525 matches
-
corupă ei înșiși în această viață, iar diavolilor nu le rămîne nimic de întreprins în această privință. Ceea ce fac Koroviev, Behemoth, Azazello - mai puțin Woland, fiindcă ar fi sub demnitatea lui de arhidemon - este să expună și să pedepsească viciile camuflate", spune Corin Braga. Virgil Mihaiu, împătimit de Bulgakov și de roman pînă la nemurire, fără dubiu și fără altă alegere pentru primul loc în top, cercetează și Moscova și cartea din perspectiva și atmosfera muzicii. Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
epocii, și alături de ea, sub ea sau prin ea, lasă să se stravadă și cealaltă temă, cea contrară spiritului epocii - mesajul încifrat, enigma tabloului -, temă care nu putea fi înfățișată de-a dreptul, ci numai în chip travestit. Firește, tema camuflată e mai importantă decît tema dominantă, căci ea definește tabloul și tot ea oferă rețeta înțelegerii lui. Lecția pe care o capeți urmărind digresiunile lămuritoare ale lui Arasse este că orice tablou începe să fie văzut abia din momentul cînd
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
păstreze temporar anonimatul, dar care face selecția. Una dintre femei este oprită pe scena improvizată ironic într-un atelier aparent de pictură, sau dacă nu în decorul de pinacotecă. I se cere să se dezbrace, este cîntărită de acea privire camuflată și ședința se încheie după care masca femeii este scoasă și are loc o primă identificare cu personajul care străbate o piațetă, achiziționează o cameră, nu tocmai avantajoasă și își caută un loc de muncă modest ca menajeră. O cheamă
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
sau din panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început un implacabil circuit al telefoanelor! Silviu Oravitzan sună și mă somează blajin să-i trimit textul, îmi prezintă argumente irefutabile în legătură cu necesitatea lui, îmi invocă mari personalități ale culturii române, și nu
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
cărți pe an, cea mai importantă de pînă acum fiind Vag (Editura Paralela 45, 2003), o aplicație a teoriilor sale matematice la nivelul literaturii. Logica postmodernului este o carte cu o identitate incertă, în logica sistemelor fuzzy. Roman non-fictiv, jurnal camuflat, eseu, studiu de politologie și/sau istorie, nici una dintre aceste etichete nu ar fi greșită pentru această carte de izbitoare actualitate în care contururile se întrepătrund în permanență, planurile se schimbă continuu precum imaginile de pe screensaver-ele computerului, culorile se amestecă
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
de cealaltă, intertextualitatea savantă, perfecțiunea prozodică, alternarea, pe parcursul aceluiași volum a unor formule lirice diferite, cu respectarea strictă a particularităților fiecăreia. În spatele fiecărui vers al lui Foarță se ascunde (cel puțin) un clin d’oeil, unul sau mai multe semne camuflate pe care cititorul le observă sau nu. Oricît de multe astfel de semne ar descoperi (referințe intertextuale, rime șocante, cuvinte dintr-un vocabular extrem de periferic sau chiar inventate, agramatisme șugubețe, parafraze după versurile altora etc.) tot are sentimentul că au
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
dai pînă și viața pentru ei, părinții... Decența ne poruncește o altfel de purtare. Au fost și timpuri în care cuvîntul patriotism suna condamnabil, acuzator, apoi perioada abuzului fără rost, fără suportul faptelor trecutului. Pe urmă, după război și ocupația ,,camuflată" a comunismului croit - zice-se pentru minim un mileniu - noțiunea și-a regăsit valoarea incipientă, bogată, sursa de inspirație. În 1946, la capăt de toamnă, ne explică George Călinescu, împlinindu-se șase ani de la o tristă dată, ,,aceea a împușcării
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
recunoaște că a trimis un buchet de flori pentru cei de la Evenimentul Zilei. Daniel Constantin susține că darul său nu este pentru că EvZ ar fi, așa cum spun mulți, ”portavocea isterică a unui regim poltic ratat, zbaterea finală a imposturii agresive, camuflată ridicol sub legitimația de presă”, ci pentru că "La Evenimentul Zilei sunt și profesioniști. E drept, poate nu în jurnalism, dar sunt acolo oameni care muncesc pe brânci, de dimineața până seara, supraveghează reședințe private zile întregi, se cațăra pe garduri
Daniel Constantin mărturisește ce i-a transmis Traian Băsescu, la învestire () [Corola-journal/Journalistic/44643_a_45968]
-
chiar frumusețea lor, o anumită «înțelepciune», cum ar spune Ion Ianoși (...). Ele nu ne fac să înțelegem absurdul, dar ne obligă să înțelegem că absurdul există (...). De aceea am putea socoti manierismul logic o variantă desacralizată, varianta cea mai bine camuflată a unei religiozități cu totul aparte: religiozitatea fără Dumnezeu, religiozitatea care se adresează nu lui Dumnezeu însuși, ci absenței sale din lume”(p.200). Iată, așadar, de ce logica sofiștilor, prin bucuria de a înșela ceea ce devenea scleroză, a avut mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la om, mai ales în ipostaza sa de alogen: chinez, negru etc.. De fapt, Sue este cea care-l cucerește acceptându-i cu ironie și căldură malițiozitatea în spatele căreia descoperim încetul cu încetul un caracter, o sensibilitate care se vrea camuflată cât mai bine. Într-un anume fel, Clint Eastwood reînvie aici personajul din The Unforgiven, un caracter neînduplecat, cu o slăbiciune aparentă, croit însă după un alt calapod, cel al pionerilor, călăreți cavaleri ai Vestului sălbatic. Apelul la tradiția americană
Gran Torino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7370_a_8695]
-
spațiu impregnat de frică. Este o casă cu straturi (că un palimpsest bolnav, dar și ca o ceapă). La un alt nivel și cu o altă amploare, subterană orbilor este una a creierelor insidioase, intersectate, este o hartă craniana bine camuflata în apropierea bisericii Imaculata Concepție. Avem de-a face, astfel, cu o păpușă rusească la orizontală, ca un vierme subpământean, fragmentat pe bucăți. Comparând dedesubtul orașului cu suprafața lui, metropola vizibilă îi pare lui Fernando Vidal Olmos (antieroul declarat, cel
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
Criști Puiu). Am simțit nevoia să revăd filmul și să scriu din nou despre el cu atat mai mult cu cât acest film reprezintă o provocare estetică pe care regizorul ne-o adresează cu o violență care nu este deloc camuflata. Filmul pare construit pe un mecanism al litotei; ceea ce nu se spune se acumulează însă în presupoziții și acte interpretative care au un suport minimal. Cheia filmului este Viorel, ucigașul care-și premeditează cu minuție fiecare mișcare fără să întrerupă
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
mai puțin luminat ca oricând. Să fi fost lumina difuză a amurgului? Ori poate coroana mătuită de atâta târât prin tranșee... — E oștirea pregătită? reluă împăratul cu ușoare infle xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda, hhhmmm. Eu însumi voi da atacul! Observați aici, preacinstiții mei cititori, folosirea neaș teptat de corectă a pronumelui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
rar așa îmbăiere căftănită ca în acest „roman al unei educații“, cu subtile trimiteri la psihanaliza „tatălui castrator“, cu sincerități uneori crude, incomode dezvăluiri de sine și captivante aliaje de boemă dionisiacă pe canava apolinică (pe care le avea, bine camuflate, și aulicul goetheean Tudor Vianu, cel care consuna la tumultuoasele frenezii barbiene și care, ajuns în India, nota cu fervoare în Jurnal că „în biblioteca universitară din Bombay zboară rândunele...“!). După ce voi recupera handicapul bibliografic, promit să revin. Urmează seara
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
topesc într-unul singur, care până la urmă e însuși autorul. E oare acest autor eroul principal al romanelor dvs., o inteligență histrionică ce ascunde în fapt o sensibilitate introvertită la maximum? Mai putem vorbi în romanele dvs. de un autor camuflat, așa cum era James Joyce, de pildă? J.B.: Cred, la fel ca Flaubert, că romancierul trebuie să fie în operă ca Dumnezeu în univers, omniprezent dar invizibil. Flaubert a reușit să fie mai invizibil ca mine. Romanul trebuie să curpindă cât
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
Bunavestire. Această densitate ideatică foarte mare produce un mic paradox. Deși autorul le recomandă ca opere de ficțiune, romanele lui Dan Stanca sînt adesea decodate și interpretate de cititori și de critica literară ca eseuri mai mult sau mai puțin camuflate. Se vorbește mereu despre ideile din romanele lui Dan Stanca și mult mai rar despre eventualele calități artistice ale acestora. Prin intermediul cărților sale de ficțiune, autorul trage semnale de alarmă cu privire la degradarea morală și spirituală a României în anii care
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
apreciat întotdeauna dinastia Boszt! Vassur simțea că e nevoie să frângă cumva furia Abatelui, care amenința să-i piardă pe amândoi. Aghiotanții săi dădeau deja semne de nervozitate. Unul privea într-un punct fix, aflat în spatele lui Vassur, unde avea camuflată probabil o armă care putea fi folosită de la distanță, iar celălalt își mișca nervos degetul mic al mâinii stângi. Vassur zâmbi și se întrebă ce s-ar întîmpla dacă i-ar ucide pe toți trei. Fusese una dintre opțiunile pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fusese tuns scurt și elegant, fapt ce-i conferea înălțime, ca și tocurile de zece centimetri pe care le purta. Ochii căprui erau conturați de câteva nuanțe și fardul de obraz îi lumina pomeții. Fiecare detaliu era gândit, fiecare defect camuflat, fiecare atu accentuat. I-am prezentat pe scurt evenimentele așa cum le știam - petrecerea, corpul lui Lee pe care îl descoperisem, explicațiile pe care găsiseră de cuviință să le dea cei de la poliție și propriile îndoieli în ceea ce privește subiectul. Shelley Jacobson, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
speculeze anumite situații și să le aducă-n avantajul lor. Femei cu nervii zdruncinați, cu tupeu și cu sufletul negru și urât ca o prevestire rea”. Lotti era sigură că se vor mai întâlni. Ele vor găsi un motiv bine camuflat să revină-n viața lor. Deocamdată, ea, Richard și Soleil a lor trăiau o viață frumoasă. Nu-i lega doar o verighetă și un jurământ. Îi lega o IUBIRE adevărată, o pasiune unic. Aveau o influență covârșitoare unul asupra celuilalt
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
poate controla mai eficient reculul puternic al armei. O experiență dureroasă pe care și-o însușise încă de la prima tragere. Tancul din frunte continua să înainteze metru cu metru către ieșirea din defileu, acolo unde pândește aruncătorul de grenade, iscusit camuflat. Așteptarea încordată continuă. Karel simte că-i stă inima în loc. Comandantul începe să privească agitat în jur. Bănuiește ceva? Un al șaselea simț îl avertizează că se îndrepta spre o primejdie? Observă cum intră rapid în tancul care oprește brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unul pe brațe și-l întinde servantului care îl și băgă pe țeavă cu mișcări îndelung exersate. În acel moment, pe zăpadă își face apariția brusc un dreptunghi de lumină provenind de la ușa mică a unui bivuac din apropiere, dibaci camuflat cu cetină de brad. Din prag, o siluetă umană încotoșmănată strigă câteva cuvinte, din care Marius nu înțelege decât "coloană", apoi dispare brusc. Romulus, Nicky, vă ocupați de adăpost. Și mai ales, nu uitați. Nici un foc de armă. Se întrerupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de foc crapă văzduhul. Mitraliere care până atunci tăcuseră viclene, îi iau în primire. Soldații se opresc derutați și surprinși. Asupra lor parcă se năpustește iadul. Focul țâșnește de pretutindeni, de sub stânci, dintre tufișurile înalte care se dovedesc adăposturi abil camuflate. Explozia asurzitoare a unui proiectil de aruncător aruncă în aer o stâncă uriașă. Miile de așchii ascuțite seamănă dezastru printre atacatori. Se aud numeroase urlete sfâșietoare de durere, pe care ecoul le împrăștie asurzitor peste munți. Ghiță Mititelu își privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
anul 1911, publicate postum în Adevărul literar și artistic, 1937- 38) vin în contradicție cu obiectul relatării, dezvăluind pe omul pudic și sobru, deloc amabil cu sine, ori, de ce nu, pe neurastenicul incapabil de autoefuziuni. Modestia nu divulgă o vanitate camuflată. Tonul sec, de proces-verbal, sacadarea necizelată conferă veridicitate mărturisirii. În două rânduri, vorbind despre tatăl și unchiul său, se compară cu aceștia, neomițând să se pună în inferioritate. Tatăl avea un "caracter admirabil"; el nu a moștenit "egalitatea caracterului lui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să iasă o jerbă de trandafiri: "o, Lionardo..."), va cânta după un paravan și va închina dulci sonete doamnelor influente. Nu, Poetul nu vrea să fie o slugă cu tain la bucătărie. în cetatea tiranică, stăpânită de un autocrat (și camuflată now-a-days sub dantela de cuvinte a cetății ideale), artistul cade mai prejos de slugă, ajungând măscărici și complice al stăpânului. Așa că, până la urmă, Poetul alege drumul care duce spre singura cetate care îl va primi cu dragoste și onoruri: cetatea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
accentuat ironic cu cât acestea sânt cele mai susceptibile de a-i umbri utopia. Citind atent însă splendidele pagini despre esența democrației - de necrezut că au trecut peste două milenii de când sânt scrise - nu putem să nu observăm destul de prost camuflata simpatie pe care Socrate o are pentru aceasta. Metafora folosită pentru democrație este pestrițul, caleidoscopicul: "Există sorți ca aceasta să fie cea mai frumoasă dintre toate orînduirile! Căci precum o haină împestrițată cu toate culorile poate apărea drept cea mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]