20,388 matches
-
care un principiu al filosofiei heideggeriene afirmă că le-am „uitat“ în mod tradițional, dar fac un pas în plus față de primul caz, încorporând uitarea în vagul productiv de sens al „indicației formale“ heideggeriene, substituite determinației complete a analizei conceptuale caracteristice metafizicii tradiționale sau în sensul destinal și natural al întregii istorii a filosofiei în care „uitarea ființei“ încetează să fie o „vină“ a tradiției și devine o componentă naturală a gândirii înseși. Al treilea grup de studii vorbește despre raportul
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit asupra multora dintre capitolele ei umbre grele, favorizînd clișeele corespunzătoare. Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
război, la douăzeci de ani de la război; e mai degrabă din nevoia, ce poate fi înțeleasă, de a se lega de o utopie, mai mult decît de un ideal. Pentru că, așa cum spuneam mai înainte, un ideal îmi pare a fi caracteristic speciei umane, care nu se poate lipsi de un dincolo care depășește datul imediat; ci de o utopie, de o societate ideală, de o soluție globală la toate problemele noastre, - din păcate, fără o reflecție critică. În orice caz, eu
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Crișan Andreescu Dumitru Gheorghiu, fostul expert DNA care a denunțat presiunile care s-au pus pe specialistul DNA, Aurelia Nicolae, pentru a scoate un prejudiciu în Telepatia în timp record, a făcut noi dezvăluiri la emisiunii Sinteză Zilei. „Caracteristică ei de bază este aroganță", a spus Dumitru Gheorghiu despre Lăură Codruța Kovesi. „Atâtea minciuni a spus doamna Kovesi încât nu știu de ce nu îi este rușine", a adăugat fostul expert DNA. Dumitru Gheorghiu a mai declarat că sentința în
Codruța Kovesi. Caracteristica ei de bază este aroganţa, spune Dumitru Gheorghiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21628_a_22953]
-
premieră" a fost nominalizată la premiile celor de la Association for International Broadcasting. Atunci am aflat că, în ciuda aparențelor și a faptului că acolo se duc BBC și CNN, premiile alea sunt cam de cacat. Chiar Zoso spunea, intuind cu agerimea caracteristică faptul că ne vom "lăuda cu asta ca și cum ar fi luat un Emmy". "Emmy!", am suspinat. Deci acolo e miezul. Zice chiar Zoso. Un an mai apoi m-am angajat la emisiunea "În premieră", fără să îi cer părerea lui
Atac al unui jurnalist de Emmy la blogurile comercial-băsiste by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/21763_a_23088]
-
pornind de la aspectul că i-am asigurat pe intervievații mei de protejarea identității. Știam ca imaginea lui este asociată cu promovarea testării HIV. Pe internet, și nu numai, se poate viziona clipul respectiv. Datoria mea era să întreb. Cu maturitarea caracteristică, Alin a spus că-mi pune la dispoziție o fotografie. Dorește să participe la schimbarea mentalităților în România, cu privire la atitudinea manifestată de societate față de persoanele care au avut neșansa să fie infectate cu HIV. Consideră că această schimbare înregistrează pași
Clip anti-SIDA ”jucat” de un seropozitiv. Vezi cum trăiește de 22 de ani cu HIV () [Corola-journal/Journalistic/22131_a_23456]
-
stilului romanțios și bombastic folosit de autoare. Biografia se transformă într-o apologie. Maria Roșca are o încredere fără margini, riscantă în limba de lemn a publicisticii naționalist-comuniste dinainte de 1989: "Dintotdeauna orașul românesc a însemnat întâlnirea fascinantă a aspectelor pitorești, caracteristice firii noastre, care l-au făcut să se distingă prin istorie, viață spirituală, sensibilitate și vocație. În ultimul pătrar al veacului trecut orașul românesc poseda astfel de trăsături care-l făceau să nu fie identic decât cu el însuși. La
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
Beldie, așa cum ni se prezintă în volumul său de Memorii, publicat la un respectabil răstimp de la moartea sa, este a unui bon viveur intelectualizat, care savurează în egală măsură plăcerile terestre ca și pe cele ale spiritului. E un produs caracteristic al perioadei care s-a numit la belle époque, format în duhul unor Anatole France, Pierre Louys, Gabriele d'Annunzio, ilustrînd, așadar, o mixtură de cărturărie și senzualitate. Omul era un mare amator de aventuri galante, avînd la activ, se
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
ilustrul personaj, invocat ca un fel de garant al propriei deveniri ("Odiseu este dintre aceia care-și fundamentează existența pe un gînd, singurul care nu suportă metamorfoza"), însă și ca un fel de răsfăț acustic, semn de superbie, nu o dată caracteristic generației: "folosind numele Odiseu din simplul motiv că mi-a plăcut mai mult și cum sună". Urmează un portret al eroului homeric, remarcabil prin realismul amestecului de virtuți și slăbiciuni puse în slujba virtuților, în chip oarecum machiavelic, în vederea atingerii
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
la Londra). Textul a fost publicat întâi, sub formă de serial, în revista Sfera politicii, în 1997, pentru ca acum, iată, să constituie și materia unui volum de 96 de pagini. într-o scurtă prefață, autorul își revendică, în stilul său caracteristic, de Cassius Clay al istoriei literaturii, prioritatea în tratarea temei: "este vorba - cel puțin bibliografic vorbind - de prima schiță sintetică, deși sumară, dar completă în momentele esențiale, a istoriei cenzurii în România". Lucrurile stau chiar așa, cu mențiunea că întâietatea
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
i te opune, a fi în exces. Nașterea filosofiei "se datorează unui a gîndi ca act nefiresc" al singurei ființe, omul, care privește lumea "de la distanța pe care o dă spiritul." Tocmai această distanță, această rupere de firesc nu e caracteristică felului nostru de a gîndi, tocmai problematica pur spirituală ne lipsește. Aceeași prelungire a naturalului, fără ruptură și opoziție, o găsim în conduita populară românească și în acele, rare, texte culte care pot furniza dovezi concludente în sprijinul specificității noastre
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
13 mai 1888 și se încheie cu Revoluția Republicană din noiembrie 1889, moment care marchează începutul Perioadei Republicane desfășurată între Prima Republică și Noua Republică, pînă astăzi. Este ușor de observat instabilitatea politică internă a Braziliei de-a lungul timpului, caracteristică pe care a perpetuat-o la fel cum au făcut-o și țările din jurul său. În final (Probleme la sfîrșit de secol ) se creionează imaginea unei țări pline de contraste și de conflicte: deși ocupă locul 9 în economia mondială
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
lucru se vede imediat ce deschizi oricare dintre cele trei volume ale bănățenilor. Poetei i s-ar putea reproșa, de exemplu, că folosește un limbaj excesiv stilizat, care face cuvintele să nu se lege în imagini coerente (metaforizarea e, de altfel, caracteristică și pentru Iacob Roman); greu însă se poate descoperi vreo stîngăcie în construcția alambicatelor sale figuri de stil. Ce taină-i aceasta?, culegerea de poeme a lui Iacob Roman, se autoprezintă Minei pe lunile noiembrie și decembrie. Teologic și ortodox
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
not least, pentru că lexicul generațiilor de astăzi este din ce în ce mai sărac. O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat cu lectura sa". Chardin, spune Steiner, este unul din rarii artiști care pot picta tăcerea. În jurul filozofului aplecat asupra cărții lui se aude tăcerea, se aude viața lui interioară
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
moștenitorilor acestora ori - adesea - acelorași personaje, revenite în perioada de după decembrie '89, chiar dacă s-a întîmplat, dintr-un impuls magnanim - a fi creditate anterior. Vedem în tandemul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca, și sperăm a nu greși în perspectivă istorică, cea mai caracteristică întrupare a conștiinței criticii românești din perioada contemporană, cu o funcție similară celei împlinite odinioară de Titu Maiorescu sau E. Lovinescu. *** În raport cu atîția oficiali ai literelor românești, de mai demult ori din prezent (președinți ai Academiei ori ai Uniunii Scriitorilor
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
vârtos în anii electorali, mai ales în campanie electorală, sau în preajmă de campanie electorală. Iar sezonul acestei emisiuni a fost încheiat apoteotic, în 31 mai, în stil penibilo-paiațesc, când invitatul Mircea Dinescu s-a dat din nou, în stilu-i caracteristic, "în stambă". M-am tot întrebat: chiar nimeni nu are nimic de spus? De ce avem un Consiliu Național al Audiovizualului? De curând au avut loc câteva puternice explozii solare. Pe unii îi afectează zdravăn, zău așa.
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
de căutarea personalității ca factor motor al operei, cea divergentă, tutelată de ideea humboldtiană a formei interne și, în fine, cea a mărcii specifice, a geniului sau "spiritului" național - nu sînt numai trei etape ilustrate fiecare de cîte o operă caracteristică, ci și trei trepte către o sinteză așteptată asupra a ceea ce el numea caracterologie, posibil azi de imaginat, dar pe care savantul, intrat într-un con de umbră după 1944, nu a mai putut-o elabora. Sub ancheta metodologică se
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
parte. El împărtășește însă în aceasta statutul oricărui eveniment istoric suficient de complex și dramatic. Catastrofa comunistă din URSS este și ea în genul ei perfect unică: unde în altă parte au fost reunite laolaltă toate acele sumedenii de trăsături caracteristice care au fost ale sale? Și de ce, spun eu împreună cu Todorov, să fie interzisă comparația dintre cele două sisteme totalitare pe care persoane ca, recent, Edgar Reichmann din Paris o resping drept o încercare de "amalgam hidos"? Cum să știi
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
G. Călinescu își intitulează capitolul Eminescu din Istoria... sa. Conceptul ține de secolul XIX, al exaltării națiunilor: "Ce ar însemna deci poet național? Ar însemna că el reprezintă națiunea și țara în ceea ce are ea mai specific, mai inconfundabil, mai caracteristic. El singur, opera lui, ar conține o bună parte dacă nu întreaga noastră specificitate. E ușor de văzut exagerarea, azi inacceptabilă, oricît ne-am regăsi în unele poeme sau unele idei ale geniului. Ideea că el ne reprezintă în fața umanității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
lumea ireductibilă a artei? În acel joc spiritual al luminilor și tenebrelor, al plinurilor și golurilor, al abisurilor și înălțimilor pe care îl conțin plăsmuirile spiritului uman? Deoarece ne-ar fi greu a recunoaște exclusiv un Dumnezeu ecleziastic, cînd misterul caracteristic al artei îl oglindește de asemenea, transfigurîndu-ne precum o spovedanie și o revelație. Între increat și creat, esteticul e una din chezășiile naturii divine a omului: "Credința în misterul lui Dumnezeu înseamnă de fapt și acceptarea marelui Risc nu de-
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
foarte numeroși alții au încercat deja, spre alte domenii, să o definească), ideea vertebrală a cărții - și anume raportul dintre aparență și realitate - este în orice caz foarte bine găsită. Că acest raport se dovedește în cea mai înaltă privință caracteristic societății și culturii austriece, autorul o demonstrează subtil și cu prisosință; că el are totodată substanță filosofică, iată ceva ce nu mai trebuie demonstrat (îi rămâne doar să prevină cititorul asupra ușoarelor modificări - uneori - a unor semnificații consacrate). Cât despre
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
a primelor două concepte din titlu, urmărind, la capătul ei, să marcheze însemnătatea pe care literatura (îndeosebi cea comparată) și-o menține în modelarea conștiinței și comportamentului oamenilor de la răscrucea de secole și milenii la care ne aflăm. " Ceea ce este caracteristic literaturii, scrie Nemoianu, în opoziție cu tradițiile discursului religios sau socio-politic, precum și cu ale celui științific, este faptul că o parte a identității constitutive și definitorii a tradiției literare este interacțiunea multiplicităților". Cu alte cuvinte, abundența de sensuri și nuanțe
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
secol, însă mesajul este departe de a fi la fel de clar, de univoc: "Cu buzele lipite de cuvintele de nerostit pe care le sărutăm, ne mișcăm într-o cameră înzestrată cu nenumărate balanțe lascive, gigantice și delicate" etc. Persoana întîi plural (caracteristică manifestelor avangardiste) se va transforma, în prozele lui Gellu Naum, în persoana întîi singular. Gellu Naum, Întrebătorul, Editura Eminescu, București, 1999, 526 p., f.p.
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
insolitare a acestui tip de umor depinde de ce parte a baricadei se situează cititorul, de partea diaristului sau dincolo de ea". S-a pretins că I.D. Sîrbu ar fi fost un ins maleabil, versatil, amoral. Însă una din fațetele cele mai caracteristice ale Jurnalului lasă o mărturie tocmai asupra devotamentului și lealității sale față de părinți, față de limba română, patria sa interiorizată, față de marii săi dascăli, în frunte cu Lucian Blaga, față de prietenii din rîndurile Cercului literar. Înțelegînd a-și păstra verticalitatea morală
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
răbdarea, nici umorul și nici priceperea ei în domeniul producțiilor pașoptiste. Deși e scrisă de o contemporană, asociată orientărilor romanești avangardiste din prima parte a secolului, Adorabila româncă are acel melanj de ridicol, naivitate, umor involuntar, patetism, amatorism și sentimentalism caracteristice în bună măsură textelor literare care au văzut lumina tiparului în Romania secolului trecut. Nu aș fi dus, probabil, niciodată pînă la capăt lectura acestei cărți dacă nu aș fi fost cumva prizoniera caniculei, departe de casă, într-un lung
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]