1,078 matches
-
de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș roman; două cetăți romano-bizantine (în punctul "Iglița") g)33. Castrul roman Arutela Orașul Călimănești, Vâlcea (în punctul "Poiana localitatea Căciulata Bivolari") h) Orașe antice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── h)1. Apulum; orașele române Municipiul Alba Iulia Alba Colonia Nova Apulensis și Colonia Aurelia Apulensis (în punctul "Partoș") h)2
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
curbata, împărțită în patru cartiere, toate pe fond roșu, prin intersecția fasciei cu palul. În intervalul fasciei, de culoare albastră, este reprezentată silueta uneia dintre cele 76 de biserici din lemn, pe auriu. Cartierul din stânga sus cuprinde PORTA PRETORIA - poartă castrului român de la Porolissum, de culoare argintie. În cartierul din dreapta sus se află soarele sub care sunt reprezentate trei r��uri ale județului: Somes, Crasna și Barcau, toate din argint. În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu
HOTĂRÂRE nr. 540 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vita-de-vie, ambele din argint. Cartierul din dreapta jos prezintă acvila română și inscripția SPQR - Senatus Populusque Romanus, pe argintiu. Semnificația elementelor însumate: Poartă principala - PORTA PRETORIA - a castrului român ilustrează ideea de zonă de legătură a județului între Transilvania istorică și Țara Silvaniei; aceasta poartă semnifică și poziția geografică a Salajului drept poartă de intrare în Transilvania. Soarele reprezintă simbolul arhaic al vieții și al mișcării, incrustat pe
HOTĂRÂRE nr. 540 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci și pe unități administrativ - teritoriale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deosebită. Amintim doar ca exemplu faptul că În acest areal se află urmele ce amintesc de inima statului dac centralizat și independent a lui Burebista și Decebal de la Sarmisegetuza, cu complexul de cetăți Înconjurătoare, apoi capitala Daciei romane - Sarmizegetusa Regia, castrele romane de la Cugir, Rucăr, Orăștioara de Sus etc. ca și numeroasele urme ale populației românești, cum ar fi cele de la Săsciori (Alba) - cetate de pamînt din secolul VIII - IX e.n., Cristian (Brașov), Orlat (Sibiu), secolul XI e.n. etc., care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Țara Oltului, Covasna și Țara Hațegului”. Aspecte importante ale civilizației pastorale În zona analizată sunt oferite de cercetările Întreprinse se doamna Lucia Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului român și din cea ulterioară. Amintim doar, că În arealul Carpaților Meridionali, respectiv În Țara Hațegului, se află complexul de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
echilibrată a acestora În teritoriu. În mod fericit se adaugă și structura foarte diversificată a acestor resurse, aspect de mare importanță În turism. Evidențiem astfel elementele structurii materiale cum ar fi: a) Vestigii ale culturii antice (cetăți și așezări dacice, castre romane, așezări din epoca de formare a poporului român etc.), vestigii ale culturii feudale (cetăți și castele feudale și țărănești, biserici, monumente istorice și de arhitectură etc.), vestigii ale epocii moderne (baraje, obiective socio-culturale și industriale, baza materială specifică turismului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul poate evoca măreția trecutului, plin de legende și cîntat de numeroși scriitori și poeți. În acest areal, contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
culturii lor spirituale. Carpații Meridionali favorizați de poziția lor centrală În spațiul românesc pot fi considerați ca un adevărat tezaur, nu numai pentru istorici și arheologi, dar și pentru turiști, ei fiind aureolați de glorie și legendă. Toate aceste cetăți, castre și locuri istorice, cu un interesant și fascinant trecut, ne aduc În prin plan, virtuțile deosebite cu care erau din belșug dotați strămoșii noștri, cel mai viteaz și drept popor din această parte a Europei. De pildă turiștii care vizitează
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt fie sub forma castrelor, a unor așezări civile sau a unor inscripții și apeducte din unele stațiunii balneoclimaterice - ceea ce certifică vechimea și importanța pe care acestea o au - fiind deosebit de atractive pentru turiști. Astfel, turiștii care vizitează azi Ulpia Traiana Sarmizegetusa - fosta capitală a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
azi, la cîteva zeci de km Sud-Vest de capitala Daciei, pot vedea la fața locului ruinele Templului zeiței Nemesis, Palatul Augustalilor, temple, apeducte, „villae suburbane, villae rusticae” precum și un important amfiteatru etc. Pe total areal au fost descoperite peste 20 castre romane (Alba - 1, Argeș - 1, Brașov - 3, Caraș-Severin - 3, Hunedoara - 2, Gorj - 1, Sibiu - 2, VÎlcea 7) cum ar fi cele de la: Cugir (Alba) aflat puțin mai la sud de vîrful lui Petru din Munții Șureanu, Rucăr-Argeș - Limes translantanus; Moieciu-Castellum-ul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Moieciu-Castellum-ul de la Drumul Cornului, RÎșnov și Ucea (Brașov), Ad Mediam-Mehadia, PlugovaMehadia și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția turiștilor apoi așezările dacoromane de la Moieciu, Cristian și RÎșnov (Brașov) etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]