801 matches
-
doar cu aspirină [17]. - ACST (Asymptomatic Carotid Surgery Trial) - randomizarea a 3120 pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu tratamentul medicamentos inițial urmat de endarterectomie amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau mai ales la angiografie circulație colaterală atât la nivelul globilor oculari cât și leptomenigeal. Investigarea unui pacient cu suspiciune de ICH presupune de asemenea o evaluare oftalmologică (cu examinarea fundului de ochi, acuitate vizuală, determinare presiune intraoculară), examen ecografic carotidian, consult cardiologic și ecocardiografie pentru decelarea unor surse de accidente vasculare embolice. Uneori ICH se suprapune pe accidentul vascular cerebral de cauză embolică. Mai relevante pentru diagnostic sunt investigațiile care evaluează fluxul sanguin cerebral. Metodele sunt multiple și se realizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tratamentul agresiv intervențional (chirurgical sau endovascular). În 2010, s-a încheiat studiul COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) care a evaluat eficiența anastomozei între artera temporală superficială și artera cerebrală medie. în prevenția accidentului vascular ischemic la pacienții care prezintă obstrucție carotidiană simptomatică sau scăderea perfuziei cerebrale documentate prin creșterea extracției de oxigen din sânge la examinarea PET [4]. Tipurile de anastomoze care se pot practica în ICH [5]: 1. a. temporală superficială și a. cerebrală medie (ATS-ACM); 2. a. occipitală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
o relație directă între modificările cardiace și cele arteriale la pacienții transplantați renal. Autorii au constatat în această analiză de tip cross-sectional o corelație directă între mărimea indicelui de masă a ventriculului stâng și grosimea intimă-medie determinate ecografic la nivel carotidian, reflectând procese aterosclerotice și arteriosclerotice incipiente. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului Această relație a fost confirmată recent printr-un trial prospectiv [De Lima et al., 2002] la pacienți urmăriți pentru cel puțin 3 ani. După 40 de luni de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului Această relație a fost confirmată recent printr-un trial prospectiv [De Lima et al., 2002] la pacienți urmăriți pentru cel puțin 3 ani. După 40 de luni de la transplantul renal, grosimea intimă-medie la nivel carotidian, determinată prin ecografie de înaltă rezoluție, s-a normalizat, iar reducerea raportului grosime a peretelui arterial/ diametrul lumenului s-a redus de asemenea semnificativ, în paralel cu ameliorarea grosimii peretelui posterior al VS și a indicelui de masă a VS.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ecografie de înaltă rezoluție, s-a normalizat, iar reducerea raportului grosime a peretelui arterial/ diametrul lumenului s-a redus de asemenea semnificativ, în paralel cu ameliorarea grosimii peretelui posterior al VS și a indicelui de masă a VS. Totuși, distensibilitatea carotidiană (și complianța/distensibilitatea ventriculului stâng) a rămas anormală. Hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială este frecvent întâlnită posttransplant renal, la 65-80% dintre purtătorii de grefă renală, principalii factori incriminați fiind medicamentele imunosupresive cu efecte secundare presoare: ciclosporina A, tacrolimusul și corticosteroizii (pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
asociază cu un risc cardiovascular crescut chiar în domeniul valorilor nediabetice. Aceste date sugerează că ateroscleroza nu este așadar o complicație tardivă a DZ, ci se dezvoltă în paralel cu anomaliile glicoreglării. Măsurarea ecografică a grosimii intimă-medie (IMT) la nivel carotidian reprezintă o metodă de evaluare directă a aterosclerozei precoce. Mai multe studii au arătat că T2DM se asociază cu o creștere a IMT, iar subiecții cu DZ nou descoperit sau chiar nediabetici, dar cu IGT au deja o creștere semnificativă
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
arteriale și a aterosclerozei; în acest sens, un studiu epidemiologic recent [55] a arătat că istoricul familial pozitiv de T2DM și/sau HTA (deci sindrom dismetabolic) sunt predictori independenți pentru pentru o grosime crescută a stratului intimă-medie (intima-media thickness, IMT) carotidian la descendenții cu T1DM, ceea ce semnifică o creștere semnificativă a riscului vascular la acești pacienți, chiar în absența HTA sau a BDR. Alți factori de risc cunoscuți, cum sunt vârsta, sexul și chiar nivelul echilibrării metabolice (care este predictiv numai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
T1DM, ceea ce semnifică o creștere semnificativă a riscului vascular la acești pacienți, chiar în absența HTA sau a BDR. Alți factori de risc cunoscuți, cum sunt vârsta, sexul și chiar nivelul echilibrării metabolice (care este predictiv numai pentru îngroșarea bulbului carotidian) nu au adus un exces de risc la această cohortă de pacienți. Aceste date sunt concordante cu alte studii, care au arătat că pacienții cu T1DM și istoric familial de T2DM prezintă o rată semnificativ crescută a evenimentelor coronariene [109
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
s-au putut pune în evidență particularități ale bolii macrovasculare diferite de leziunile aterosclerotice la indivizii non-diabetici. Din aceste date comparative, precum și din constatarea că intensitatea expunerii la mediul diabetic se corelează doar cu grosimea peretelui arterial la nivelul bulbului carotidian, s-ar putea avansa ipoteza că hiperglicemia afectează pereții vasculari în teritorii și prin mecanisme diferite comparativ cu factorii de risc „clasici” [55]. Astfel, controlul glicemic nu a fost semnificativ asociat cu riscul de boală coronariană ischemică, în schimb este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
metoda Doppler/duplex să fie utilă pentru evaluarea sitemului cardio-vascular [19]. Deși nu există un consens în acest sens, la pacienții care au istoric familial de HTA și hemoragii cerebrale este indicată dilatarea sau/și aplicarea de stent pentru stenozele carotidiene semnificative. 5.5.2. Controlul riscului cardio-vascular Hipertensiunea arterială este frecventă la apcienții dializați, principalul mecanism patogenetic fiind supraâncărcarea volemică. S-a demonstrat că HTA anterioară TxR este predictivă pentru HTA posttransplant, aceasta fiind un factor de risc important pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pentru profilaxia accidentelor vasculare. Particularități farmacodinamice la pacienții vârstnici La populația vârstnică se produc modificări ale funcționalității diferitelor organe. S a constatat o reducere a activității sistemului nervos parasimpatic, a răspunsului sistemului cardiovascular la catecolamine și a sensibilității baroreceptorilor sinusului carotidian. Reducerea activității la nivelului nodulului sinoatrial poate explica o creștere a sensibilității la efectul bradicardizant indus de betablocante sau de unele blocante de canale de calciu. Mai mult, la unele persoane vârstnice se produce mai frecvent hipotensiune ortostatică, în urma utilizării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
glicozilate sub valori de 6,5% nu este încurajat, din cauza riscului mare de deces prin fenomene hipoglicemice, însă aceste considerații privesc ansamblul populației, nu numai pacienții în vârstă (26). Stenozele în porțiunea extracraniană a carotidei interne sau la nivelul bulbului carotidian, de origine aterosclerotică, sunt frecvente la populația vârstnică. Acestea pot fi inițial asimptomatice și puse în evidență în urma unui examen de rutină. Studii recente indică o rată anuală de apariție a AVC ischemic la pacienții cu stenoze asimptomatice, tratate medicamentos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
pot fi inițial asimptomatice și puse în evidență în urma unui examen de rutină. Studii recente indică o rată anuală de apariție a AVC ischemic la pacienții cu stenoze asimptomatice, tratate medicamentos, de aproximativ 1% sau chiar mai puțin (27). Endarterectomia carotidiană profilactică se poate aplica la pacienți vârstnici atent selectați prin prisma comorbidităților și se recomandă pentru o stenoză asimptomatică ≥ 60% vizibilă la angioCT sau ≥ 70% la ultrasonografie. Pacienții cu endarterectomie trebuie să urmeze tratament cronic cu aspirină, dacă nu sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
să urmeze tratament cronic cu aspirină, dacă nu sunt contraindicații. La pacienții cu risc operator crescut, tehnicile endovasculare de tratare a stenozelor asimptomatice rămân o variantă la endarterectomie. Este nevoie însă de mai multă experiență. Screening-ul populației vârstnice pentru stenoze carotidiene asimptomaticenu este obligatoriu (28). Asocierea condițiilor medicale cronice, deși întâlnite obișnuit la pacientul vârstnic (obezitatea, sindromul de apnee de somn etc.) trebuie luate în considerare, întrucât sunt factori care cresc riscul de apariție a AVC, prin impact asupra parametrilor vasculari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
în AVC-ul ischemic (30). Aspectele AVC generate de boala aterotrombotică la vârstnici pot fi schematizate astfel:AVC ischemic în teritoriul arterei silviene, precedat sau nu de AIT-uri în același teritoriu, prin mecanism embolic arterio-arterial de la nivelul unei stenoze carotidiene extra craniene. La pacienții cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
de ani, considerate sănătoase. Aspirina, clopidogrelul, combinații între aspirină și dipiridamol și-au demonstrat rolul benefic în prevenția secundară a AVC, așa cum este menționat în ghidul ASA din 2006 (41). Pacienții cu AIT repetate în același teritoriu anatomic și stenoză carotidiană de peste 70% pot fi abordați chirurgical, ținând cont, bineînțeles, de riscul perioperator, în timp ce pacienții cu stenoze mai puțin marcate pot fi tratați cu medicație antiagregantă (42). La pacienții în vârstă, experiența legată de dubla antiagregare este încă limitată. Tratamentul cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
stres). Evaluarea completă a comorbidităților și excluderea focarelor potențiale de infecție anterior intervenției este obligatorie, rezultatele obținute condiționând conduita terapeutică ulterioară. Evaluarea cardiovasculară cuprinde diagnosticul și managementul bolilor asociate ca HTA, tip și grad de insuficiență cardiacă, arteriopatie periferică, ateroscleroză carotidiană. Explorările imagistice completează diagnosticul clinic și sunt obligatorii înaintea instrumentării chirurgicale (5,6) (tabelul 21.2). În funcție de pacient, dar și de disponibilități se pot utiliza:ecocardiografie transtoracică/transesofagiană;coronarografie;examen CT cu substanță de contrast;imagistică prin rezonanță magnetică (RM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
nonchirurgical să primeze mai ales în cazul pacienților asimptomatici, cu excepția cazurilor cu stenoze severe, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție ventriculară stângă, proteză valvulară. La 184 de pacienți (16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție tip Bentall (1 caz, respectiv 0,5%), comisuroplastie (1 caz, respectiv 0,5%). Reintervențiile au fost necesare în 80 de cazuri (7%). Vârsta medie a pacienților operați a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
litate. În aceste cazuri, în centre specializate, se practică valvuloplastia cu balon, care ameliorează temporar simptomatologia, restenoza producându-se în 6-12 luni sau înlocuirea valvulară transcateter (TAVI) (4). Evaluarea preoperatorie Testele preoperatorii standard includ analize de laborator, ecocardiografie, ecografie Doppler carotidiană, electrocardiogramă (ECG), cateterism cardiac, consulturi interclinice pentru evaluarea comorbidităților sau identificarea unor eventuale contraindicații ale intervenției chirurgicale. În cazul particular al pacienților în etate, evaluarea preoperatorie poate include examinarea computer-tomografică (CT) fără administrare de substanță de contrast pentru evaluarea gradului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
bolii în stadiile incipiente, nerespectării sfaturilor medicale privind reducerea factorilor de risc și lipsei programelor de screening. 35.3.2. Examenul fizic Din punctul de vedere al examenului fizic vascular, nu există diferențe notabile între grupele de vârstă. Palparea pulsurilor (carotidian, brahial, radial, ulnar, femural, popliteal, tibial posterior și pedios), inclusiv a aortei abdominale pentru detectarea unui eventual anevrism ce are incidență crescută la vârstnici, este obligatorie. Ascultarea eventualelor sufluri carotidiene, femurale și abdominale, precum și măsurarea frecvenței cardiace și a TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
nu există diferențe notabile între grupele de vârstă. Palparea pulsurilor (carotidian, brahial, radial, ulnar, femural, popliteal, tibial posterior și pedios), inclusiv a aortei abdominale pentru detectarea unui eventual anevrism ce are incidență crescută la vârstnici, este obligatorie. Ascultarea eventualelor sufluri carotidiene, femurale și abdominale, precum și măsurarea frecvenței cardiace și a TA la ambele brațe fac de asemenea parte din examenul vascular obligatoriu. Membrele inferioare trebuie inspectate din punctul de vedere al culorii, temperaturii, pilozității și eventualelor leziuni trofice și articulare (piciorul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
și cu modificări mari de compartimente lichidiene. Risc chirurgical mare: - Operații majore de urgență la vârstnici - Operații pe aortă și alte operații vasculare majore - Operații vasculare periferice - Intervenții chirurgicale prelungite asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri endoscopice - proceduri superficiale - operații de cataractă - operații de sân. Deși cardiopatia coronariană este riscul covârșitor de morbiditate perioperatorie, procedeele chirurgicale cu diferite
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Procedurile vasculare majore reprezintă riscul cel mai mare și sunt avute în vedere distinct în decizia de a efectua explorări suplimentare datorită numeroaselor dovezi privind valoarea intervențiilor perioperatorii la acest grup de pacienți. Corectarea endovasculară a anevrismelor aortice și endarterectomia carotidiană trebuie considerate în categoria de risc intermediar, distinct de procedeele de chirurgie vasculară deschise pe baza frecvenței morbidității și mortalității preoperatorii. În categoria de risc intermediar morbiditatea și mortalitatea variază depinzând de regiunea anatomică interesată de procedeul chirurgical și de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
se recomandă examen CT, MRI, ecografie Doppler color, angiografie. Tratamentul constă fie în revascularizare percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în revascularizare chirurgicală (by-pass carotido-subclavicular cu proteză sintetică sau din venă safenă, sau axilo-axilar, dacă este prezentă boală carotidiană ipsilaterală) (AbuRahma, 2000) [1]. SECHELE ESOFAGIENE Leziunile esofagiene apar foarte rar după traumatisme toracice, mult mai frecvent după ingestia de corpi străini, substanțe caustice, sau sunt iatrogene. Cea mai frecventă sechelă este stenoza esofagiană. Această entitate nu se deosebește de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]