176,380 matches
-
fi manelele și dansul din buric formulele de "entertainment" preferat ale multor români, dar, din păcate pentru ei, soarta țării e legată de Occident și de strategiile acestuia - inclusiv cele militare. A crede că dau o lovitură politică mizând pe caracterul emoțional al morții unui soldat căzut la datorie nu e tocmai lucrul cel mai onorabil pentru un politician de vârf. E ca și cum n-ai înțelege esența carierei militare. Oricine îmbrățișează meseria armelor știe - sau ar trebui să știe - la ce
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
autorului însuși (de exemplu, volumul de povestiri Diminețile mele vesele, publicat în samizdat în 1978, sau romanul Dragoste și gunoaie, tot o ediție de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar (este vorba, în primul rând, de romanul Judecătorul de grație, apărut la o editură din exil, în 1986). Abia din 1990, cărțile lui Ivan Klíma sunt publicate și republicate fără interdicțiile ideologice ale
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
oare o scuză? Poate cel mult o explicație". Să fie o premoniție a rolului echivoc pe care l-a jucat filosoful în etapa Păltinișului? în orice caz, următoarele rînduri cu mizantropică alură, așternute în anii nebuloși ai războiului, au un caracter profetic: "în fond, fiecare cu structura lui. Dacă îi place omului să fie redus la rangul de sclav fanatizat și util, n-are decît". Sorana Gurian, prinsă în malaxorul măsurilor comuniste, marginalizată și lovită de interdicția semnăturii, recurge la jurnal
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
programele de sală - inclusiv la Operă - includeau notații de portativ ale temelor muzicale. Și astăzi, în centrul, în vestul Europei, în spațiul landurilor de limbă germană, programele de sală, cele ale spectacolelor de operă, se constituie în ample prezentări cu caracter monografic. Sunt aspecte ce țin de tradiție, de educație. Sunt aspecte asupra cărora am avut prilejul a medita urmărind câteva dintre concertele acestui sfârșit de stagiune bucureșteană, concerte susținute la Ateneu și în Sala Radio sub bagheta dirijorului Horia Andreescu
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
-i o ucenicie față către față, nu are fascinația și solemnitatea vecinității sau a însoțirii. E o ucenicie cu frecvență redusă. La distanță. Are mai degrabă aura unei ascultări, a unei atenții smerite și bune". Modestia părintelui Pintea are un caracter exemplar, turnată într-o carte adînc emoționantă precum orice document de autenticitate morală și, deopotrivă, expresivă.
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
și casele sunt aceleași doar privite din direcție opusă. Clădirile capătă însă o alură amenințătoare. Perspectiva este aproape blocată de un grup de personaje îmbrăcate în culori întunecate, cu ochii măriți, trăsături stranii, neindividualizate ce te duc cu gândul la caractere similare plăsmuite de James Ensor. În locul unui pașnic peisaj urban, ești confruntat cu o atmosferă de neînțelegere și izolare. S-a subliniat nu o dată importanța relației dintre biografia artistului - marcată de o sănătate șubredă, alunecări în alcoolism, instabilitate mentală ereditară
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
uriaș care, lipsit de limbi, este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și exhibiționism. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt un mijloc de explorare a propriului caracter ci "poze", justificări superficiale. Comparând Autoportret în Bergen (1916) sau Autoportret la fereastră (1940) cu autoportrete contemporane semnate de Bonnard sau Beckmann, descoperi evidenta lipsă de emoție a "confesiunilor" târzii ale lui Edvard Munch. La sfârșitul secolului al XIX-lea
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Margarina conține grăsimi trans (“cele mai rele”) care generează colesterol și predispun la boli de inimă. D-nul dr.ing. Gheorghe Moldoveanu, autor a mai multor manuale și cărți despre făurirea pâinii, arată ca: „Fiecare popor își are pâinea lui, modificarea caracterului pâinii însemnând pierderea identității naționale”, iar „pâinea trebuie să rămână în permanență naturală, curăță, nefalsificata în vreun fel, dacă ținem să ne fie prielnica. Acest aliment, din străbuni a devenit nu numai simbolul hranei fizice obișnuite, ci și simbolul hranei
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
sculptat cu migală, adus de poet din îndepărtate colțuri ale lumii, sau tablouri cu dedicații de la artiști-prieteni cu nume și renume. De pe terasa casei lor vechi de peste 100 de ani, cu tavane din bârne încovoiate de vreme, o reședință cu caracter, care parcă vrea să-ți vorbească, peisajul panoramic asupra mării pur și simplu taie respirația vizitatorilor. O baie de frumos, din toate punctele de vedere. Senzația de spațiu binecuvântat se intensifică. Într-un cuvânt: frumosul e aici le el acasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Iacob Grimm (unul dintre celebrii frați, autori de literatură fascinantă pentru copii și tineret) îi reproșa contemporanului său, Carlo Troya, că ,,în condițiile istorice complicate ale Italiei din acea vreme (...), se ocupă de istoria dacilor” -, exegetul Dumitru Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
orchestrei simfonice va debuta cu un preludiu unic în istoria muzicii: cel compus de George Enescu în deschiderea Suitei pentru orchestră nr.1, în do major op.9. Este celebrul Preludiu la unison, o idee genială, o melopee infinită cu caracter cvasi improvizatoric. O întreagă orchestră de coarde va cânta la unison, ca o singură vioară, doar după măsura 80 va apare și un timpan în tremolo, într-o nuanță discretă. Inspirată de monodia cântecului nostru popular, desfășurarea melodică are o
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
iadul închisorilor comuniste. Generații întregi, în perioada comunistă nu au cunoscut decât ceea ce a permis cenzura acelor vremuri, subliniind doar geniul său poetic care culmina în Împărat și proletar cu revolta poetului împotriva celor avuți. Despre opera sa politică, despre caracterul profund naționalist în sensul bun al cuvântului pentru că scria totul din dragoste de adevăr și de neamul despre care -după îndelungate dialoguri cu Densușianu - aflase cât de vechi este pe acest pământ, chiar de la facerea lumii! Cine știa în acele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
române!... Nu mai puțin semnificativă este și fraza cu care autorul își începe discursul: Titlul de cronică a culturii românești actuale nu este prea fericit ales, sublinia autorul articolului, căci o cultură dirijată și sever controlată de Stat își pierde caracterul esențial al libertății creației artistice, pentru a se asimila cu o producție economică etatizată oarecare”. Și descrierea amplă a stării de lucruri instrumentate de ocupanți în cultura din România nu lasă nici un loc de îndoială asupra intențiilor către care tinde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să determine configurații ceva mai speciale în sfera exprimărilor din revuistica literară a românilor din exil, reliefându-i cu și mai multă pregnanță caracterul polemic. Acest aspect avea să pună în lumină și faptul că, pentru scriitorii români exilul - așa cum avea să se contureze el în realitățile nici pe departe blânde ale timpului - va îmbrăca în întregime semnificația unei existențe în suspensie. (Să notăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură și nu fără un anume patos - se scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor români din exil, despre tipologia spirituală a emigrației românești, despre valorile exilului, apoi despre limba română și caracterul național. Numeroase articole apar sub semnăturile unor George Uscătescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu. Demersurile de promovare a valorilor culturii naționale și ale esenței sufletului românesc vor căpăta însă o deosebită amploare odată cu apariția la Madrid a revistei „Destin” (1951-1972), paginile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
balcanică a lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat și în „Fapta” („Foaie de luptă românească pentru ziua de azi și de mâine”), creștin-națională cu caracter evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante, „Semne. Revistă de gândire, artă și literatură”, la Paris 1960- 1963, „Prodomos. Foaie de gând și apropiere creștină” la Freiburg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Pe o asemenea listă mai puteau fi incluși Ivan Solonievici (cu Sârma ghimpată roșie), Anton Ciliga (cu Țara marii minciuni). Toate acestea la un loc erau cât se poate de elocvente și convingătoare cu privire la imaginea concentraționară a Uniunii Sovietice, la caracterul inuman al condițiilor viață, de muncă, de hrană și igienă, la represiunile îndreptate împotriva unor întregi grupuri sociale și nu a unor indivizi considerați vinovați de ceva anume. Franța însă continua să refuze perceperea esenței reale a regimului comunist. Când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
sau George Enescu. 4. Concluzii Aspecte de factură similară vom întâlni în absolut toate publicațiile exilului. În paginile de mai sus am oferit numai câteva exemple pentru a demonstra că presa literară a exilului românesc a avut în permanență un caracter combativ. Axată fiind, în cea mai mare parte, pe un demers consecvent, ea încerca să determine o prezervare a spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
transparență, conjugate cu un fel de chemare spre difuz, vag și mister, cu izvoare în arta cinetica. Mesajul piesei lui Eugen Ionescu și al spectacolului lui Robert Wilson este acesta - rinocerizarea poate fi preîntâmpinata/ evitată numai și numai prin cultivarea caracterului integru, prin autocontrol riguros, prin respectarea strictă a cutumelor și a tablei de valori ale umanității, verificate de-a lungul secolelor, prin educație, cultura și trăire spirituală profundă. Inscripția de pe frontonul Templului lui Apollo din Delphi - Nosce te ipsum!/ Cunoaște
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
pe 14 aprilie. Pentru că echipa BuzzCamp este nerăbdătoare să afle despre experiențele de la primul loc de muncă, ne întâlnim la Brașov, pe 19 aprilie, să concepem împreună un „Ghid de supraviețuire la primul job”. Stă personalitatea la baza unei cariere? Caracterul este ingredientul principal în drumul spre carieră? În cadrul conferinței „Personalitatea și cariera - prieteni sau inamici?” de la Sibiu (21 aprilie), vom descoperi împreună cum ne influențează personalitatea cariera. Pentru că inovația este principala cale către câștig, iar fiecare dintre noi vrea să
Primăvara se numără job-urile în companii de renume la BuzzCamp 15 [Corola-blog/BlogPost/94383_a_95675]
-
este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
pentru cei necredincioși, deci pentru întregul corp social. Mai clar spus, chiar și cetățenii agnostici sau indiferenți din punct de vedere religios sunt interesați și beneficiază de pe urma unor culte religioase puternice în plan social. Dacă Bisericile reușesc să transmită cețenilor caracterul imoral al furtului și pe cale de consecință al corupției, avem o societate mai morală, mai bine așezată și mai predictibilă. Al doilea argument este într-o anumită măsură o consecință directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
internațional Heineken® și competiția UEFA Chamions League. Campania “Fii actor în spectacolul UEFA Champions League“ a fost desfășurată pe diverse canale media online și offline, cu un accent puternic pe social media. Spoturile “Heineken’s Legendary Football” ilustrează și evidențiază caracterul spectaculos al fotbalului, pe care UEFA Champions League l-a creat de-a lungul timpului. Protagoniștii acestor spoturi sunt Gianluigi Buffon, Patrick Vieira, Clarence Seedorf, Ruud Van Nistelrooy și Rene Adler, fotbaliști de legendă care împreună au strâns peste 350
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]