de absolvire. Lucram intens și ceream sfaturi și îndrumări unui locotenent activ căruia îi plăcea de mine și m-a ajutat în practica de comandant. Două zile înaintea expirării stagiului căpitanul îmi întinde foaia calificativă proaspăt completată și mă îndeamnă să citesc ce scrisese. Constat atunci că făcuse aprecieri chiar foarte bune la adresa mea și mi-am dat seama că nu mi-a purtat ranchiună pentru cele întâmplate la începutul stagiului meu. Plec la Bacău
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
două, pentru că neavând forța să împlinească reîntoarcerea, cel puțin el n-a avut josnicia să se bucure de separare. Întrerupere... 14 august dimineața! Ți-am scris în gând toată noaptea. O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire în românește: am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
încadrat pe postul de prim consilier de legație și a lucrat în cadrul Ministerului. Așadar, funcțiile care le-a deținut Dragoș au fost numeroase și a avut numai rezultate bune în tot ceea ce făcea. Nu degeaba era consemnat în Foaia calificativă din 20 noiembrie 1941 ca fiind „foarte serios, tenace, cu o replică foarte bună. Te poți bizui când i se dă o însărcinare. Convingător și știe să susțină cu tărie ideile sale. Prudent și cu mare practică gradului său”. Pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale relației de sinonimie care se poate stabili între ele27. Analizând lista de compatibilități semantice ale categorizatorilor adverbiali cu adjectivele construită pe baza corpusului (Anexa III), se confirmă faptul intuitiv că adjectivele calificative apar în construcțiile cu mod/chip/manieră, iar cele categoriale, în sintagme cu din punct de vedere/vorbind. Adjectivele situaționale 28 apar cu precădere în primul context 29 și mai rar în cel de-al doilea 30. 3.1. Expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
termoizolanță, www.pptt.ro) Categorizatorii într-un mod/într-un chip, în cazul cărora este posibilă o citire partitivă ("dintre modurile posibile, într-un mod anume"), tind să exprime mai degrabă un circumstanțial de mod propriu-zis (care operează o "categorizare" calificativă 33, "indicând o caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare a propoziției, din punct de vedere epistemic, apreciativ sau deontic", GALR II: 523)34. Expresiile lexicale adverbiale de tipul într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și de în mod, iar clinic, filosofic, fizic, generic, logic, obiectiv, realist, riguros, serios, sincer, spiritual, statistic apar și în expresiile lexicale adverbiale cu în mod, și în cele cu vorbind; această compatibilitate semantică a adjectivelor menționate arată că valoarea calificativă sau categorială a acestora nu este fixă și exclusivă, total intrinsecă, ci este activată de context. Categorizatorii adverbiali au rolul de a marca explicit valoarea contextuală, semantico-pragmatică și sintactică (circumstanțial de mod/modalitate vs circumstanțial de relație), a adverbialului. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cu un adjectiv omonim și raportul de frecvență dintre diversele poziții sintactice ocupate de adverbiale; o asemenea analiză detaliată și exactă presupune corelarea expresiilor lexicale adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea "nici nu califică, nici nu operează subcategorizări, în genul celor relaționale; sunt unități parțial desemantizate care se definesc prin faptul că nu se referă la numele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
direct prin activități economice proprii, fără a apela la schimb (S. Mihăilescu, Economie, loc. cit.). 2.2.4. S-a observat deja faptul că adjectivul oarecare actualizează, în general, o semnificație cantitativă, atunci când este antepus grupului nominal, și o semnificație calificativă, atunci când este postpus (vezi, mai recent, GALR II: 83): Și-ai mâncat cu oarecare poftă? ["puțină"] (CORV: 203 și în CLRA) Susținătorii acestei opinii ar afla, probabil, cu oarecare ["puțină"] insatisfacție, că sursa ei e "păgână" (A. Pleșu, Despre îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate, construcția cu articol și cea corespunzătoare, fără articol, fiind diferențiate și prin intonație: X este un țăran, față de X este țăran (Avram [1986] 1997a, ib.). În ce privește numele predicative exprimate prin adjective calificative substantivate, norma literară admite articularea nedefinită doar la adjectivele care exprimă însușiri negative: Ești un laș, Sunteți niște răi (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 80-81). Structurile, nerecomandabile, în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Benguș, Colesterolul: 15) A scăzut riscul de deces de cauză cardiovasculară la pacienții cu infarcte miocardice [grup nominal cu prepoziție, incluzând un adjectiv categorizant; corect având o cauză cardiovasculară] (idem: 21). Dacă însă grupul nominal este extins, incluzând diverși constituenți calificativi, propoziții relative etc., este însoțit de articolul nehotărât, în contextele de tipul celor de mai sus: România este o membră apreciată a Uniunii Europene Sistemul fizic efectuează un lucru mecanic care măsoară variațiile energiei etc. Sufoziunea este un proces care
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]