1,505 matches
-
viețile noastre? De aceea, consider că această problemă trebuie urgent tranșată: prindem codoșii demenți și le tăiem Pisica, sau pornim Vânătoare regală? Am intervenit eu în mijlocul Doamnelor doamnelor, pentru a lămuri într-un fel, până la urmă, problema proprietății și a castelor prin amestecul raselor. - De acord! Sunt în asentimentul d-voastră, doamnă! Să tranșăm problema din ambele părți. La urma urmei, de aceea am venit noi, aici, la Congresul Internațional al Femeilor: Să vedem ce șanse reale mai are femeia modernă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Criză generată de sistemul financiar anglo-saxon - protestant, întreprinzător și aventurier - a pus în dificultate celelalte două mari sisteme și întreagă lume. China se bazează pe confucianism, este condusă cu succes de o castă de mandarini roșii și rezistă presiunilor de a redeveni colonie. Rusia a renunțat la Lagăr, marxism și s-a lăsat scurt timp cucerită de ideile de tranziție, a aventurierilor protestanți, că apoi să încline pentru modelul mic burghez continental european
FRAUDE FINANCIARE INOCENTE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345013_a_346342]
-
obțin finanțarea fără interdiari, de la sursă directă. Între timp, spuneam, am descoperit singur și “secretul” Capitalului lui Marx și “metoda” de a institui așa zisele “valori” și “plusvalori”, inventându-ți mereu așa ziși dușmani de clasă , de rasă și de castă, într-o societate care numai dezvoltată și civilă nu se profila atunci, cum naiv credeam eu, rătăcit în tranziție. Era o societate, așa cum este de altfel și astăzi, mereu controlată de un extraterestru ET-Y-X-Z, venit în inspecție tehnică pe pământ
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
DUMINICĂ înscrisă în SFÂNTUL calendar. Nu uitați că și eu am fost botezat, la dorința mamei în religia Ortodoxă. Pe atunci parcă eram prea mic să-mi exercit dreptul de autodeterminare! Mai există și alte ziduri care despart omeniri sau caste. Un primar oarecare a construit în urbea sa un zid între două etnii. Nu-i frumos, nu-i etic, dar a fost foarte util iar primarul va fi scris cu majuscule în calendarul orașului. Altul din contră. În mijlocul unui cartier
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
de la Colțea, unde se învăța și muzica bisericească. Toate aceste trei direcții erau împletite în același timp cu două scopuri mult mai înalte, prin care Brâncoveanu trebuia să-și asigure o perpetuă amintire peste veacuri: întemeierea unei dinastii, a unei caste conducătoare a țării, precum și ctitorirea de biserici și mănăstiri, dintre care una să-i fie ca o necropolă pentru această dinastie. Îndeplinirea primului scop avea să fie o firească urmare a căsătoriei lui Brâncoveanu, în anul 1674, cu fiica postelnicului
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
cuvine, vi se datorează în totalitate. Am plătit-o amarnic cu zâmbetul șters definitiv de pe partea de miazăzi a sufletului. Am renunțat la atâtea lucruri! Altfel, cum aș fi putut să clădesc, din cioburi de luna, din talazuri de roua castele menite ruinei? Mă lepăd de umbre și-mi șterg praful de pe sandalele veacului, de pe surâsul vostru Imbecilizat de trufia că m-ați fi putut dobori cu un gest, cu un cuvânt, cu un rânjet pe care eu l-am prefăcut
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346801_a_348130]
-
și urbanizări de tip colonial, cu grave consecințe pe plan etnodemografic; înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice și a unor urmări nefaste pentru sănătatea populației în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea și concentrarea excesivă a producției agricole; formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat și a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta și a parazitat pe spatele cetățenilor simpli, servind interese străine...”]. - domnișoara Iness Sîrcu Referință Bibliografică: Ce mai poate însemna 9 MAI
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
glas, o căldura ce te îndeamnă la confesiune, prietenie...Deopotrivă, în cântec ca și la radio sau la televiziune, interpretul sufletelor noastre va fi mereu ”semănător de stele / Sub plugul de argint al Ursei Mari / În brazda cerului să înalț castele / Un Paradis de trandafiri solari” (“Visul meu”, din volumul “Între anotimpuri”, semnat Rodica Elena Lupu) Paul Ciprian Surugiu - Fuegone încântă cu muzică de calitate. Ascultându-i cântecele îți dai seama că Fuego cântă cu sufletul, folosind tehnici deosebite, care dau
FUEGO, UN TRANSPLANT DE TANDREŢE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346432_a_347761]
-
trădare, de umbrele toamnei și de lacrima de frunză, în existența sa. Ea obișnuiește, după propria mărturisire, să coase tristețea în cuvinte, ca o Penelopă veritabilă, așteptându-l pe Ulise. Gingășia, delicatețea autoarei se manifestă în chemarea iubitului, atât de castă, și tot în ritmuri poetice, plină de inefabil, încât ai senzația că se poate sfărâma la cea mai mică adiere: „Încerc să prind în palme / Sărutul dimineții.../ Doresc să ți-l ofer, / Iar de la roua / Ce răsfață lin petala / În
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
lat. Etrius se dădu jos. Avea mâinile însângerate și sufla greu. Se uită spre dubiță și începu să șchiopăteze spre ea. Peste cinci minute acolo nu se afla nimic în afară de un dragon mort și de o prietenie distrusă. Referință Bibliografică: CASTELE CAP III / Flavius Jebelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Flavius Jebelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
și-a jertfit toată tinerețea familiei și s-a preocupat atent de educația fiicelor ei. A făcut parte din societăți de caritate, iar în timpul războiului de independență, a fost sora de caritate voluntară. Dragostea dintre ea și Eminescu a fost casta până la moartea lui Ștefan Micle (1879). Abia după moartea acestuia, după 7 ani de când s-au cunoscut, Eminescu i se adresează pe nume într-o scrisoare. Când i s-a permis, pe Eminescu l-a îngrijit cu multă devoțiune și
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Zburăm prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz, Purtăm drept talisman surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am știut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte
SE POATE? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376107_a_377436]
-
semiretragerea și renunțarea cu conținuturi subordonate unor scopuri fundamentale ce vizau succesiv artha (materialitatea), kama (plăcerile), dharma (datoria socială) și moksha (eliberarea). Pe ultima ei secvență lumească, viața tindea către Brahman, scop personal ce precedă și asigură moksha, și totodată castă respectată ca atare, alături de Kshatrya (oștenii), Vashya (negustorii și agricultorii) și Sudra (meșteșugarii, muncitorii casnici). Eugen Dorcescu este un bun cunoscător al acestor filosofii și nu-i sunt străine nici concepțiile hinduse privind viața de dincolo de moartea fizică, cu depășirea
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului mi-am propus să scriu despre orice, despre oricine la comandă... dar poezia nu e o șalandă s-o-ncarci mereu cu vorbe proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual e vorba de un rege Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se
MI-AM PROPUS... de ION UNTARU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372598_a_373927]
-
altar de patimi îngenuncheam păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte ai sufletului câini. Nu pot clădi în tine castele de nisip. Sunt meșterul Manole, ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă, după-al iubirii chip. Mi-am tatuat cu ură durerile pe față și sufletului ochii i-am scos, precum Oedip, când am aflat că
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
-au spus că este "codul" Alții-au zis că este "cheia !" Însă Biblia ne-nvață : Că femeia-nseamnă viață ! Ea de prunci e născătoare Și prima lor Educatoare ! De la bunica-aflat-am eu C-astea-s de la DUMNEZEU ! "La mulți ani !" fecioară castă Care-ai devenit nevastă, Apoi de prunci născătoare Și prima lor Învățătoare ! Tu muncești și pe ogoare În fabrici, laboratoare, În cercetare, sănătate Oriunde se cere carte ! Nici pe schele și-n uzine Nu se poate fără tine ! Te-au
FEMEIA DĂRUIEȘTE VIAȚĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374682_a_376011]
-
poruncile tinereții. Mai am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
aceasta, după mai bine de o jumătate de viață petrecută pe mare. Magistrul Ruthavan îi povesti acestuia cum în Persia natală astronomia era învățată în școli de la cea mai fragedă vârstă, însă știința despre interpretarea mișcării astrelor era apanajul unei caste anume cu multă putere în țara sa și care se bucura de mari privilegii din partea șahului deoarece membrii acestei caste ofereau predicții despre viitor. Se împrieteniră repede, discutând mai tot timpul despre astronomie, știință pe care magistrul Ruthavan o împărtăși
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
natală astronomia era învățată în școli de la cea mai fragedă vârstă, însă știința despre interpretarea mișcării astrelor era apanajul unei caste anume cu multă putere în țara sa și care se bucura de mari privilegii din partea șahului deoarece membrii acestei caste ofereau predicții despre viitor. Se împrieteniră repede, discutând mai tot timpul despre astronomie, știință pe care magistrul Ruthavan o împărtăși prietenului său, dar purtară discuții și despre mare și navigație, științe pe care Genarius Muso le stăpânea foarte bine. Totul
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
întîlniri subterane", presupune Demetrio Marin. Ele sînt însă greu de identificat, comunicația culturală în antichitate, de neignorat, fiind totuși altă paradigmă decît aceea din timpurile mai noi. Bariera lingvistică și, asemeni ei, chiar la fel de tare, esoterismul, închiderea culturală, adică mentalitatea castei, erau principalii factori care vor fi individualizat comunicația culturală în antichitate. Nu zic că au împiedicat-o. Pentru aceasta ar trebui să nesocotim presupunerile celor vechi, nu chiar vane. Ba, cîteodată, dacă e să ne luăm după Plutarh (și de ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lor de natură, și astfel, despărțiți datorită despotismului de acest larg element liber de această prezență naturală a universalității -, nu trădează nicăieri forța de a se elibera din osificarea ucigătoare de libertate a împărțirilor sociale, osificare înfăptuită în raportul de castă, care ar fi insuportabil pentru o națiune [118] de navigatori străbătînd din impuls propriu marea" [2 td]. Asupra subiectului legat de castele indiene și de apariția lor istorică filozoful din Stuttgart va reveni nu de puține ori, cum vom vedea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iarăși, un om singur se bucură de suprema adorare ca divinitate prezentă. În India însă, o astfel de venerație nu este acordată exclusiv unui singur om, ci fiecare brahman trece deja ca Brahman prin faptul că s-a născut în casta sa, realizînd, deja prin nașterea sa trupească, pe cale naturală renașterea prin spirit care identifică pe om cu Dumnezeu, încît însăși culmea a ceea ce e mai divin recade în cu totul comuna realitate sensibilă a existenței... Tot astfel este unul dintre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
posede puterea unui brahman etc. -; cu toate acestea, însă, acest fapt include în el concepția că penitența și durata meditației care își întoarce privirea tot mai mult de la tot ce este determinat ridică pe om deasupra nașterii într-o anumită castă, precum și deasupra puterii a ceea ce ține numai de natură și deasupra zeilor naturii. Motiv pentru care mai ales prințul zeilor, Indra, se și opune celor care practică penitență severă, încercînd să-i abată de la această cale sau, cînd nu dă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
locuitorilor de pe platouri, obiectul permanent al unei atracții spre în afară. Ceea ce, din punctul de vedere al naturii, e plasat unul lîngă altul, intră într-un raport istoric esențial" [182], [33 td]. La p. 278 este amintit sistemul împărțirii în caste a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]