1,198 matches
-
Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
medie de 58 de ani) dintr-un centru britanic cu 36 de hemodializați din Centrul de Dializă Iași cu vârsta medie de 42 de ani. 20% dintre subiecții britanici și 25% dintre cei români au prezentat PVT. Vârsta și prezența cardiopatiei ischemice clinic manifeste s-a corelat pozitiv cu prezența PVT. în schimb, nivelurile tensionale, durata substituției funcției renale, calitatea dializei și nivelurile PTH nu au prezentat un efect independent asupra anomaliilor detectabile prin SAECG. Singurul factor care s-a corelat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
preferință, la pacienții hemodializați, și perioada dialitică, și pe cea imediat postdialitică. Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții dializați [Brinkman et al., 2002]. Utilizând datele USRDS, Abbott și col. [2003] au studiat 35.215 pacienți cu IRCT incluși pe lista de așteptare a unui transplant renal, între 1994 și 1997, și au constatat că pacienții cu cardiopatii valvulare au o șansă de aproape de 3 ori mai mică de a primi un transplant renal decât cei fără aceste anomalii, dar că această șansă nu este redusă dacă ei sunt anterior protezați. Autorii au conchis că medicii ar trebui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
PAERI, 2002] și 40% [studiul HEMO, Cheung et al., 2004]. La pacienții nou incluși în programul de substituție cronică a funcției renale, prevalența ICC este, conform datelor United States Renal Data System, de 40%, depășind orice altă afecțiune cardiovasculară, inclusiv cardiopatia ischemică. De altfel, acest fenomen este explicabil în mare parte prin creșterea constantă a mediei de vârstă a populației dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de 40%, depășind orice altă afecțiune cardiovasculară, inclusiv cardiopatia ischemică. De altfel, acest fenomen este explicabil în mare parte prin creșterea constantă a mediei de vârstă a populației dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația generală, cât și la cea renală. O analiză mai detaliată a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
detaliată a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții incidenți în dializă suferă de ICC, factorii determinanți fiind vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat și a cardiopatiei ischemice. Un sfert dintre subiecții dializați fără disfuncție cardiacă la inițierea dializei vor dezvolta disfuncție de pompă în următoarele 41 de luni, factorii de risc fiind reprezentați de vârsta înaintată, prezența anemiei renale, a hipoalbuminemiei (marker al malnutriției) și disfuncția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu funcție renală normală. Riscul de ICC de novo se menține și la distanță de transplantul renal; la 7 ani de la primirea grefei renale, incidența ICC de novo este de 1,26 la 100 de pacienți-an, similară cu cea a cardiopatiei ischemice de novo, iar riscul de deces este augmentat cu 78% la acești pacienți [Rigatto et al., 2002]. În comparație cu populația generală din cohorta Framingham, incidența ICC a fost net crescută, spre deosebire de boala coronariană la subiecții transplantați renal, similară celei din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a blocantelor calcice non-dihidropiridinice prezintă efecte cardiodepresante și trebuie oprite [Murphy, 2003]. Tratamentul disfuncției diastolice la pacientul renal este mai puțin definit; în general, trebuie eliminate cauzele declanșatoare/favorizante, în primul rând controlul agresiv al TA și tratamentul adecvat al cardiopatiei ischemice. Nitrații și beta-blocantele cu acțiune lungă sunt în general indicați în această situație. Extrem de importante sunt investigarea și tratarea promptă a factorilor precipitanți/agravanți ai insuficienței cardiace congestive. Anemia este prezentă la cel puțin o treime dintre pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu o incidență crescută a bolii coronariene, în special la pacienții diabetici (dar și la non-diabetici). PON2 prezintă de asemenea două tipuri de polimorfism, Ala/Gly 148 și Cys/Ser 311; plimorfismul PON2-311 a fost și el asociat cu prezența cardiopatiei ischemice, pe când PON2-148 a fost găsit în două studii recente asociat cu BDR independent de ceilalți factori de risc cunoscuți, la pacienții cu T2DM (la care asocierea devine mai semnificativă în prezența obezității), dar nu și la pacienții cuT1DM. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de gradele II și III ( figura 31.4). 31.5.2. Etiologie Blocurile atrioventriculare pot fi tranzitorii sau permanente. De asemenea, se pot clasifica în congenitale și câștigate. Cauzele câștigate ale tulburării de conducere sunt: leziunile degenerative(cel mai frecvent), cardiopatia ischemică cronică, infarctul miocardic acut (IMA) bolile infiltrative și de colagen, boli infecțioase, neuromiopatii, precum și cauze iatrogene: medicamentoasă (amiodaronă, digoxin, betablocante, verapamil etc.), postprotezare valvulară, postablație cu radiofrecvență. Multe dintre cauzele blocurilor AV sau ale perturbărilor de conducere sunt cunoscute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
asupra cărora putem interveni, iar unul dintre aceștia este gestionarea corectă a triadei: polipatologie, polipragmazie, iatrogenie. Principalele boli care grevează major speranța de viață și care vor influența abordarea terapeutică a vârstnicului, denumite și geropatii, sunt: bolile cardiovasculare, în special cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă - IC; ‒ fracturile de șold;boala Alzheimer. Ținând cont de aceste aspecte, devine evidentă necesitatea apariției unei subspecialități noi, cea a cardiologiei geriatrice, care să gestioneze, împreună cu geriatrul, realizarea unor planuri terapeutice pe termen lung și foarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
21.1. Date generale Afec iunile cardiovasculare la vârstnici sunt consecința naturală a procesului de îmbătrânire. Fenomenele de aging se asociază cu degenerarea organică și funcțională care afectează predominant creierul, cordul, sistemul locomotor și sistemul vascular. Afecțiunile vasculare de tipul cardiopatiei ischemice, afectărilor vasculare periferice sau insuficienței cardiace congestive se exprimă polimorf în cursul procesului fiziologic de îmbătrânire, orice persoană ajunsă la vârsta de 80 de ani prezentând o patologie cardiovasculară certă. Termenul „pacient vârstnic” și-a modificat considerabil profilul, definind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pacienții vârstnici se justifică în termeni de risc operator acceptabil și ameliorare semnificativă a calității vieții, în condițiile specifice determinate de diminuarea rezervelor fiziologice secundar proceselor implacabile ale senescenței, respectiv fragilitate tisulară, scăderea rezervei func ionale și asociere frecventă a cardiopatiei cu diferite comorbidități. Anatomia arterelor coronare. Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează prin vascularizație arterială, venoasă și limfatică bogate, structurate după un model de organizare funcțională particulară, tipic umană. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
dispnee cu ortopnee, tuse cu expectorație muco-purulentă în cantitate medie, transpirații profuze, greață, vărsături alimentare, inapetență și scădere ponderală aproximativ 5 kg în ultimul an, astenie fizică marcată. Ca antecedente personale patologice se notează: hipertensiune arterială de la 50 de ani, cardiopatie ischemică cronică nedureroasă, bloc de ram stâng și, în urmă cu 4 ani, accident vascular cerebral stâng cu frustă hemipareză dreaptă sechelară. Pacienta locuiește în mediul rural cu soțul și un fiu, dar, de când este bolnavă, locuiește la una dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
semne de insuficiență cardiacă dreaptă cu turgescența jugularelor, hepatomegalie, stază periferică și ascită. IT funcțională poate complica hipertrofia VD de orice cauză, inclusiv infarctele miocardice inferioare care implică VD, și este frecvent întâlnită în stadii avansate de insuficiență cardiacă datorată cardiopatiei reumatismale sau congenitale, bolii cardiace ischemice, cardiomiopatiilor, cu HTP severă sau în cordul pulmonar. În cazul remisiunii HTP, IT este parțial reversibilă. 25.3.2.2. Strategii terapeutice chirurgicale În caz de regurgitare tricuspidiană funcțională de grad II/III, fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
kg / minut la proba de efort, - Dependența de suport inotropic intravenos, - Aritmii ventriculare refractare cu risc de deces subit, - Ischemie miocardică severă nerevascularizabilă, - Șoc cardiogen refractar [7]. Etiologia insuficienței cardiace este variată, dar în principal cardiomiopatia dilatativă, ischemică sau mixtă, cardiopatii congenitale complexe, boli valvulare severe sunt cele mai frecvente. Leziunea miocardică este necesar a fi confirmată prin biopsie. CONTRAINDICAȚII - Hipertensiune pulmonară severă, fixă, neinfluențată de oxigen și medicație vasodilatatoare. Este definită arbitrar ca peste 4 unități Wood, un gradient transpulmonar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
general, presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
mai frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
prelungite asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri endoscopice - proceduri superficiale - operații de cataractă - operații de sân. Deși cardiopatia coronariană este riscul covârșitor de morbiditate perioperatorie, procedeele chirurgicale cu diferite nivele de stres sunt asociate cu nivele diferite de morbiditate și mortalitate. Procedurile superficiale și cele oftamologice prezintă riscul cel mai mic și rareori sunt asociate cu morbiditate și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
funcție renală normală [Stroes et al., 1995]. Există studii în curs de desfășurare și la pacienții cu insuficiență renală cronică. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot îmbunătăți funcția endoteliului la pacienții cu diabet zaharat [ODriscoll et al., 1997] sau cardiopatie ischemică [Prasad et al., 1999], efect mediat prin inhibarea degradării bradikininei și a producției de angiotensină II, endotelină [i superoxid. Blocanții canalelor de calciu. Lacidipina reduce leziunile induse de LDL-colesterolul oxidat asupra celulelor endoteliale, in vitro [Cominacini et al., 1998
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
fi la fel de importante [Goldsmith [i Covic, 2001]. în al treilea rând, în cazul aterosclerozei accelerate, este de așteptat ca pacienții pediatrici sau tineri care suferă de insuficiență renală cronică terminală din copilărie să prezinte o rată crescută a mortalității prin cardiopatie ischemică. în fapt, acest lucru nu se constată; deși mortalitatea cardiacă este impresionantă la această categorie de pacienți, majoritatea deceselor sunt atribuite hiperkalemiei, hiperhidratării și insuficienței cardiace acute determinate de hipertensiunea arterială severă [Querfeld, 2002]. Principalii factori de risc cardiovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]