837 matches
-
collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului sunt cu elementele din regiunea trigonului carotidian și laterală al gâtului. Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHII ABDOMENULUI Abdomenul este în cea mai mare parte circumscris de pereți musculari care, în funcție de dispoziția topografică pe care o au, se pot grupa în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul tubercului pubian. După ce au luat naștere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserția terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
incluși în câmpul 3.1 sau în tangențiale. 4. Ganglionii mamari interni se găsesc la 3 cm lateral de linia mediană și 3 cm posterior (punctul de referință al dozei). Limitele câmpului: cranial - limita câmpului supraclavicular; caudal - marginea superioară a cartilajului coastei V, medial - l cm în afara liniei mediane; lateral - 6 cm de la linia mediană. Ei vor fi iradiați în tumorile centrale sau interne cu axilă negativă sau în cazul tumorilor T3T4, ganglioni pozitivi, dubii asupra calității evidării axilare. În acest
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
55,6% fibre lente ± 8,5%( la fete) și 62,1% fibre lente ± 14,2% la băieți. La vârsta de 12 ani, copii au: - 64,2% fibre lente ± 11% la fete; -77,8% fibre lente ± 11% la băieți. -în oase, cartilaje, tendoane, ligamente, aceste modificări nu sunt evidente decât după mai multe săptămâni de antrenament; timpul de refacere a aparatului locomotor pasiv este lent, deci refacerea trebuie să fie completă; -pentru o dezvoltare optimă sunt necesari stimuli motori bine adaptați; la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
acțiune ale GH-ului GH-ul acționează asupra țesuturilor pentru a regla funcțiile metabolice și creșterea într-o manieră directă sau mediată prin somatomedine. Cele două modele de acțiune au pornit de la observațiile conform cărora creșterea și activitatea mitotică a cartilajului in vivo este dependentă esențial de GH dar adăugarea directă a acestuia in vitro este insuficientă pentru promovarea acțiunilor sale. Ulterior au fost izolați factorii de creștere insulin like (IGF) I și II. IGF I constituie principalul mediator al acțiunii
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
evacuare a stomacului este indicat ca la 1-2 ore după masă să se bea un ceai călduț dintr-un amestec de mușețel, mentă, coajă de lămâie și de portocale. Din categoria alimentelor interzise se menționează: carnea grasă și bogată În cartilaje și tentoane, carnea de porc, oaie, gâscă, rață și vânat, slănină, friptură la cuptor, mezelurile grase și puternic condimentate, afumături, conserve, sosuri cu rântași, alimente prăjite În untură, legume bogate În celuloză brută (castraveți, varză, ridichi, țelină, fasole, mazăre, linte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se vor administra numai la recomandarea medicului. Vor fi evitate medicamentele care agravează starea de malabsorbție (unele antibiotice, corticosteroizi etc). În tratamente se dau bolnavilor preparate de Ca și Mg care reglează sistemul nervos central și previn cancerul de colon. Cartilajul de rechin previne metastazarea tumorilor canceroase. Vitaminizarea se face cu vitaminele B-complex pentru ridicarea tonusului muscular din tractul intestinal și, mai ales, cu vitamina B12, necesară pentru sinteza proteinelor și reglarea metabolismului glucidelor și lipidelor, prevenind anemia. Luând câte o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Santiago. Sunt hotarât ca în viitor să nu mai mărșăluiesc sub soarele torid. Este posibil ca astăzi să fi căzut și din această cauză, iar durerea din nas o simt din plin. Septul nazal cred ca a rămas întreg, - dar cartilajul de sub el se mișcă, s-a rupt. Imi zic că de acum pot să ma apuc de un alt sport, boxul. în drum spre Boadilla del Camino Carrión de los Condes, 1 august Aseară am adormit greu, târziu. Probabil, oboseala
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de eucalipți, aici pescarii fiind specializați în pescuitul de "tiburoni" rechini, dar și de fructe de mare și... alge (am gustat aici excelente preparate din alge, "fără colesterol"). Când vremea nu-i favorabilă ieșirilor pe ocean, meșteresc din oasele și cartilajele de rechin tot felul de minuni cruci, coliere, cuțite, casete, fiind neîntrecuți și în modelarea lutului, pe care îl colorează în albastru. Fără a putea fi acuzat de "furt intelectual", îmi permit să "împrumut" din volumul soției "Fluturi de mătase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
enciclopedie care trebuie cunoscută și Înțeleasă. Patologia reumatismală cuprinde boli ale aparatului locomotor ce se caracterizează clinic prin durere, redoare articulară și tumefacție Însoțite În majoritatea cazurilor de o importantă limitare a funcției mio-artro kinetice. Toate structurile aparatului locomotor os, cartilaj, sinoviala, capsulă articulară, mușchi, ligamente sunt generatoare de suferințe de tip reumatismal. Patologia reumatismală cuprinde următoarele entități desemnate de Asociația Americană Împotriva Reumatismului (ARA): boli inflamatorii acute (reumatismul articular acut) boli inflamatorii cronice (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilopoietică etc.) boli de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerea cronică, de tip inflamator, ce se acompaniază de redoare matinală pronunțată. 2.2.3.1.1 Afecțiuni reumatismale degenerative Artroza este o artropatie cronică dureroasă de tip degenerativ, cu un impact populațional deosebit. Procesul degradativ are loc la nivelul cartilajului articular, care se erodează și chiar dispare de pe suprafața articulară. Leziunile cartilaginoase tulbură biomecanica articulară și În aceste condiții osul reacționează prin fenomene de condensare subcondrală, fractura traveelor și hiperproducție marginală de osteofite. Sinoviala participă și ea la evoluția fenomenului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dispare de pe suprafața articulară. Leziunile cartilaginoase tulbură biomecanica articulară și În aceste condiții osul reacționează prin fenomene de condensare subcondrală, fractura traveelor și hiperproducție marginală de osteofite. Sinoviala participă și ea la evoluția fenomenului artrozic prin Întreținerea unui proces inflamator. Cartilajul articular Îndeplinește mai multe roluri, facilitând biomecanica normală: permite alunecarea suprafețelor articulare, amortizează presiunile intraarticulare, asigură congruența suprafețelor articulare În cadrul diferitelor posturi. Metabolismul cartilajului și proprietățile sale Îl fac să suporte solicitările fiziologice și supraîncărcările obișnuite vieții normale. Artroza apare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
marginală de osteofite. Sinoviala participă și ea la evoluția fenomenului artrozic prin Întreținerea unui proces inflamator. Cartilajul articular Îndeplinește mai multe roluri, facilitând biomecanica normală: permite alunecarea suprafețelor articulare, amortizează presiunile intraarticulare, asigură congruența suprafețelor articulare În cadrul diferitelor posturi. Metabolismul cartilajului și proprietățile sale Îl fac să suporte solicitările fiziologice și supraîncărcările obișnuite vieții normale. Artroza apare ca o consecință a ruperii echilibrului Între proprietățile mecanice Întreținute de un metabolism normal și forțele ce se exercită asupra cartilajului. Dezechilibrele metabolice apar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
diferitelor posturi. Metabolismul cartilajului și proprietățile sale Îl fac să suporte solicitările fiziologice și supraîncărcările obișnuite vieții normale. Artroza apare ca o consecință a ruperii echilibrului Între proprietățile mecanice Întreținute de un metabolism normal și forțele ce se exercită asupra cartilajului. Dezechilibrele metabolice apar În două situații: cartilajul cu structură și metabolism fiziologic este destabilizat de forțele excesive ce se exercită asupra sa procesele chimice, inflamatorii, infecțioase fragilizează cartilajul care nu rezistă forțelor normale ce acționează asupra sa. Mecanismul degradării cartilajului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Îl fac să suporte solicitările fiziologice și supraîncărcările obișnuite vieții normale. Artroza apare ca o consecință a ruperii echilibrului Între proprietățile mecanice Întreținute de un metabolism normal și forțele ce se exercită asupra cartilajului. Dezechilibrele metabolice apar În două situații: cartilajul cu structură și metabolism fiziologic este destabilizat de forțele excesive ce se exercită asupra sa procesele chimice, inflamatorii, infecțioase fragilizează cartilajul care nu rezistă forțelor normale ce acționează asupra sa. Mecanismul degradării cartilajului este complex: condrocitul (stresat chimic sau mecanic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mecanice Întreținute de un metabolism normal și forțele ce se exercită asupra cartilajului. Dezechilibrele metabolice apar În două situații: cartilajul cu structură și metabolism fiziologic este destabilizat de forțele excesive ce se exercită asupra sa procesele chimice, inflamatorii, infecțioase fragilizează cartilajul care nu rezistă forțelor normale ce acționează asupra sa. Mecanismul degradării cartilajului este complex: condrocitul (stresat chimic sau mecanic) dezechilibrează balanța pe care o menține Între procesul de sinteză și de distrugere a matricei, fibrelor de colagen și proteoglicanilor, elemente
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cartilajului. Dezechilibrele metabolice apar În două situații: cartilajul cu structură și metabolism fiziologic este destabilizat de forțele excesive ce se exercită asupra sa procesele chimice, inflamatorii, infecțioase fragilizează cartilajul care nu rezistă forțelor normale ce acționează asupra sa. Mecanismul degradării cartilajului este complex: condrocitul (stresat chimic sau mecanic) dezechilibrează balanța pe care o menține Între procesul de sinteză și de distrugere a matricei, fibrelor de colagen și proteoglicanilor, elemente cu rol fundamental În economia substanței cartilaginoase. El eliberează o hiperproducție enzimatică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]