31,750 matches
-
atrage după sine necreditabilul informației. De la formă, ne întoarcem la conținut: știrea este altceva decît comentariul evenimentelor, este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare sau de care fiecare este capabil. Știrea este ca boabele de grîu care intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000, restituie integral
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
în limba română, despre cărți, despre România, despre cartea românească în general și, inevitabil, discuția pornește de la obsesia de toate zilele, dacă nu a românului de rând, atunci cel puțin a politicianului român postdecembrist - imaginea României. Irina Marin: Sunt românii capabili să transmită o imagine pozitivă? Dennis Deletant: Simplul fapt că guvernul României este preocupat de imaginea României arată, după mine, și faptul că nu s-a prea schimbat mentalitatea conducerii de la București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
la revoluția românilor! Ce mai urmează? Să revenim la Năstase, beneficiarul încurcatelor socoteli politice ale ultimilor cincisprezece ani. Ce-a făcut cu toate atuurile enumerate mai sus? Le-a batjocorit cu un cinism de care doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
dom’ prim-ministru? Stabilitatea de cimitir a unei populații îmbătrânită de griji, debusolată și resemnată? Stabilitatea la fundul oceanului, unde românul are întâlniri cotidiene cu nivelul de trai? „Demnitatea” de-a ne lăsa prostiți de-o bandă de escroci gureși, capabili să fure până și ouăle de sub găină, fără ca respectiva galinacee să-și dea seama? Demnitatea cu ochi injectați a lui Hrebenciuc, mare meșter să pună, la talk-show-uri, pumnul în gura celor ce văd realitatea altfel decât o prezintă clipurile pesediste
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
publicat nimic, pentru a debuta târziu, în 1998, ca poet. Îi apar volume de versuri (inclusiv în antologii) aproape anual, în România și în străinătate. Când publică proză, ca acum în Transatlantice, reușește un melanj expresionist între discursivitate și poezia capabilă de a naște o viziune asupra lumii. Transatlanticele au aparența jurnalului de călătorie, sunt produsul unor excursii pe care autorul le face mai ales în țările Europei de Vest, dar și în America sau Rusia. Însă, diferența dintre Liviu Georgescu
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
dereglări de limbaj, trierea cu seriozitate a textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă face educație, nu-ți scrântește mintea. Să promovăm, deci, literatură adevărată, iar dacă nu suntem capabili de asta, să ne retragem În cămăruța noastră, căci numai acolo hormonii pot să zburde, iar invidia să se cocoațe pe buza de sus, ca să se vadă rânjetul de frustrați și de motani fără mustăți (știți că, dacă tai motanilor
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
le riche pêcheur, prin darurile Peștelui, este deci Rege al Graalului(...). Ciutura cu Peștele Primordial În ea nu este altceva decât cupa Graalului - s.n. (...)”. 3. „În Evul Mediu, lycantropia părea asociată irevocabil practicilor magice se credea că vrăjitorii erau singurii capabili a se transforma În lupi, mai mult decât atât, ei aveau puterea de a-i preface si pe altii În animale. În Formicarius, Johann Nider vorbeste despre vrăjitori care se transformă În lupi, la fel Giordano da Bergamo În Questio
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai să Înveți dacă vei voi D-apăi cum păcate să nu voiesc?” Gheorghe Cârțan, elevul, i-a relevat Învățătorului său, ciobanul Cotigă Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După cățiva ani a ajuns să citească și să scrie destul de bine. Întors În Țara Făgărașului află că l-au căutat „jandarii”s ă-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că „ai noștri de dincolo
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
intitulată Arhetipul sinelui eminescian, acesta se află În căutarea nucleului originar activ al poetului Eminescu, pe care Îl găsește În acele cuvinte repetitive „ce exprimă totodată chintesența operei respective”. Beneficiind de largi deschideri În orizontul liricii universale, George Popa este capabil să facă unele apropieri memorabile care sporesc valoarea poetului nostru, deși comparația nu are propriu zis acest scop . „Asemenea cuvinte, observă George Popa - sunt, de pildă, sacrul și eternul pentru Hölderlin, melancolia pentru John Keats, taina pentru Lucian Blag, pentru
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
dreptul infernal: "frizăria" lu' dom' Nae Girimea, care, fiind una "model", se presupune că-i prin centrul capitalei, e strămutată între... Vulcanii Noroioși, din voia directorului de (obscenă) scenă. Cine l-ar crede pe ferocele "sergent în garda civică", Chiriac, capabil de trăirea (și discursul) unui personaj eminescian: "Am vrut să mă omor adineaori în curte, dar ți-am văzut trecând umbra peste perdeaua de la fereastră, ș-am vrut să te mai văz o dată." - Politizat în anii jdanoviști, Caragiale este, din
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
feluritele alergături inerente "desprinderii de Paris" - și de orice locuință, probabil. Am trimis printr-un transportor (destoinic și scump) câteva mobile la București, vreo 50 de mari cartoane cu cărți, etc. Am dăruit Sponsei și copiilor rafturile metalice ale bibliotecii capabile să suporte două-trei mii de volume, iar Primei - perpetuă studentă bursieră la Paris, unde va acumula unu-două doctorate - îi vom lăsa o canapea confortabilă, mașina de spălat, gaziniera, frigiderul și o grămadă de cărți... Apartamentul din Avenue du général
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
nu mai avea naivități de doi bani. Ceea ce îi amăra și mai tare inima întunecată. Vă mărturisesc, acest ins mă fascina, pe măsură ce aflam mai multe amănunte despre el. Mă întrebam stupefiat cum e posibil ca un om atât de deștept, capabil de performanță intelectuală să fie, în același timp, atât de ticălos. Poate trece drept lipsă de profesionalism faptul că-mi descriu propriile stări, propriile sentimente provocate de o anchetă ce mi-a fost încredințată, dar vă cer permisiunea acestui ton
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
se strică, se trece (mi-aduc aminte exact, m-a izbit folosirea verbului "se deteriorează", care în reprezentarea lui apropia organismul uman de un aparat oarecare, care ascultă de principiile mecanicii, ale fizicii stricte...). Nu l-am întrebat nimic, eram capabil să completez singur tabloul, cu câte informații dețineam despre el mi-era la îndemână. M-a invitat să stau pe un scaun. M-am așezat. Îl deranja faptul că tăceam, că nu aveam nicio nelămurire, nicio curiozitate neîmplinită în legătură cu el
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta dispune de resurse capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut afla / de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne. // Pe marginile drumului meu/ au murit atîtea speranțe" etc. Limbajul criptic
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
invariabil prin intermediul lor sunete și imagini de o maximă delicatețe și dulceață, un univers diafan și tandru, în care totul nu este decît mîngîiere, frăgezime, duioșie, muzicalitate, seninătate, iubire veșnică. Ați auzit însă - vă întreb, dragi cititori - despre porumbei monstruoși, capabili de răzbunări cumplite, de o tenacitate la care ne-am fi așteptat doar din partea oamenilor? Eu și prietenii mei am auzit. După cum este bine știut, țelul principal al acestor gingașe viețuitoare în vederea căruia își concentrează toate eforturile precarei lor existențe
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
la conservatorism, la „restaurație” sonoră. Faptul de a topi în aceeași matcă virtualități aparent neconsensuale poate să iște oportunități valabile, dacă operația respectivă se întreprinde cu haz, cu meșteșug. Demersul principal vizează articularea. El se centrează pe o edificare interesantă capabilă să sugestioneze, să prezinte interes aperceptiv. Menționez că accentul se pune mai ales pe aliajul morfologie - sintaxă, dar și pe rigoare. Ori, această linie de acțiune postmodernă se desparte cardinal de cealaltă. Aș adăuga colateral, fără să dezvolt, preocuparea pentru
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț înălțat și îmbătat: „Să zicem că trebuie să urce cineva douăsprezece trepte ca să ajungă la desăvârșire. Uneori reușește să ajungă la acea înălțime a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
pe o rază mică. Aici lumina inundă părul ce se desprinde „În val de aur”, lasă minunea să poată fi contemplată pe geam, din cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când sursa dinăuntru se oprește lumina lunii nu mai străbate geamul, nu se mai Îngemănează cu lumina interioară. Este vorba, material vorbind, de o lampă una
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
scuturare. Diametrul tar-ului este de aproximativ 20 cm. Împreună cu luth-ul și rebab-ul, tar-ul formează osatura formației tipice a muzicii andaluze. Rolul acestui instrument de percuție în cadrul orchestrelor de tip nouba este extrem de important, el fiind singurul capabil să execute formulele ritmice de acompaniament, specifice fiecărei părți din cadrul unei suite. De altfel, el este folosit numai ca instrument de acompaniament și suport ritmic pentru un instrument cordofon, neexistând contexte muzicale în care tar-ul poate fi prezent singur
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
fi murit Ceaușescu, ei n-ar fi simțit niciodată nevoia de a merge la biserică". Astfel, divinitatea este alterată până la stadiul unui reflex condiționat de anii comunismului, Dumnezeu devenind un substitut al individului Ceaușescu, care avea apanajul unei forțe supreme capabile să susțină Întreaga existența a cetățeanului. Pasivitatea exercitată de noua forță determină confuzie, fiecare personaj zbătându-se În problemele insignifiante (dar atât de acut percepute de fiecare dintre ele) ale unei existențe derizorii. De asemenea, indiferența acestui Dumnezeu denaturat de
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
fiecare dintre ele) ale unei existențe derizorii. De asemenea, indiferența acestui Dumnezeu denaturat de societate condiționează acceptarea de către locatari a mutării lui Simion În ascensor, În scurt timp ajungându-se chiar la a-l privi ca pe un potențial salvator, capabil să rezolve orice problemă socială sau personală. Fiecare personaj i se va confesa În vederea rezolvării „anumitor chestiuni”, punctul comun al acestora fiind nevoia miracolelor: "Referindu-ne strict la români, specificul lor sau elementul de originalitate, dacă vrem să-l numim
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus în el o putere ce atrage spre sine elemente înrudite cu ceea ce a sădit în ochi, tot
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
origenistă a θέωσις-ului, dar acum prezentată într-un nou cod lingvistic destinat a clarifica o dată pentru totdeauna diferențele critice dintre teoria creștină a îndumnezeirii și limbajul asimilării platoniciene. Era ceva ce Sfântul Grigorie al Nyssei simțea că Origen nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără folos, tot ceea ce curge în sufletul primitor apărându-i propria-i mărime. Căci amândouă cresc împreună: puterea hrănitoare sporește și mai
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]