1,285 matches
-
colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plus (care nu putea dispărea) și accentul pe o altă silabă. Antroponimul *Vîrvor, refăcut după pluralul Vîrvori, citat de DLR dintr-o poezie populară și considerat „o contaminare între barbari și vîlvari“ diferă tot prin accent. Paralelismul cu Gabrov, „de carpen“, „cu carpen“ > Gabru (numele unui sat vecin) nu e relevant, deoarece, evoluînd la fel, Vărbov ar fi ajuns la Vîrvu. În familia toponimelor romînești cu baza vrba (Vărbila, Vărbilăul, Verbia, Verbița, Verbicioara, Verboloasa, Vîrba, Vîrbov, Vîrboceni, Gîrbova, Gîrbovița), nici unul nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu putea dispărea) și accentul pe o altă silabă. Antroponimul *Vîrvor, refăcut după pluralul Vîrvori, citat de DLR dintr-o poezie populară și considerat „o contaminare între barbari și vîlvari“ diferă tot prin accent. Paralelismul cu Gabrov, „de carpen“, „cu carpen“ > Gabru (numele unui sat vecin) nu e relevant, deoarece, evoluînd la fel, Vărbov ar fi ajuns la Vîrvu. În familia toponimelor romînești cu baza vrba (Vărbila, Vărbilăul, Verbia, Verbița, Verbicioara, Verboloasa, Vîrba, Vîrbov, Vîrboceni, Gîrbova, Gîrbovița), nici unul nu a avut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
estul acestei zone, nu apar alte suprafețe de păduri care să acopere necesarul de combustibil pentru aceste localități. Din pădurile situate în amonte de Cotnari s-au recoltat circa 11.100 m3/anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situată la sud est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
silvostepă pe aproape întreaga arie a acestei depresiuni, chiar dacă multe din pădurile și pajiștile de altădată au dispărut sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Durata stratului de zăpadă este de 55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt argiloase, supuse eroziunii, iar în depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor este de tip hidro-higrofil, fiind prezente și câteva pâlcuri de pădure de luncă (plantații de salcâm, plop, carpen, stejar). Acest biotop oferă resurse trofice foarte bogate, dar și condiții prielnice pentru refugiul și cuibăritul unor specii de păsări. Observațiile realizate anual începând din 1991 au permis identificarea a peste 140 de specii de păsări dintre care 92 de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de ocoale silvice. Astfel, în 1910, pădurile Fondului Bisericesc ocupau o suprafață de 225.149 ha, adică 51,4 % din totalul pădurilor din Bucovina, a căror compoziție forestieră era formată din: molid 47,9 %, brad 26,1 %, fag 19,1 %, carpen 2,8 %, goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile fiind sfârtecate de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]