883 matches
-
asupra lui Sadoveanu, cartea se individualizează îndeosebi prin coerența viziunii de ansamblu, chiar dacă aceasta este obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o minuțioasă radiografie a receptării critice. Se compartimentează cu sistemă opera, combinând criteriile generic, tematic și valoric și restaurând astfel arhitectura universului artistic, dar, ca în cazul precedent, imaginea de ansamblu nu suferă modificări substanțiale
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
o asemenea istorie „ipotetică”, și cu atât mai puțin modalitățile ei de realizare. Pe de altă parte, pentru că ipostaza de critic al criticii afișată aici rămâne o excepție, deoarece în deceniile următoare U. se va avânta cu toate forțele către cartografierea prozei. Totuși, La umbra cărților în floare anunță una din stratagemele favorite ale criticului: cameleonismul stilistic, capacitatea de a intra în pielea „personajelor” sale fie pentru a le discredita prin pastișă, fie pentru a le prelungi obsesiile pe cont propriu
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
educațional 23 Sensuri și semnificații operaționale 24 Definiții și înțelesuri antice 24 Definiții și înțelesuri medievale 24 Definiții practice moderne și contemporane 25 Conflictul definițiilor și orientărilor din perspectivă postmodernă 25 Divergența teoriilor 26 Lista lui Eisner și Valance 26 Cartografierea lui Kliebard 27 Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumului 27 Note și referințe bibliografice 28 Capitolul I. O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional 33 1.1. O disciplină eminamente teleologică 33 1.2. Abordarea diacronică 34 1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului care să concilieze cele două atitudini. Această situație este determinată mai ales de existența și divergența mai multor orientări în teoria contemporană a curriculumului. Divergența teoriilortc "Divergența teoriilor" P. Jackson (1992)43 și John McNeill (1975)44 au propus „cartografierea domeniului” de investigații al teoriei curriculumului studiind literatura de specialitate. Procedând astfel, McNeill a putut alcătui o listă de concepții curriculare: concepția umanistă, concepția reconstrucționistă, concepția tehnologizantă și concepția academică 45. Cea din urmă le aparține celor numiți de Bobbitt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de dezvoltare ale societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional. Kliebard (1986) demonstra chiar că ideile acestora au influențat sensibil educația și mersul societății americane. Aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional. Kliebard (1986) demonstra chiar că ideile acestora au influențat sensibil educația și mersul societății americane. Aceste patru grupuri sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin exploatarea surselor oferite de discipline. Un curriculum bazat pe „cunoaștere personală” conține tot „ceea ce are sens” pentru existența proprie și exclude orice „cunoștințe care nu au sens” pentru această existență. Phenix susține că filosofia curriculumului trebuie să oblige la cartografierea „tărâmurilor sensului” (realms of meaning), adică domeniul în care diferitele posibilități ale „experienței semnificative” sunt testate și diversele domenii ale înțelegerii sunt distinse și corelate 9. Această teză i-a permis lui Phenix să derive șase „tipare ale sensului” (patterns
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștere. Pe timp de pace, dușmanii Americii pot declanșa acte de spionaj asupra guvernului, centrelor de cercetare științifică universitară și companiilor private. De asemenea, ei încearcă să pregătească terenul pentru administrarea loviturilor din spațiul cibernetic în cazul unei confruntări, prin cartografierea sistemelor informaționale ale Statelor Unite, identificând principalele ținte și plasând în infrastructura națională porți ascunse de intrare și alte mijloace de acces. Pe timp de război sau criză, adversarii vor încerca să intimideze liderii politici naționali prin atacarea infrastructurilor critice și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
național împotriva infrastructurii și spațiului cibernetic. În timp de pace, dușmanii Americii pot declanșa acțiuni de spionaj asupra guvernului, centrelor de cercetare științifică universitară și companiilor private. De asemenea, ei pot să pregătească terenul pentru declanșarea unor atacuri cibernetice prin cartografierea sistemelor informaționale americane, identificând principalele ținte, împânzind infrastructura cu căi și cu alte mijloace de acces ascunse. În vreme de război sau de criză, adversarii pot căuta să intimideze liderii politici prin atacuri asupra infrastructurii critice și funcțiilor-cheie ale economiei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semnificative în cele mai multe dintre caracteristicile sociale. Se presupune că ei ar fi asociați doar empiric, într-o modalitate nu neapărat specifică, din punctul de vedere al mecanismului, cu variația respectivelor fenomene sociale, având, în această privință, mai mult funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum, Ochiul bifurcat, limba sașie). Rezistă din această întreprindere mai ales paginile de analiză (unele configurând minuțioase studii de caz) și de cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației sale cu ajutorul conceptelor liminalitate și transgresiune
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
nașterea subiectului cu apogeul transparenței autocritice a rațiunii. În spatele acestei epistemologii stă convingerea că lumea spiritului poate fi cunoscută în totalitate și că această cunoaștere se poate converti în imagini despre lume (Weltanschauungen). De aici pleacă și proiectul umanist al cartografierii credințelor și ideilor religioase, între care arhivele creștinismului istoric alcătuiesc doar un foarte stufos dosar. Și totuși, cunoașterea teologică depășește simpla încadrare a revelației într-o istorie „obiectivă” a religiilor, oricare ar fi meritele acestei întreprinderi 1. De la S. Kierkegaard
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Chandler un semieșec. Cred cu tărie că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai bune cărți ale sale, o veritabilă capodoperă camuflată nedrept în raftul al doilea. Organic legată de creațiile anterioare, The Little Sister reprezintă o spirală superioară în cartografierea sordidei lumi californiene a anilor ’40. Ca și în cărțile anterioare, femeile ocupă un rol privilegiat. Și tot ca în The High Window, Farewell, My Lovely sau The Lady in the Lake, femeile sunt distribuite în partituri negative - ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în spațiul protector al propriului apartament. De data aceasta, suferind de o stranie claustrofobie, parcurgând la întâmplare autostrăzile ce-l scot departe de tumultul down-town-ului, el dă frâu liber obsesiilor ce-l macină. Capitolul poate fi citit și ca o cartografiere psihologică a umanității postbelice, a unui Los Angeles prins necruțător în gheara mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deliberare cu facilități de asistare a grupurilor; sisteme inteligente de gestiune a cunoașterii și competențelor; acces extins la baze de date și de cunoștințe proprii sau externe; veghe tehnologică și concurențială, reperarea celor mai bune practici în interiorul și în afara organizației; cartografierea cunoașterii organizaționale; stimularea creării de echipe tematice pe principiul centrelor de competență; apelul la experți și consultanți externi; cutii poștale virtuale pentru propuneri și idei noi; centre-suport de expertiză și asistență; − favorizarea procesului de învățare organizațională, prin: reuniuni de diseminare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
permită prognoza crizelor și a evoluției lor. Din punct de vedere al politicilor publice, aceasta Înseamnă o atenție majoră asupra prevenirii conflictelor prin eliminarea elementelor conflictuale atâta timp cât se află Încă În formă incipientă. Până În prezent, cele mai utilizate instrumente sunt cartografierea (mapping), ca metodă de analiză și progonoză a conflictelor, cercetarea participativă (action research), ca metodă de analiză și intervenție În conflicte, și dezvoltarea comunitară, ca metodă de intervenție În special pentru prevenirea situațiilor conflictuale. Cartografierea conflictelor are drept scop identificarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele mai utilizate instrumente sunt cartografierea (mapping), ca metodă de analiză și progonoză a conflictelor, cercetarea participativă (action research), ca metodă de analiză și intervenție În conflicte, și dezvoltarea comunitară, ca metodă de intervenție În special pentru prevenirea situațiilor conflictuale. Cartografierea conflictelor are drept scop identificarea elementelor constitutive și a particularităților acestora. În mediul academic, aceasta se realizează, de regulă, prin analiză de documente. În schimb, În domeniul politicilor publice cartografierea este realizată În primul rând prin interacțiunea directă cu actorii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca metodă de intervenție În special pentru prevenirea situațiilor conflictuale. Cartografierea conflictelor are drept scop identificarea elementelor constitutive și a particularităților acestora. În mediul academic, aceasta se realizează, de regulă, prin analiză de documente. În schimb, În domeniul politicilor publice cartografierea este realizată În primul rând prin interacțiunea directă cu actorii implicați În conflict cu scopul de a modifica Însăși natura conflictului (cartografiere participativă). Indiferent de modul de implicare al cercetătorilor În conflictul studiat, cartografierea utilizează, În general, variante ale modelului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În mediul academic, aceasta se realizează, de regulă, prin analiză de documente. În schimb, În domeniul politicilor publice cartografierea este realizată În primul rând prin interacțiunea directă cu actorii implicați În conflict cu scopul de a modifica Însăși natura conflictului (cartografiere participativă). Indiferent de modul de implicare al cercetătorilor În conflictul studiat, cartografierea utilizează, În general, variante ale modelului propus de Wehr (1979). Potrivit acestuia, pentru a putea soluționa un conflict, este necesară Înțelegerea istoricului, contextului și dinamicii de desfășurare a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În schimb, În domeniul politicilor publice cartografierea este realizată În primul rând prin interacțiunea directă cu actorii implicați În conflict cu scopul de a modifica Însăși natura conflictului (cartografiere participativă). Indiferent de modul de implicare al cercetătorilor În conflictul studiat, cartografierea utilizează, În general, variante ale modelului propus de Wehr (1979). Potrivit acestuia, pentru a putea soluționa un conflict, este necesară Înțelegerea istoricului, contextului și dinamicii de desfășurare a acestuia, chestiunile disputate, precum și cunoașterea actorilor implicați. Recent, Lederach (1997) a dezvoltat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1997, 7; Mircea Iorgulescu, George Astaloș, în Dicț. scriit. rom., I, 131-133; Grete Tartler, Astaloș (dar nu Măgureanu), RL, 1996, 31; Ioan Holban, Omul hamletian și cel donquijotist, CL, 1996, 11; Gheorghe Grigurcu, Lirism neptunic, RL, 1997, 2; Ioan Țepelea, Cartografierea valorilor și impunerea locului propriu, TR, 1997, 12; Mircea A. Diaconu, George Astaloș sau Ecuația tăcerii, CL, 1997, 4; Ionel Savitescu, [George Astaloș], CRC, 1999, 4, 9, 2000, 2; Ionel Savitescu, Utopii, ATN, 1999, 1; Dana Puiu, Exilul ca parodie
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
unul dintre principalele ofuri ale bucureștenilor. Mai larg, ceea ce se întîmplă în stradă, de la curățenie la cîini comunitari și de la starea drumurilor la trafic, se află pe primele locuri în ierarhia nemulțumirilor locuitorilor capitalei, așa cum rezultă din noua ediție a „cartografierii sociale a Bucureștiului” realizată la SNSPA de către colegul meu Alfred Bulai. Există, desigur, diferențe între cartiere, traficul fiind perceput drept mai înăbușitor în zone precum Drumul Taberei și Militari sau Colentina și Pantelimon și relativ mai acceptabil în Berceni sau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rurale. (...) în 2006, ruralitatea agricolă este semnul cel mai distinctiv al României în cadrul Europei. Cu această afirmație începe capitolul dedicat „lumii rurale și agricole” din noua ediție a Atlasului României coordonat de Violette Rey la Editura RAO. Și urmează o cartografiere riguroasă și ingenioasă a acestei stări de fapt. Ce s-a întîmplat cu satul și agricultura după 1990 ? Iată cîteva repere pentru cei interesați : „Singularitatea României agricole post-socialiste nu a fost decolectivizarea funciară, generalizată de altfel în toată Europa de Est, ci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
chirurgicală. Totuși, rata mare de vindecare obținută după această tehnică a condus la utilizarea ei în continuare [215]. Ulterior tehnica a fost modificată. Cea mai importantă modificare a fost omisiunea pastei de clorură de zinc. Utilizarea de secțiuni orizontale cu cartografiere precisă pentru orientare, pe piese de țesut proaspăt, a fost folosită pentru prima oară cu succes de către Dr. Mohs în 1953, pentru leziunile pleoapei. dar abia în 1970, Dr.Teodor Tromovitch a prezentat prima serie de pacienți tratați cu succes
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
notat că în anul 1933 H. H. Stahl organizează în premieră pentru țara noastră o expoziție ce înfățișează publicului larg, dar mai cu seamă celor avizați o nouă metodă de cercetare în domeniul social: aerofotografia, metodă folosită de Gusti în vederea cartografierii arealelor studiate. Acumulările de date și exponate privind realitățile satului românesc au permis parcurgerea ultimelor etape premergătoare înființării unui muzeu social. Următorul pas a fost în mai 1936: inaugurarea Muzeului Satului Românesc. TENDINȚE DE SUSȚINERE ȘI DEZVOLTARE A MUZEULUI ÎN
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]