37,124 matches
-
sau metamatica unirii = un altfel de poem = de David Sofianis reeditare 11.10.2015 ( A.D.) contemplatio amoris * * * via amor profanis perspectiva orizontală * cometa căderii pe <--> ardere pătrundere atingere consum uitare speranțe visare deziluzii neîmplinire și regret . . ** tragi o linie de la un capăt la altul al infinitului orizont.al și con.stați că pașii sunt numărați de clipe derulări desfășurări ecuatoriale zilnice mono.tone rotații în jurul cozii lui dar.vină umplute cu mierea plăcerii și amărăciunea durerii și te întrebi ce joc le
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
în prima partea dintr-o serie de investigații care vorbește despre practicile chirurgului. „Mi-a spus: eu încă o mai am pe Amira, așa cum o am, dar copilul tău nu mai este”, arată cum s-a hotărât să meargă până la capăt. În aceeași perioadă, o prietenă, de profesie avocat, a ajutat-o să facă rost de raportul necropsiei de la IML, care se află acum la procurori. Raportul (foto) menționează existența unui „deficit de tehnică chirurgicală - plasarea intracanalară a unui material de
„Burnei mi-a spus că oricum murea, asta e viața, sunt tânără, pot să mai fac un copil...dar ai văzut ce dreaptă era?...” by https://republica.ro/zburnei-mi-a-spus-ca-oricum-murea-asta-e-viata-sunt-tanara-pot-sa-mai-fac-un-copil-dar-ai-vazut-ce-dreapta [Corola-blog/BlogPost/338045_a_339374]
-
răspundea, “De, fa, dacă așa îi moda la oraș, ce vrei să rămână țărancă? S-a făcut cocoană!“ În București stăteam pe o stradă la două stații de podul Constanța, care începea în șoseaua Chitilei și se termina în celălalt capăt, la calea ferată. Era așa de frumoasă strada noastră că, în mintea mea, ăsta era tot Bucureștiul. De la un capăt la altul, pe amândouă trotuarele erau tei și castani bătrâni, încât crengile lor ajungeau de se confundau între ele și
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
stăteam pe o stradă la două stații de podul Constanța, care începea în șoseaua Chitilei și se termina în celălalt capăt, la calea ferată. Era așa de frumoasă strada noastră că, în mintea mea, ăsta era tot Bucureștiul. De la un capăt la altul, pe amândouă trotuarele erau tei și castani bătrâni, încât crengile lor ajungeau de se confundau între ele și umbreau toată strada, ca într-o pădure. Toate casele aveau gardurile înalte și pe fiecare poartă, dacă nu scria “câine
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
confundau între ele și umbreau toată strada, ca într-o pădure. Toate casele aveau gardurile înalte și pe fiecare poartă, dacă nu scria “câine rău”, era în mod sigur o plăcuță cu un câine cu limba scoasă. Noi locuiam spre capătul străzii, la mai puțin de zece case de calea ferată. De-a lungul căii ferate era o pajiște cu iarbă, unde ne jucam sau culegeam mușețel. Și tot acolo, din fiecare crăpătură, cu ajutorul unei caramele, prindeam tot felul de gândaci
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
chiar plictisită, dar cu inima mai să-mi sară din piept, nu de frică, ci de nerăbdare. Am intrat în bucătărie tiptil și după ce am asigurat-o pe mami că totul era în regulă, m-am așezat în genunchi la capătul divanului. Tata-mare dormea pe o parte, cu o mână sub cap. Am început să-l gâdil la nas și la urechi să se așeze cu fața în sus. Toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Nu aveam încotro, trebuia să
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
dacă rugăciunea se transformă în poezie, dacă în locul trăirii mistice, teorice, ia naștere poezie religioasă, aceasta se poate datora și necesității firești de comunicare. În singurătatea celulei, poezia poate deveni punte către ceilalți; că ei sunt vecinii de celulă, de la capătul țevii de calorifer sau generațiile care vor urma e mai puțin important. Poezia presupune, ca orice act al limbajului, un receptor, iar pentru poetul încarcerat, receptorul ideal este cel care trăiește aceeași dramă ca și a lui, colegul de suferință
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
graba mea de-a ridica mai repede lanseta, am răsturnat termosul. Noroc că avea capacul strâns, altfel pătura s-ar fi umplut de cafeaua fierbinte. Când am prins în mână lanseta și am început să mulinez, am simțit că la capătul nailonului se afla ceva care se opunea intenției mele de a-l aduce la mal. Mulinam ușor și peștele se tot răzvrătea, când într-o parte, când în cealaltă. Eu îmi vedeam de treabă cu mulinatul. Prizonierul vrând-nevrând, se apropia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
o roșioară destul de frumoasă. Iată primul tău pește. Nu-i al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
deodată, am avut o smucitură puternică a firului de nailon și lanseta a sărit de pe suport, plecând târâș spre apă. Iute m-am repezit, am prins lanseta și am smucit-o să înțep bine hoțul ce-mi furase unealta. La capătul firului, opoziția era puternică. Trăgeam cu putere de lansetă și mulinam în același timp. Peștele se lăsa greu convins să vină liniștit spre mal. Am slăbit un pic frâna, ca el să-și ia fir și să se plimbe pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
cu amintiri plăcute din vacanța de pe litoral - constată Miruna cu glas șoptit. Păcat că în seara asta trebuie să ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. Pregătirea bagajelor, de exemplu. Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. luna își arată fața luminoasă cu sclipiri de basm, ce se reflectă din zăpada proaspăt ninsă. Regina reușește să domolească vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste sat se lasă o noapte adâncă. Drumurile se transformă în niște poteci albe. Gardurile caselor sunt troienite și se aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
și nici măcar vreo idee clară despre care încotro trebuie să meargă R.Moldova. Politica moldovenească a fost în permanență în pasul racului, un pas înainte -doi înapoi. Niciun guvern n-a avut o platformă politică și n-au dus la capăt vreo idee de reformă, în niciun domeniu, fără excepție. Tot ce s-a făcut a fost printr-un haos de genul “dai că merge”, iar miniștrii au fost amatori și nu profesioniști în vreun domeniu specific. Reformele nu și-au
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1479923017.html [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
i se crispase într-o parte, cu o mână, cea dreaptă, se ținea de-a curmezișul pieptului de reverul hainei, iar cu cealaltă se apucase de balustradă. Strângea atât de tare balustrada între degete, încât ele i se albiseră la capăt. Te doare la glonț? îmi venea să-l întreb strigând, dar expresia dușmănoasă a feței crispate, pe care numai rareori i-o văzusem așa, îmi îngheța cuvintele pe buze. În pofida aerului rece, fruntea îi transpirase, iar picăturile de sudoare prinseseră
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
mesei de scris, îmi dădea voie să-i împrumut stiloul, în caz că aveam nevoie de el la școală, dar sub pretextul acesta mai cotrobăiam eu pe ici, pe colo. La un moment dat, îmi sărise în ochi, ieșit dintr-un dosar, capătul unei coli de celuloid. Era o radiografie, îmi dădusem seama imediat ce, împins de curiozitate, o cercetasem mai atent, recunoscusem imaginea scheletului toracic, sternul, coastele, îndărătul lor - un fragment de coloană vertebrală. Ciudat însă, undeva spre mijloc, aproape contopindu-se cu
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
dai peste ce nu te aștepți, căci îmi trebuia neapărat stiloul, aveam teză cu zbirul de Larionescu ... Un zâmbet de neîncredere îi apăruse fugitiv tatei în colțul buzelor, apoi îmi luase stiloul dintre degetele moi de emoție și îi îndreptase capătul spre pata frapant de albă în comparație cu sternul, alături de care se contura pe radiografie. Este un glonț, spusese pe un ton neutru, de parcă ar fi descoperit o pată de muscă pe bucata aceea de celuloid. Da? mimasem eu surprinderea, căci nu
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
A fost ordonanța mea. Serios? îi zâmbisem eu larg, cu inocență, lucru care, nu știu de ce, îl enervase. Iar faci pe prostul, observase întunecat la față, așa că mama se simțise datoare, în timp ce se uita cu severitate la mine, să pună capăt discuției: Nelu, ce ți-a spus medicul? Multă vreme tata evitase să-mi povestească prin câte a trecut pe front. Nu trebuie să te mire, îmi explicase cu altă ocazie mama, cei aflați acum la putere i-au făcut destulă
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Rennhoff, era să-mi scape faptul că pe lista voastră n-ați trecut caiele! Ați trecut potcoave, nu însă și caiele. Păi cu ce-o să prindeți potcoavele, hai?... Bine însă că mi-am amintit. Și mai studiase o dată lista, la capătul căreia a adăugat cu grijă: Hufnagel. Apoi mi-o înapoiase, radiind de satisfacție. Convoiul se urnise din loc între timp, Strasmutzky, deși Moise îl implorase să mai aștepte, nu consimțise să-și amâne nici măcar cu o secundă plecarea. Ne grăbeam
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
1932) semnalează “Inaugurarea Casei Naționale din Suceava” la data de 8 mai 1932, în Duminica Tomii, subliniind “stăruința și iscusința președintelui Societății „Casa Națională”, dr. Eusebie Popovici (primar al urbei în două mandate interbelice), care “a reușit să ducă la capăt asemenea operă chiar în această vreme de cumplită criză”. „Serbarea inaugurării - așa cum aflăm din textul semnat de M.A. Teiu - s-a desfășurat cu tot fastul cuvenit: sfințirea casei a săvârșit-o însuși I.P. Sa Mitropolitul Nectarie, asistat de părintele
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
lucrare științifică pe care trebuia să o susțin și pe care am redactat-o cu multă atenție și cu multă migală. După ce am terminat-o, am început s-o mai contemplu sub diferite aspecte, mândru că reușisem să scot la capăt pe cont propriu o asemenea lucrare științifică. Până la Simpozion mai rămăseseră destule zile. În tot acest timp, Adelina îmi scria des scrisori lungi și cu patos, povestindu-mi de toate cele, așa cum făceam și eu în scrisorile mele către ea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1468821062.html [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
Luptă din nou! Descoperă cărarea ce duce în adâncul sufletului, rescrieți propriile țeluri și începe lupta pentru a le atinge. Chiar dacă pare greu, chiar dacă lumea din jur se rotește amețitor de repede și simți că îți pierzi echilibrul! Da! La capătul disperării cheia este... speranța! Indiferent de conjuncturile destinului, la un moment dat te trezești în momentul în care ești obligat să alegi, să urci trepte în drumul spre evoluția spirituală. Printre măști zâmbitoare și respect fals ai datoria de a
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Fetele_nevazute_ale_omului_cornelia_viju_1331303280.html [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
poate căutând ieșirea, dacă nu vei striga după ajutor, dacă nu vei alunga întunericul interior. Oricât de incert pare viitorul câteodată, ai datoria de a nu renunța, de a lupta și de a învinge, de a aduce aproape neatinsul, celălalt capăt de drum neumblat, de a-ți redescoperi identitatea... fiindcă ești o ființă unică, plămădită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Fețele nevăzute ale omului... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II, 09
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Fetele_nevazute_ale_omului_cornelia_viju_1331303280.html [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
de apăsarea, de neputința sa. În permanență este fatalmente măcinat din interior de o sete de absolut sinucigașă, am putea spune. Și cum absolutul este intangibil, trece iarăși și iarăși prin furcile caudine ale propriului eu, o ia mereu de la capăt într-o ardere continuă. Pentru că, să ne înțelegem, nu este deajuns cuvântul. Cuvântul neacoperit de faptă rămâne gol-pușcă și asemenea lui rămâne și sufletul în calea viscolelor, a crivățului. Egolatrul nu realizează însă de unde-i izvorăște limbuția. Adevărat este însă
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
te iubescLa mulți ani mami al meuDe la mine, fiul tău... XXX. LIDER PRIN PUTEREA EXEMPLULUI, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012. Și știu că nu-mi plac lucrurile făcute pe jumătate Merg până la capăt, chiar de trudesc zi și noapte Nu cred în vorbe, ci mă încred numai în fapte Și nu dau atenție la descurajatoare șoapte Între noi fie vorba, știu că de succes au parte Doar cei ce au curaj și nu
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
prea mic Iar asta m-a determinat să le arăt că ei nu știu ce zic. Și ce îmi pasă mie că eu sunt singur, ei o mie ... Citește mai mult Și știu că nu-mi plac lucrurile făcute pe jumatateMerg până la capăt, chiar de trudesc zi și noapteNu cred în vorbe, ci mă încred numai în fapteSi nu dau atenție la descurajatoare soapteIntre noi fie vorba, știu că de succes au parteDoar cei ce au curaj și nu se uita-n spateIar
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]