434 matches
-
Sorin │Urologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Mercea Aida FARMACIȘTI 1. Fărm. Cicioc Maria ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Bozga Lucia JUDEȚUL MEHEDINȚI MEDICI 1. Dr. Barbul Rodica - Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 2. Dr. Băicuș Carmen - Medicină muncii 3. Dr. Camenița Pasca Mariana - Medicină legală 4. Dr. Ciucur Liliana - Medicină de laborator 5. Dr. Egher Dan - Oncologie medicală 6. Dr. Frântu Gheorghe - Radiologie - imagistică medicală 7. Dr. Gheorghe Ovidiu - Medicină legală 8. Dr. Glavici Aurelia - Anatomie patologica 9. Dr. Hinoveanu Elenă
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]
-
Georgiana JUDEȚUL DOLJ MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Anestezie și terapie intensivă Medicină de familie Conf. dr. Turculeanu Adriana │Medicină de laborator Șef lucrări Rotaru Adriana │Medicină de urgență Prof. dr. Rogoveanu Ion │Medicină internă Prof. dr. Zăvoi Roxana Dr. Camenița Alexandru Prof. dr. Stancu Polixenia │Pediatrie Conf. dr. Nițu Mimi Floarea │Pneumologie Prof. dr. Udriștoiu Tudor │Psihiatrie și pedopsihiatrie Prof. dr. Popescu Roxana Prof. dr. Ciurea Paulina │Reumatologie Conf. dr. Patru Emilia E 1. Anestezie și terapie intensivă Obstetrică-ginecologie Șef
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
Urologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Mercea Aida FARMACIȘTI 1. Fărm. Cicioc Maria ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Bozga Lucia JUDEȚUL MEHEDINȚI MEDICI 1. Dr. Barbul Rodica - Diabet zaharat, nutri��ie și boli metabolice 2. Dr. Băicuș Carmen - Medicină muncii 3. Dr. Camenița Pasca Mariana - Medicină legală 4. Dr. Ciucur Liliana - Medicină de laborator 5. Dr. Egher Dan - Oncologie medicală 6. Dr. Frântu Gheorghe - Radiologie - imagistică medicală 7. Dr. Gheorghe Ovidiu - Medicină legală 8. Dr. Glavici Aurelia - Anatomie patologica 9. Dr. Hinoveanu Elenă
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
Șumița Comuna Lăpușnicu Mare Sate: Lăpușnicu Mare, Moceriș Comuna Luncavița Sate: Luncavița, Verendin Comuna Mehadia Sate: Mehadia, Globurău, Plugova, Valea Bolvașnița Comuna Mehadica Sat: Mehadica Comuna Prigor Sate: Prigor, Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Putna, Pătaș Comuna Sichevița Sate: Sichevița, Brestelnic, Camenița, Cracu Almăj, Crușovița, Curmătura, Cărșie, Frăsiniș, Gornea, Liborajdea, Lucacevăț, Martinovăț, Ogașu Podului, Streneac, Valea Orevița, Valea Ravensca, Valea Sicheviței, Zănou, Zăsloane Comuna Șopotu Nou Sate: Șopotu Nou, Cărșa Roșie, Driștie, Poienile Boinei, Ravensca, Răchita, Stăncilova, Urcu, Valea Roșie, Valea Răchitei
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
domnului plutonier-major COSTINEANU Mihai CONSTANTIN; 5. domnului plutonier-major PAVEL Constantin ADRIAN; 6. domnului plutonier ENACHE Mihai CIPRIAN-GEORGIAN. Articolul 14 Se conferă Crucea Națională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. domnului agent șef principal de poliție CAMENIȚĂ Marius MARIUS; 2. domnului agent șef principal de poliție CIMBRU Gheorghe VIOREL-DORIN; 3. domnului agent șef principal de poliție DANILĂ Ioan IOAN-CRISTIAN; 4. domnului agent șef principal de poliție GHEORGHE Napoleon FLORIN; 5. domnului agent șef principal de poliție MURARIU
DECRET nr. 888 din 17 decembrie 2012 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247451_a_248780]
-
Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se află și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau căi la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl considera întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserică Sf. Nicolae. În secolul al XV
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Trotuș viața catolică a trebuit să sufere influența celor de peste munți infectați de husitism și protestantism, mai mult decât în alte locuri din Moldova, dând multe necazuri superiorilor bisericești din Moldova. La 20 august 1571, Gh. Văsari, secretarul episcopului din Camenița, scria nunțiului din Polonia că Pr. Mihai Thabuka din Seghedin, preot la Trotuș a convertit de la husiți pe cei din Trotuș, Huși, Roman și din cele 5 sate din jurul Romanului, toți în număr de 2000, după ce au stat 150 de
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
ale guberniei Basarabia. În anul 1897 populația sa era de 23.800 locuitori. Cea mai mare parte a locuitorilor erau de etnie evreiască și rusă. În secolul al XIX-lea, din cauza motivelor de ordin economic și a apropierii geografice de Camenița (un centru politic important în Evul Mediu și la începutul Epocii Moderne), populația ucraineană a Basarabiei, îndeosebi în nordul său, a sporit semnificativ de la circa 15.000 în 1810 la circa 200.000 în 1917 (din care peste jumătate se
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Curtea cea domnească, casele boierilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutŭ (...)". Biserica a fost profanată în perioada 20-28 iulie 1672, cu prilejul trecerii prin Iași a sultanului Mehmed al IV-lea în drumul său spre Camenița, când a fost transformată temporar în moschee. În următorii trei ani, lăcașul de cult a rămas închis până la urcarea pe tron a domnitorului Antonie Ruset (1675-1678), când a fost resfințită. Cu privire la aceste evenimente, cronicarul Ion Neculce a relatat următoarele: "Dzic
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
sărăcesc cumplit țara, ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană pentru războiul cu polonezii de la Camenița în chestiunea Zaharelelor, fiind aproape să-și piardă chiar viața. Este înlocuit la domnie în 1672 cu Ștefan Petriceicu. După doi ani, prin mijlocirile Cantacuzineștilor din Țara Românească, Duca este numit domn în 1674, în Țara Românească. La început totul
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații. Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg, Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița, Liubotina, Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola . În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
din Podișul Mehedinți. În componența Parcului Natural Porțile de Fier au fost declarate 18 arii protejate. În Munții Almăjului se înregistrează altitudinea maximă din - vârful Teiul Moșului (alt. 968 m). Munții Locvei se întind de la Nera (în vest) până la Valea Cameniței (în est). Altitudinea maximă o ating în vârful Poiana Lisa (547,7 m) apoi coboară treptat până în Valea Dunării și Valea Nerei. Între Valea Râlii și Coronini (Pescarii), în partea de sud a Munților Locvei se desfăsoară Depresiunea Moldova Nouă
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Borii, lângă Tricule - Șvinița. Arealele cu vegetație higrofilă sunt destul de restrânse, fiind situate în sectoarele de luncă a râurilor afluente Dunării, în defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Parcului Natural Porțile de Fier iar in Defileu aceasta primește afluenți care își au izvoarele în munții Semenic, Locvei, Almăjului, Cernei și Mehedinți. Principalele cursuri de ape de la vest la est sunt: Nera, Ribișul, Valea Mare, Radimna, Pârva, Moldova, Liborajdea, Camenița, Oravița, Berzasca, Sirinia, Tisovița, Plavișevița, Mraconia, Ogradena, Mala, Eșelnița, Cerna, Bahna, Vârciorova, Jidoșița. Afluenții direcți ai Dunării au un caracter montan de la izvoare până la vărsare. Pe lângă cursurile de apă principale se regăsesc și cursuri de apă care prezintă caracter temporar
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
din ținutul Hotinului, (...) ce era foarte meșter de scrisori și de săpături la pietre și la alte lucruri”". El este meșterul trimis de Duca Vodă în 1671 pentru a executa în ceară, pentru sultanul Mehmed al IV-lea, macheta Cetății Camenița, pentru ca generalii turci să o analizeze și să vadă ce puncte slabe are. Tot el a lucrat și la restaurarea bisericii de la Mănăstirea Curtea de Argeș (în 1679), ctitorită de Neagoe Basarab. După cum reiese din alte documente și din pisania amplasată pe
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
bătute de regii Armeniei Ciliciene, cu care negustorii armeni din Crimeea, Galiția și Moldova au avut relații comerciale. La începutul secolului al XIV-lea, armenii din Caffa au migrat la Cracovia și la Lemberg, iar de acolo au trecut în Camenița și în Moldova. Întrucât în 1365, Eparhia armeană din Lemberg primea sub jurisdicția sa pe armenii din Moldova, se poate deduce că în centrele comerciale importante existau de-acum colonii armenești. Cel mai vechi monument arhitectonic clădit de armeni pe
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
găsește, însă, la un martor ocular, diaconul armean Minas Tokhateți, originar din Eudochia și stabilit în Suceava. El este autorul unui lamento de 110 catrene, intitulat Jelanie asupra armenilor din Țara Valahilor. Minas din Tokhat a locuit multă vreme la Camenița și la Lemberg, unde a fost secretar al arhiepiscopului armean și al tribunalului armenesc, iar în 1551 s-a aflat la Suceava, unde a fost de față la suferințele conaționalilor săi, relatîndu-le apoi într-o formă literară. Poemul său are
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
armenilor un motiv determinant l-a constituit factorul social, întrucât armenii, prin puterea lor economică, riscau să amenințe autoritatea unei monarhii cu tendință spre despotism. După Ștefan Rareș, Alexandru Lăpușneanu i-a persecutat și el pe armeni. Cronica armenilor din Camenița, o sursă istorică foarte prețioasă, consemnînd evenimentele petrecute în perioada 1410-1652 inclusiv pe teritoriul Moldovei, scrie despre acest domnitor „crud, de zece ori mai crud decît a fost Iulian pentru creștini“: „Cu deosebire rău a fost acesta pentru biata nație
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
social-democrației ca formațiune politică. Etichetat drept "„trădător al clasei muncitoare”", Gheorghe Grigorovici a fost arestat la 13 iunie 1949 și deținut fără proces; a decedat la 18 iulie 1950, în închisoarea Văcărești. Tatiana Grigorovici (n. 31 martie 1877 stil vechi, Camenița Podoliei, Ucraina; d. 25 septembrie 1952, București), cunoscută în tinerețe ca Tatiana Pisterman, provenea dintr-o familie înstărită de comercianți evrei. A studiat filosofia la universitățile din Viena și Berna. S-a căsătorit în 1903 la Viena cu Gheorghe Grigorovici
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
popoarelor vecine și stăvilirea aspirațiilor acestora; din acest motiv, a fost sortit eșecului. O structură federativă mai mare întâmpina opoziție și din partea național-democraților lui Dmowski. Reprezentantul acestora la tratativele pentru Pacea de la Riga a acceptat să lase Minskul, Berdîhivul și Camenița Podoliei cu zonele înconjurătoare de partea sovietică a graniței, nedorind să permită modificări demografice pe care național-democrații le considerau nedorite, și anume reducerea proporției populației poloneze din țară. Tratatul de la Riga din 1921 a rezolvat problema frontierei de est, păstrând
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
soția învățătorului Gheorghe Dănilă. Dionisie Măierean (n. 1849, Racovița - d. 27 noiembrie 1910, Sibiu) a făcut studiile elementare în Racovița, pe care le-a continuat la Școala Normală din Vaida - Recea. Ulterior a absolvit cursurile Institutului de educație militară din Camenița, de unde a trecut la Școala de artilerie din Cracovia unde a studiat trei ani. A frecventat mai apoi cursurile la Școala de cadeți de artilerie din Viena unde a primit gradul de cadet la data de 1 noiembrie 1873. Cu
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
și reședința raionului . Numele orașului vine de la "kamin’" (în ) sau "kamen", cuvânt ce înseamnă „piatră” în slava orientală veche. Numele în rusă și ucraineană conține o a doua parte care arată că orașul este vechea capitală a regiunii istorice Podolia. Camenița se află în partea sudică a regiunii Hmelnîțkîi, în vestul Podoliei. Râul Smotrîh, afluent al Nistrului, curge prin oraș. Orașul ocupă o arie de și se află la de capitala regiunii, orașul Hmelnîțkîi. Mai mulți istorici consideră că în acest
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
teritoriul actual al României, Republicii Moldova și parțial pe cel al Ucrainei. Orașul s-ar fi numit "Petridava" sau "Klepidava", termeni ce provin din grecescul "petra" sau din latinescul "lapis", ambele însemnând "piatră" și din sufixul dac "dava" care însemna "cetate". Camenița actuală este atestată documentar din 1062 ca oraș al Rusiei Kievene. În 1241, el a fost distrus de invadatorii mongoli. În 1352, el a fost anexat de regele Poloniei Cazimir al III-lea, și a devenit capitala voievodatului Podolia și
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
-lea prin tratatul de la Karlowitz. Cetatea a continuat să fie mărită și era considerată cea mai redutabilă din Uniunea Polono-Lituaniană. În ruinele cetății încă se mai găsesc ghiulelele înfipte în ele cu ocazia diverselor asedii. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, Camenița a devenit centrul violentului conflict între evreii talmudiști și frankiști; în oraș a locuit episcopul Dembowski, susținător al frankiștilor și care a ordonat arderea Talmudului, ordin executat pe străzile orașului în 1757. După a doua împărțire a Poloniei în 1793
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]