448 matches
-
primul om care pășește acolo, care vede nemaivăzutul. În fine și, poate, mai ales acela că timpul aproape s-a oprit. Nu-i doar o iluzie: cu adevărat în adânc timpul trece cu mult mai încet“, explică liderul „Speotimiș“. Platoul Carstic Brădet, la a cărui cotă hidro 2235 se află avenul descoperit de Mihai Burdan, este ca un uriaș burete de 30 km, sub care speologii timișoreni cred că se află un imens labirint de peșteri, zeci de km, care așteaptă
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
nu este speoturism, împotriva căruia, de altfel, Mihai Bochiș și colegii săi sunt foarte porniți: „Există chiar o specie, denumită de noi porcotani de peșteră. Adică sălbatici care rup cristale, ucid lilieci, își scriu numele pe pereți și distrug mediul carstic“. Onoarea exploratorilor e negru pe alb definită în Carta Speologului, adoptată și recunoscută de Federația Română de Speologie ca și de toate cluburile. Ea poate fi consultată și pe Internet, la adresa www. frspeo. ro și cuprinde toate regulile etice și
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
cristale albe și brune“, ne-a relatat dl Bochiș. Exploratorii se vor întoarce anul viitor în aven cu echipament și forțe noi, hotărâți să meargă până la capăt, iar veteranul Pavel Törek, care încă nu a coborât în nou descoperita formațiune carstică, va face onorurile de maestru. Tot în acest an, Speotimiș a bătut și recordul de joncțiune în Banat. Speoînceputuri La 26 aprilie 1920, fostul explorator al Antarcticii, Emil Racoviță, atras apoi de lumea peșterilor, înființează la Cluj-Napoca primul institut de
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
sec. al XIX-lea, între anii 1849 și 1852, a cercetat păsările de aici, pe A. Fritch, care în 1853 a elaborat un studiu despre păsările din zonă, pe J. Frivaldszki care, fiind coleopterolog, a umblat foarte mult în zonele carstice din sudul Banatului și a descris păsările în lucrarea sa de sinteză «Aves Hungariae», 1891. A urmat o perioadă foarte interesantă și totodată importantă începând din 1873, când Societatea de Științele Naturii a Ungariei de Sud, cu sediul la Timișoara
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
pentru a fi astupată. Nu numai că nu s-a astupat, dar rămășițele aruncate acolo au și dispărut după câteva săptămâni. 5. Peștera cu Oase din Valea Minisului - locul unde a poposit cel mai „vechi” om din Europa În sistemul carstic al Văii Minisului, în apropiere de Anina, județul Caraș Severin, se află o peștera al cărei nume a făcut înconjurul lumii în urmă cu aproape un deceniu. Peștera cu Oase este locul unde au fost găsite cele mai vechi rămășițe
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
de transport se vor ridica la 55 000 de lei. Detalii de la conducătorul grupului, dl ing. Szentgyörgyi Alexandru (tel. 0257-289 895). Asociația intenționează să organizeze între 9-12 septembrie o excursie la Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la Sibiu vineri, 27
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Cercului Militar din Lugoj, luni, 17 ianuarie, de la ora 18, la Galeria „Armi“ de la Casa Armatei din municipiul Lugoj vor avea loc vernisajul expoziției de artă fotografică „Picături în timp“ (ce reunește fotografii din peșteri bănățene) și lansarea cărții „Bazinul carstic 2234 Ciclova“, editată de Asociația Speologică „Prusik“ din Timișoara. ( T. T.) Program de masterat Departamentul de Limbi Străine al Universității „Aurel Vlaicu“ din Arad organizează programul de masterat „Administrarea financiar-contabilă a întreprinderii“, ce se derulează pe parcursul a trei semestre. Unele
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
de articole și fotografii în diverse publicații: „Vacanțe și Călătorii“, „Terra Magazin“, „National Geographic România“, „Carpatica Adventure“, „Carpatica - Anotimpurile Muntelui“, „Photo“ (revistă franceză de fotografie), „Doxi“. În toate acestea a prezentat diverse zone și trasee montane, explorări de peșteri, relief carstic, probleme legate de protecția mediului, iar din septembrie 2003, relatări despre rezultatele expediției în Mongolia. Tot Mongolia a fost și tema principală a câtorva sesiuni de comunicări științifice: Filiași, „Educația tineretului școlar pentru un mediu sănătos”; Deva, „50 de ani
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
peștera Popovăț sunt rezervații speologice. Zona Izvoarelor Nerei, prin vegetația sa de făgete, este considerată unică în Europa datorită frumuseții. Cheile Nerei - Beușnița este o zonă a cărei principală caracteristică este bogăția de specii floristice sudice și unde există fenomene carstice: ponoare, izbucuri, peșteri de un mare interes turistic. Nu trebuie omise din traseul dumneavoastră turistic punctele fosilifere de la Svinița și Soceni, precum și rezervația floristică de la Valea Mare, din Munții Locvei. ( D. B.) Vama Nouă Prin majorarea terenului intravilan al municipiului Giurgiu
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
liliecilor, precum și variate informații despre importanța acestor mamifere și felul în care pot fi ocrotite. În România trăiesc 30 de specii de lilieci dintr-un total de 45 de specii europene, reprezentând aproape 30% din fauna noastră de mamifere. Arealele carstice, cu peste 12 000 de peșteri naturale, furnizează habitate bune pentru extinse populații de lilieci. Simpatizate de unii, rejectate de alții, aceste mamifere sunt ocrotite de Directiva Europeană 92/43/EEC și Convenția de la Londra-Acordul privind Conservarea Populațiilor de Lilieci
Agenda2004-37-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282870_a_284199]
-
de lilieci dintr-un total de 45 de specii europene, reprezentând aproape 30% din fauna noastră de mamifere. Cu un relief foarte variat, ce include Munții Carpați și Delta Dunării, România furnizează multe habitate pentru populații importante de lilieci. Arealele carstice extinse, cu mai mult de 12 000 de peșteri naturale, găzduiesc o mare diversitate de lilieci. L. S. Concurs de investigații l Jurnaliștii și accesul la sănătate al romilor Jurnaliștii din presa centrală și locală, din toate tipurile de media
Agenda2005-40-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284269_a_285598]
-
cunoscută pentru un monument natural unic pe toată suprafața pământului: Podul lui Dumnezeu. Podul este, de fapt, prefigurat de bolta unei stânci, cu o deschidere de 25 m și o lungime de 50 m, care se întinde peste două lacuri carstice (Zătonul Mare și Zătonul Mic). Ceea ce uimește nu este doar asemănarea configurației bolții naturale cu un pod adevărat de tip roman, ci și faptul că această boltă susține într-adevăr un carosabil natural larg de 6 m, în prelungirea drumului
Agenda2004-9-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282136_a_283465]
-
timișorenii - la ora 21. 45. Cheltuielile de transport se vor ridica la 36 de lei (360000 de lei vechi). Masa se va servi din rucsac. Obiectivele care urmează a fi vizitate includ peștera Cioclovina Uscată, portalul Cioclovina cu Apă, platoul carstic de tip Uvalas, peștera Ponorici, cheile și peștera Șura Mare, doline, avene și ponoare. Participanților li se recomandă să aducă lanterne (eventual lămpi de carbid), pelerine, bidon pentru apă. Înscrierile se fac la domnii Paul Ionescu, conducătorul grupului (tel. 0726-410
Agenda2005-36-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284167_a_285496]
-
umilit, dar în același timp uns cu un mir straniu, creierul meu își desfăcea încetișor labiile întortocheate, irigate de vene, înflorea ca o țară în care curge lapte și miere, udată de un Iordan carnivor. Coboram și eu în peisajul carstic săpat de pârâul curentului violet. Exploram structuri tragice și mărețe, propulsate spre înălțime, palate abstrase arzând în soare ivindu-și vârfurile cu giruete dintr-o masă de neuroni, săli cadrilate, cu dale pe care fojgăiau animale transparente și umede, vârtejuri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai neregulat, traversând lacuri negre ca smoala, ferindu-ne de roatele liliecilor de-pigmentați, prin carnea cărora se vedea ramificația venelor, mușcați de crustaceii cu antene hilar de lungi ce ne picau din tavan pe umeri, lăsând în urmă formațiuni carstice de o frumusețe care-ți oprea inima, îi priveam cu coada ochiului pe hierofanții abisului: înaintea noastră, luminîndu-ne drumul cu o torță de metal, mergea ca-ntotdeauna preotul. Pe aliatul său albinos nu-l puteam vedea decât sucindu-mi gâtul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
foi șifonate, scrise cu pixul pe paginile tot mai palide, mai împăstate, mai strivite de enorma presiune a celor de deasupra pe măsură ce coborai în adâncul lor - unde puteai auzi, dacă-ți puneai urechea pe ultima pagină, zgomotul surd al prăbușirilor carstice, clinchetul florilor de mină, geamătul de orgasm al grafitului strivit până la diamant -, era dublat în luciul furnirului, așa că Herman cel răsturnat în apele lui negre putea citi acum o carte cu pagini negre, din foi extrem de subțiri de carbon, o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fie clădirea Circului, era acum un mare mausoleu de marmură neagră, atât de lustruită, încît băiatul se vedea reflectat în piatra ei. Tot acolo se vedea reflectat și bărbatul care luase acum culoarea focului și a ambrei. Coborîră-mpreună pe lângă poduri carstice, pe lângă prăpăstii și orgi de granit, prin mijlocul florilor necunoscute, cu nectarul curgând pârâiașe printre petale colorate în alte culori decât cele din lumea adevărată. Se răsuciră-mpreună pe cărări presărate cu bolovani de opal. Intrară până la genunchi în ape
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
definitivă a nopții. Și marea-n fundal, și norii deasupra, într-un impasto neliniștit. Și sub tablou, prinsă-n grosimea ramei, o plăcuță de alamă cu luciul pierdut, pe care era gravat un nume: Desiderio Monsu. De unde știuse el peisajele carstice din adâncul somnului meu? Cum le pictase el acum patru sute de ani, cu acea acuratețe a nebuniei cu care vezi în vis fiecare detaliu, fiecare dunguliță de nefrit și de onix de pe acele coloane, fiecare cută din veșmântul acelor femei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bolți nemăsurate, luminate palid de apa ce mai păstra lucire de stele. Altoreliefurile săpate în ele îi părură sculptate pe dinăuntru în pereții propriei lui bolți craniene. Naviga oare, ca un homuncul, în spațiul magic al propriei minți? Dar sălile carstice se multiplicară, și apa cobora acum în adânc, devenind un torent strecurîndu-se încă leneș printre pereții tatuați cu scene din cine știe ce carte sfântă. Femei și bărbați, de o sută de ori mai înalți decât pământenii, purtau cu toții stigmatele unor vicii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ceața mai atârna încă cenușie și rece pe coastele muntelui, până când soarele suia pe spinarea masivului și valea apărea ca într-un spectacol, de fiecare dată tulburător în strălucirea lui, ștergând griul de pe stânci și păduri, făcând verdele brazilor, povârnișurile carstice, limbile de gheață și zăpadă să se umple de lumină, de parcă ar fi fost aprinsă o lampă uriașă. Ne-am pus rucsacurile în spinare, am urcat muntele cu tata înaintea noastră, lovind în bolovani cu bastonul lui care răsuna vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
m), Omu (2505 m), Pietrosul Rodnei (2301 m). Abrupturile montane sunt obiective turistice pitorești a căror măreție și grandoare sporește în funcție de gradul de înclinare și diferența de nivel între baza și fruntea versanților. Cele mai impunătoare sunt abrupturile din zona carstică (în Bucegi, Piatra Craiului, Hășmaș), dar și cele din cadrul munților cristalini, ce se detașează clar față de regiunile joase înconjurătoare, ca în Munții Făgăraș. O atracție deosebită o reprezintă văile intramontane, mai ales atunci când sunt înguste și prezintă cascade, chei, defileuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fluxurilor turistice iar uneori chiar și amenajări pentru cazare, alimentație publică și agrement, așa cum sunt Tihuța, Mestecăniș, Prislop, Bratocea, Predeal ș.a. Cel mai mare potențial turistic specific reliefului este generat de tipurile genetice de relief. Se remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Tihuța, Mestecăniș, Prislop, Bratocea, Predeal ș.a. Cel mai mare potențial turistic specific reliefului este generat de tipurile genetice de relief. Se remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar (endocarstul) unde se dezvoltă alte forme spectaculoase ale reliefului carstic: avenele și peșterile. Dintre acestea, peșterile sunt adevărate „palate” subterane, care impresionează prin varietatea formațiunilor concreționare: speleotemele (stalactite, stalagmite și coloane), baldachinele, draperiile ș.a.. Există și câteva peșteri rare, deosebite prin prezența unor ghețari fosili (de exemplu, Peștera Scărișoara), a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]