450 matches
-
suport răgetele astea nenorocite. Sunt foarte impresionante. — Impresionante. Înspăimântătoare, asta sunt. Robert Wilson se apropie rânjind și ținând În mână Gibbs-ul său scurt și urât, cu țeava Îngrozitor de groasă. — Să mergem, zise el. Băiatul tău ți-a luat Springfield-ul și carabina mare. Ți-ai luat cartușele? — Da. — Sunt gata, zise și doamna Macomber. — Tre’ să-l facem să termine odată cu scandalul ăsta. Tu treci În față, memsahib o să stea cu mine-n spate. Se urcară În mașină și, În lumina cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
doamna Macomber. — Tre’ să-l facem să termine odată cu scandalul ăsta. Tu treci În față, memsahib o să stea cu mine-n spate. Se urcară În mașină și, În lumina cenușie a zorilor, porniră În susul râului, printre copaci. Macomber deschise rezerva carabinei, verifică dacă are gloanțe blindate, apoi o Închise la loc și-i trase piedica. Își dădu seama că-i tremură mâna. Se căută prin buzunare după alte cartușe și le pipăi pe cele prinse pe pieptul tunicii. Se-ntoarse spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care sufla Înspre ei, Îi zburlea coama Întunecată și leul părea uriaș, profilat pe creasta malului În lumina cenușie a dimineții, cu greabănul masiv și cu trupul umflându-se ca un burduf. — La ce distanță e? Întrebă Macomber, ridicându-și carabina. — Vreo șaptej’ de metri. Dă-te jos și termină-l. — De ce să nu trag de aici? — Nu tragi Într-un leu din mașină, Îl auzi pe Wilson șoptindu-i. Coboară odată, n-o să stea acolo toată ziua. Macomber ieși prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se-ntâmplă cu leul În timp ce cobora din mașină. Știa doar că-i tremură mâinile și, pe măsură ce se Îndepărta, Îi venea tot mai greu, aproape imposibil, să-și miște picioarele. Coapsele Îi erau țepene, dar mușchii Îi zvâcneau. Și-a potrivit carabina, a țintit Înspre locul În care capul leului se lega de spate și trase. Și nu se-ntâmplă nimic, deși apăsă pe trăgaci până crezu c-o să-și rupă degetul. Își dădu seama că n-a tras piedica și, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înspre locul În care capul leului se lega de spate și trase. Și nu se-ntâmplă nimic, deși apăsă pe trăgaci până crezu c-o să-și rupă degetul. Își dădu seama că n-a tras piedica și, În timp ce Își cobora carabina pentru a o trage, mai făcu un pas Înțepenit. Atunci leul Îi observase silueta desprinzându-se limpede de cea a mașinii, se Întorsese și se Îndepărta la pas când Macomber trase primul foc și sunetul Înfundat pe care-l auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a lovit din nou, iar leul a Început să alerge și a dispărut Între ierburile Înalte, Înainte ca el să apuce să mai tragă o dată. Macomber rămase unde era, cu o senzație puternică de greață, cu mâinile tremurându-i pe carabina pregătită pentru Încă un foc, iar lângă el se aflau acum soția sa și Robert Wilson. Veniseră și cei doi băieți care sporovăiau În wakamba. — L-am nimerit, spuse Macomber. De două ori l-am nimerit. — L-ai lovit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și să termine cu leul fără el. N-avea de unde să știe că Wilson era furios că nu observase dinainte În ce hal era, ca să-l trimită Înapoi la nevastă. Între timp se Întoarse și Wilson. — Uite, ți-am adus carabina mare. Cred că i-am lăsat destul timp. Haide. Macomber luă carabina și Wilson Îi zise: — Să te ții În spatele meu, cam la cinci pași mai la dreapta și să faci exact ce-ți spun. Apoi le vorbi În swahili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că Wilson era furios că nu observase dinainte În ce hal era, ca să-l trimită Înapoi la nevastă. Între timp se Întoarse și Wilson. — Uite, ți-am adus carabina mare. Cred că i-am lăsat destul timp. Haide. Macomber luă carabina și Wilson Îi zise: — Să te ții În spatele meu, cam la cinci pași mai la dreapta și să faci exact ce-ți spun. Apoi le vorbi În swahili celorlalți doi, care arătau ca Însăși Întruchiparea tristeții. — Să mergem. Aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un mârâit icnit și sări. Kongoni, cel În vârstă, În frunte, cercetând dârele de sânge, Wilson, pândind vreo mișcare În iarbă, cu arma sa mare pregătită, al doilea băiat, care privea În față și asculta, Macomber, mergând aproape de Wilson cu carabina ridicată, abia intraseră cu toții În iarbă când Macomber auzi mârâitul Înecat de sânge și văzu saltul care scoase un fâșâit. Apoi se trezi că fugea: fugea cuprins de o panică sălbatică, pe câmp, spre râu. Apoi, bang!, auzi carabina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu carabina ridicată, abia intraseră cu toții În iarbă când Macomber auzi mârâitul Înecat de sânge și văzu saltul care scoase un fâșâit. Apoi se trezi că fugea: fugea cuprins de o panică sălbatică, pe câmp, spre râu. Apoi, bang!, auzi carabina lui Wilson și, Într-o secundă, același bang!, strivitor. Se Întoarse și văzu leul, care acum arăta oribil, cu capul pe jumătate sfărâmat, târându-se către Wilson la marginea ierburilor, și omul cu fața roșie Încărcă scurta și urâta sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lui Wilson și, Într-o secundă, același bang!, strivitor. Se Întoarse și văzu leul, care acum arăta oribil, cu capul pe jumătate sfărâmat, târându-se către Wilson la marginea ierburilor, și omul cu fața roșie Încărcă scurta și urâta sa carabină, apoi ținti cu grijă - bang! se auzi din nou detunătura și masa de carne galbenă, târâtoare și grea Îngheță și capul mutilat Îi alunecă ușor În față, Macomber, care stătea singur cu arma Încărcată-n mână pe câmp, unde fugise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se Îndepărta și auzi cum gloanțele i se-nfigeau În carne, Își goli Încărcătorul În bivolul ăsta care continua să fugă și Își aminti că trebuie să tragă mai În față, În omoplați și, În timp ce se precipita să-și reîncarce carabina, văzu că bivolul se prăbușise. Era În genunchi, smucindu-și capul lui mare; mutându-și atenția pe ceilalți doi, care continuau să alerge, trase În cel mai din față și-l nimeri. Mai trase o dată, fără să-l atingă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
bivolul se prăbușise. Era În genunchi, smucindu-și capul lui mare; mutându-și atenția pe ceilalți doi, care continuau să alerge, trase În cel mai din față și-l nimeri. Mai trase o dată, fără să-l atingă, dar auzi bubuitul carabinei lui Wilson și bivolul alunecă și căzu-n bot. — Trage-n celălalt, Îl auzi pe Wilson. Așa da, asta se numește să tragi, la dracu’! Dar celălalt Își continua galopul lui constant și Macomber nu-l atinse, trase alături, stârnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
s-aruncăm o privire. Mai ai blindate? Are băiatul. Wilson strigă-n swahili și băiatul, care jupuia una dintre căpățâni, se Îndreptă de spate, scoase o cutie de blindate din buzunar și i-o dădu lui Macomber, care-și Încărcă carabina și puse restul gloanțelor În buzunar. — Ai putea să tragi și cu Springfield-ul, ești mai obișnuit cu el. Să lăsăm Mannlicher-ul În mașină, cu memsahib. Băiatul tău o să-ți care arma mai grea. Eu am tunul ăsta jerpelit. Acum, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fost frică. Pe aici a intrat, spuse Wilson. Apoi se-ntoarse către băiat și-i spuse În swahili: — Ia-te după urmele de sânge. Opriră mașina paralel cu tufele. Coborâră toți trei. Uitându-se Înapoi, Macomber Își zări soția, cu carabina lângă ea, privindu-l. Îi făcu cu mâna, dar ea nu-i răspunse. Tufele erau foarte dese și pământul era uscat. Băiatul transpira din greu, Wilson Îți trăsese pălăria pe ochi și Macomber se uita drept În ceafa lui roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se repezi la ei, șiroind de sânge, cu fălcile Încleștate, cu botul Întins În față; ataca, privindu-i cu ochii lui mici, ca de porc, injectați. Wilson, care era În față, Îngenunche și trase, iar Macomber trase și el, zgomotul carabinei sale fiind acoperit de bubuitul armei lui Wilson, și văzu cum din umflătura oaselor sar țăndări ca din țiglă și capul bivolului zvâcni, apoi mai trase din nou Înspre nările larg deschise și capul bivolului fu smucit din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înspre nările larg deschise și capul bivolului fu smucit din nou și dintre oase săriră iar țăndări, și apoi nu-l mai văzu pe Wilson - ochind atent, trase din nou, cu masa enormă a bivolului aproape prăbușită peste el și carabina aproape la același nivel cu capul ce se-ndrepta spre el cu nasul În vânt și văzu ochii mici și răi și cum bivolul Își lasă capul În jos și deodată simți un trăsnet alb, fierbinte, orbitor, care-i explodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care bivolul căzuse Într-o parte, și soția sa Îngenunche lângă el. Wilson era lângă ea. — Eu nu l-aș Întoarce dacă aș fi În locul tău, spuse Wilson. Femeia plângea isteric. — Mai bine te-ai Întoarce În mașină. Unde-i carabina? Femeia dădu din cap cu fața crispată. Unul dintre băieți ridică arma. — Las-o acolo unde e, spuse Wilson. Du-te și cheamă-l pe Abdulla ca să fie martor al accidentului. Se lăsă-n genunchi, scoase o batistă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Uite că descoperise și asta, dar nici despre asta nu va mai putea scrie acum. Nu, n-o să mai scrie asta, deși ar fi meritat. Atunci o zări cum traversa câmpia, Îndreptându-se spre tabără. Purta jodphurs și-și ținea carabina pe umăr. Băieții o urmau, cu o gazelă agățată de-o prăjină. Era frumoasă Încă, se gândi el, și avea un corp atrăgător. Era foarte bună la pat și Îi și plăcea să facă asta, nu era drăguță, dar lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din Forks care-l bătuse o dată, când lucra pentru el, și care acum se oprise ca să-i ceară ceva nutreț pentru vite. Băiatul n-a vrut să-i dea și moșul Îl amenințase că-l bate din nou. Băiatul luase carabina din bucătărie și când moșul Încercase să intre cu forța-n hambar Îl Împușcase, și când s-au Întors l-au găsit În țarc, mort de-o săptămână, Înghețat și câinii mâncaseră din el. Ați Învelit Într-o pătură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
camera din față The Toledo Blade și ziarul din Grand Rapids sau mergea cu D.J. Smith să prindă pești la felinar. Când venea toamna, el, Smith și Charley Wyman puneau un cort Într-o căruță, Își luau niște topoare și carabinele, doi câini, și plecau spre câmpiile cu pini de după Vanderbilt ca să vâneze căprioare. Cu patru zile Înainte de plecare, Liz și doamna Smith se apucau să le gătească. Liz ar fi vrut să-i pregătescă ceva special lui Jim, dar până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aller tout seul, spuse André cu vocea ascuțită. Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. — Ce-s ăia, șobolani de l’eau? Întrebai. — Nu-i știi? Tre’ să-i știi. Li se mai zice șobolani de mosc. André luase carabina de douăj’doi din bufet și o ținea În mâini. — Ils sont des sauvages, Îmi explică Fontan. Ils veulent să se-mpuște les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu mai întîlnise niciodată în viață, cum nu întîlnise nici în vis. O privea amuțit. - Ieronim! șopti Marina. Știam că într-o zi am să te regăsesc! Chicago, martie 1974 IVAN Mircea Eliade L-a zărit întîi Zamfira. Își trecu carabina în mâna stângă și se apropie de el. Îl atinse ușor cu vârful bocancului. - Trage să moară, spuse fără să întoarcă capul. Rănitul îi privea cu ochii foarte mari, deschiși. Era tânăr, bălai, plin de pistrui, și buzele îi tremurau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
greu, spuse. Trage să moară. - Ar fi păcat, că acum înțelege, spuse Iliescu, și dacă ar mai duce-o un ceas, două, până în sat, poate ne binecuvântează... Câinele se oprise la vreo zece metri, în preajma porumbiștii, așteptîndu-i. Îl purtau pe carabine. Darie le luase ranițele și le atârnase de carabina lui, pe care o proptise pieziș pe umeri. Rănitul tremura, gemând înfundat, închizînd și deschizând necontenit ochii. La răstimpuri, Zamfira îi striga: - Binecuvîntează-ne, Ivane, că te ducem acasă!... Nu te-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acum înțelege, spuse Iliescu, și dacă ar mai duce-o un ceas, două, până în sat, poate ne binecuvântează... Câinele se oprise la vreo zece metri, în preajma porumbiștii, așteptîndu-i. Îl purtau pe carabine. Darie le luase ranițele și le atârnase de carabina lui, pe care o proptise pieziș pe umeri. Rănitul tremura, gemând înfundat, închizînd și deschizând necontenit ochii. La răstimpuri, Zamfira îi striga: - Binecuvîntează-ne, Ivane, că te ducem acasă!... Nu te-am lăsat să mori pe marginea drumului. - Zi măcar atât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]