915 matches
-
atacau dezlănțuit. Câmpul era brăzdat de sclipirile puternice pe care platoșele lentilelor le ridicau în aer, acolo unde încercau să-și pună în aplicare arma lor cea mai redutabilă. Un grup compact de asemenea animale își folosea lumina reflectată pe carapacele ca niște oglinzi concave dar și forța mentală pentru a crea undeva sus, în straturile superioare ale atmosferei, o porțiune de aer cu densitate diferită. Dacă reușeau să-și coordoneze mișcările fără a fi tulburate de ceva, ele reușeau să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
închipuiau un cer înnorat, cu vânturi puternice. Concentrîndu-se asupra acestui simbol, ei reușeau să creeze destul de repede curenți turbionari care tulburau geometria straturilor de aer cald. Imediat ce vedeau că nu reușesc să atace, lentilele se îndepărtau rostogolindu-se pe muchia carapacei, mult mai repede decât le-ar fi putut permite deplasarea lor normală, pe pseudopodele care păreau că le atârnă de sub scuturile strălucitoare. Apărarea împotriva florilor cântătoare era mai complicată și fiecare din cele cinci triburi avea propriul sistem. Xtyn participase
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numele lui Dumnezeu, Ramona, termină! Dar ea continua. Herzog se uită spre tavan. Păianjenii îi foloseau ornamentele drept teren de cultură intensivă, ca pe malurile Rinului. În loc de ciorchini de struguri, de plafon atîrnau mănunchiuri de insecte prinse ca într-o carapace. Eu mi-am făcut-o cu mîna mea, povestindu-i Ramonei istoria vieții mele, cum am ajuns de la începuturile modeste la un dezastru total. Dar un om care a făcut atîtea greșeli nu-și poate permite să ignore sfaturile prietenilor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ar lipsi curiozitatea față de altul. De a se confrunta cu. De a se pierde în. Există în despotism o sumbră plăcere sedentară. Autocratul se teme de călătorii, de înstrăinări și de întîlnirile de rău-augur (odată ajuns undeva). Se închide în carapace. Mai aproape de noi, ca spațiu, Guernesey îi redă lui Hugo măreția, Londra îl eliberează pe Vallès de trilogia sa și pe cea mai mare parte a comuniștilor proscriși de credulitatea lor rustică. Ceea ce e valabil ca teorie, e valabil și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
explorare și valorificare a resurselor propriei personalități. * „SÎnt oameni care se Împietresc pentru a părea de marmură.” (N. Iorga) Sufletul nostru trebuie să fie bogat În sensibilitate, și nu În prețiozitate: „Detest pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în momentele dificile, asemenea broaștei-țestoase, care în caz de pericol se retrage în carapace - de unde și numele metodei). Avantajul pentru învățare al unei astfel de tehnici este presupus de faptul că se promovează învățarea prin cooperare, iar dinamica și motivația sunt extinse. Tehnica consultanților presupune că participanții la o activitate de acest tip se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permită plecarea din București a soției și a soacrei sale. Urmează un deznodământ cumplit: uciderea ofițerului care, beat fiind, nu vrea să renunțe la Aretia. Al treilea act, ultimul, încadrează figura lui Silvestru Trandafir în aureola jertfei supreme. Purtând sub carapacea asprimii și vulgarității, cărora își datorează porecla, un suflet vibrant, Piele-Groasă își trimite familia în teritoriul neocupat, el rămânând să răspundă pentru omorul făptuit. O face spre a nu expune mahalaua, după descoperirea uciderii lui Schwalbe, represaliilor dușmanului, dar și
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
1989) aduce, în schimb, o nouă confirmare a talentului și originalității poetei, optzecistă prin conștiința textuală și expresionistă acum prin paleta de culori folosită. Pe un fundal „roșiatic”, sumbru-contemporan, sunt plasate experiențe ce devin, rapid, unele extreme, la limită. Sub carapacea unei lumi închise, sufocante, proliferează tumoarea malignă, astfel că aproape orice imagine mai „realistă” are un potențial subversiv: „Fiecare poveste / are efectul unei țigări / stinsă pe propria-mi piele, / fiecare-mprăștie-n aer / o încrucișare cu nebunia. Perechea de foarfeci
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
nu are voie să vorbească. Viața ne cere în avans o copilărie smăltuita cu aur și armonie. • Lumea crimei a iesit azi suprafață! Moartea circulă neîngrădita prin piața. • Mintea a inventat lumi fără număr, dar a rămas să trăiască în carapacea să de pe acelaș umăr. • Paradoxal, creștinismul s-a nascut pe pământul sfânt al iudeilor. • Somnul e un teren pe care se duc luptele cele mai ciudate pentru lucruri aberante. • În timpuri grele, oamenii se adună sub aceleași umbrele... • Suferință nu
AFORISME (12) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381306_a_382635]
-
la „București match”. De asemenea, predă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și la Universitatea „Virgil Madgearu” din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
lui S., care configurează un univers epic atât de omogen, încât unii comentatori au vorbit de „impresia de autopastișare” (Radu G. Țeposu). Senzația de redundanță e însă considerabil atenuată de diversitatea tehnică a prozelor și de firescul situațiilor. Astfel, romanul Carapacea urmărește o poveste de dragoste petrecută pe fundalul perioadei comuniste. Uzând de prerogativele confesiunii, personajul-narator visează o pliere perfectă a transcrierii pe trăire. Nu alta e semnificația titlului, căci povestea „te prinde și te protejează cam în felul carapacei de la
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
romanul Carapacea urmărește o poveste de dragoste petrecută pe fundalul perioadei comuniste. Uzând de prerogativele confesiunii, personajul-narator visează o pliere perfectă a transcrierii pe trăire. Nu alta e semnificația titlului, căci povestea „te prinde și te protejează cam în felul carapacei de la broasca țestoasă”. Dezideratul conservării realului în imaginar se perpetuează și în următorul roman, Nopți de trecere (1984), unde protagonist este „un om care a trăit o experiență și acum caută povestea experienței lui”. Dimensiunea experimentală a scriiturii este însă
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
sunt copilăria petrecută în Colentina, munca în redacții și experiența de navetist. În fond, cartea însăși este o „navetă” între trecut și prezent, construindu-se după principiul reflectărilor concomitente, pe care prozatorul îl utilizase încă din primele sale scrieri. SCRIERI: Carapacea, București, 1979; Nopți de trecere, București, 1984; Vară târzie (despre iubiri în vremuri de pace și război), București, 1985; Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată), Pitești, 2000; Viața ca literatură, București, 2001; Deadline, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Însemne, II, 276-282; Mircea
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
1979; Nopți de trecere, București, 1984; Vară târzie (despre iubiri în vremuri de pace și război), București, 1985; Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată), Pitești, 2000; Viața ca literatură, București, 2001; Deadline, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Însemne, II, 276-282; Mircea Scarlat, „Carapacea”, CNT, 1980, 7; Paul Dugneanu, Etică și modernitate, LCF, 1980, 10; Sorin Pârvu, „Carapacea”, CL, 1980, 4; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 293-296; Nicolae Georgescu, Experimentul fantastic, LCF, 1984, 30; Nicolae Georgescu, „Nopți de trecere”, LCF, 1984, 35; Petre Răileanu, „Nopți de
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
și război), București, 1985; Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată), Pitești, 2000; Viața ca literatură, București, 2001; Deadline, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Însemne, II, 276-282; Mircea Scarlat, „Carapacea”, CNT, 1980, 7; Paul Dugneanu, Etică și modernitate, LCF, 1980, 10; Sorin Pârvu, „Carapacea”, CL, 1980, 4; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 293-296; Nicolae Georgescu, Experimentul fantastic, LCF, 1984, 30; Nicolae Georgescu, „Nopți de trecere”, LCF, 1984, 35; Petre Răileanu, „Nopți de trecere”, TR, 1984, 45; Paul Dugneanu, Portretul unei generații, LCF, 1985, 11; Radu Săplăcan
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
consistență reală. Grupul profeților pare să aștepte sfârșitul lumii celorlalți. Doar ceilalți - cei necredincioși, cei ce au trădat adevăratul creștinism - vor învia pentru judecată. Ei însă vor fi transformați nemijlocit în entități divine, debarasându‑se de trup ca de o carapace supărătoare. Apocalipsa lui Petru În cele ce urmează ne vom opri asupra unei alte apocrife, și anume, Apocalipsa lui Petru (AP), care datează, probabil, de la începutul secolului al II‑lea. Cu excepția câtorva fragmente, originalul grec nu s‑a păstrat. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci unul „dobândit”. Ea se câștigă printr‑un efort susținut, care constă în exersarea permanentă a virtuților. De fapt, precizează Lactanțiu, omul este ființă muritoare, creată pentru nemurire. Numai trupul este muritor prin natură, sufletul nu încetează să existe odată cu „carapacea” sa perisabilă. Nu este greu de recunoscut în această concepție, dihotomia antropologică proprie platonismului, cunoscută desigur tuturor cititorilor lui Lactanțiu. Raționamentul se continuă astfel (7, 5): De vreme ce omul este alcătuit din două lucruri, trup și suflet, primul fiind pământesc, al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
am trimis la un farmacist din Calcutta pe cineva să-mi procure Strychnos faba St. Ignatii 37 și succus sepiae. În locul primeia mi s-a adus Strychnos nux vomica (ce aparține totuși familiei Strychnos!38), iar În locul cernelii am primit carapace de sepie - or, toată lumea știe că aceasta din urmă diferă de ceea ce solicitasem atât prin culoare, cât și prin efect. Toate aceste specii de Strychnos 39 și de ossa sepiae 40 pot fi totuși procurate În orice cantitate la bazarul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pot dăuna deloc sănătății, iar cele mai multe dintre ele se și evaporă În timpul coacerii. Rețeta indică următoarele elemente: mosc, nucșoară, cuișoare, scorțișoară, șofran, semințe de cardamon 286 (mai puține), ghimbir, semințe de anason 287, rădăcină de Piper betle, volbură (Convolvus argenteus), carapace de sepie, zahăr de bambus, gumă tragacant, fistic și rădăcină de lemn-dulce288, din fiecare câte un scrupulum ș1,3 gț. Unii pun și semințe de bumbac sau flori de Euryale ferox (o plantă de apă) șo varietate de nufărț. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un aspect mai dificil pentru majoritatea acestor persoane. Însă poate fi un aspect realist pentru foarte multe cazuri dar necesită timp, multă muncă și răbdare. Chiar și cazurile foarte severe pot lega relații și prezenta preocupări pentru sentimentele celorlalți. În interiorul carapacei de autist există o persoană normală Această teorie se continuă cu faptul că un „leac” ar elibera persoana normală. Autismul este o afectare pervasivă. Afectează modul de gândire, sentimentele, percepția, analizarea informațiilor, procesarea și înțelegerea lor, precum și funcția de reacționare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroză prin absența simptomelor și prin prezența izolată a unor „mecanisme de apărare ale caracterului” care constituie pentru subiect o carapace și care dau un anumit stil comportamentului acestuia. Aceste „trăsături de caracter” sunt, de fapt, „modalități de apărare”, preventive sau reacționale, cele mai obișnuite ale subiectului, orientate împotriva conflictelor intrapsihice sau exterioare. Ele sunt trăsături permanente care pot fi rezultatul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru lumină cunoscută, chiar cea mai intensă. În această obscuritate, special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, pana cand acele radiații, inca neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbra traversând ecranul, să
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
pe care o putem califica fără ezitare drept ușor „efeminată”. Această poziție de deschidere dezvăluie un aspect al afectivității pe care unii bărbați nu reușesc decât cu greu să-l lase să înflorească. Ei și-au creat un fel de carapace, probabil pentru a nu se expune la suferință. Din punct de vedere cultural, bărbații sunt cei cărora li se impune să nu-și dea frâu liber emoțiilor și, mai ales, li se cere cât se poate de serios să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
and Methodologies, coordonată de N. Foreman și R. Gillet, Psychology Press, Hove, 1997, vol 1. Aceste închideri afective ajung în cele din urmă să aibă repercusiuni corporale. Lui Wilhelm Reich îi aparțin, negreșit, cele mai pătrunzătoare analize ale noțiunii de carapace corporală (vezi: Wilhelm Reich, Character Analysis, Orgone Institute Press, New York, 1949). Discipolul lui cel mai strălucit, Alexander Lowen, a efectuat apoi altele, la fel de pătrunzătoare (vezi: Alexander Lowen, Physical Dynamics of Character Structure, Grune and Statton, New York, 1958). * Joc de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]