765 matches
-
clipa asta. Lui poți să-i povestești totul. El e prietenul domniței... Dar numai lui... deși nu pot fi Întru totul de acord cu felul lui de-a fi. Am bănuit mereu că are ceva de eretic, poate că e catâr... În sfârșit, asta nu-i treaba noastră. Ca tămăduitor e foarte bun, chiar dacă metodele lui sunt altele decât ale noastre. Pleacă, Heribert, nu mai pierde nici o clipă! VII Pe locul unde astăzi, după ce se trece viaductul de dincolo de Titisee, se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Berthei Îi era frică să pornească singură prin pădure, găsi că sfatul grăsanului era bun și o rugă pe stăpâna ei să-i Îngăduie s-o Însoțească. Așa că cele două tinere porniră În goana calului, fără nici un cuvânt, călăuzite de catârul călugărului, care se dovedi tot atât de iute ca cel mai de preț bidiviu din grajdurile ducelui. Noaptea se apropia cu repeziciune. Călugărul le conduse pe cărări necunoscute, urcară și coborâră prin păduri și poieni, până ce Întunericul le Învălui cu totul. Adelheid
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ajunseră sus, pe gurguiul pietros, În fața lor apărură pereții masivi de piatră și o poartă fixată În lanțuri, care se putea coborî sau ridica. Totul era pustiu, ca mort, nicăieri nu se ghicea vreun semn de viață. Gregor Își Îmboldi catârul pe podețul de lemn, sub care se ghicea un șanț adânc, și bătu cu pumnul În poartă. După câteva bătăi repezite, se auzi Într-un târziu o voce cam adormită care-l Întrebă cine era și ce voia. — Vreau să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cele 20 de mănăstiri. Cele mai importante: Lavra Iveron Vatopedi Kiliandari mănăstiri împărătești. Chenoviți (care trăiesc în comunitate) Iveron, Kiliandari, Dionisias, Kutlumusis, Zografos, Filoteos, Grigorios, Xenofon, Esfigmenu Vatopedi, Lavra, Pantocrator, Xiropotamos, Dochiarios, Karacalos, Simopetra, Stavronichitos, Agias Pavlos, Castamoniti. călăresc pe catâri au clopote la gât Melchisedec Leu Isauriaonul Antim iconoclastul Sava Teodor Despina a restabilit icoanele la 842 în ziua Duminicii Ortodoxiei Lavra Pantocratos Vatopedi Vatopedi (Vatos = smeură) (pedion = copil) Aici a eșuat, după o furtună pe când se întorcea dela Neapole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumos și semne pe fiul împărătesc l-au dus la Bizanț. Iar Arcadiu a construit, după asta, mănăstirea în locul cu smeură unde fusese găsit. Aici s-au trimis danii și se fac rugăciuni pentru izbânda Voievodului Moldovei. Pahomie discuție cu catârul, Nifon la trecerea unui pârău Agatanghelos Pahomie cu ideia și știința că trebue să arate cum se trece și catârul îl urmează Intrările la mănăstiri au grapă cu lanț care se ridică și se coboară, ca la o cetățuie. Xenodochion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
smeură unde fusese găsit. Aici s-au trimis danii și se fac rugăciuni pentru izbânda Voievodului Moldovei. Pahomie discuție cu catârul, Nifon la trecerea unui pârău Agatanghelos Pahomie cu ideia și știința că trebue să arate cum se trece și catârul îl urmează Intrările la mănăstiri au grapă cu lanț care se ridică și se coboară, ca la o cetățuie. Xenodochion "odaia" din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oamenii în picioare se deosebesc tare unul de altul. Când se culcă timporar ori de-apururi, toți sunt deopotrivă. *1 Oamenii de merit sunt conduși cu fruntea semeață până la ușă; cei suspuși cu fruntea plecată până la poartă. *1 Anume autori sunt catâri împovărați cu bagajele altora. *1 Ideile mari sunt acceptate după ce au îmbătrânit. Tot Voltaire, mi se pare, spunea că sălbaticii ucid pe oameni și-i mânâncă, din motive religioase și economice, pe când europenii i-au ars pe încetul fără scop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și ce să vezi, cum mergeau ei așa, el, bărbatul fecioarei Maria naște pe Mesia, cum mergeau ei cu bărbatu-su în frunte, cu măgarul după el, tras de dârlogi, că măgarii e niște persoane foarte încăpățânate, mai rău ca catârii și când n-o vrea ei să meargă , nu merge deloc. Așa face și nevastă-mea mă, că e încăpățânată ca un catâr și-mi zice mie că-s deștept ca un măgar. și unde-o apucă pe fecioara Maria
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu măgarul după el, tras de dârlogi, că măgarii e niște persoane foarte încăpățânate, mai rău ca catârii și când n-o vrea ei să meargă , nu merge deloc. Așa face și nevastă-mea mă, că e încăpățânată ca un catâr și-mi zice mie că-s deștept ca un măgar. și unde-o apucă pe fecioara Maria niște dureri dă facere dalea grozave, voi nu știți ce e alea că sunteți tineri încă da eu știu c-am trecut prin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
îndoielnic și buticuri cu lenjerie hidoasă chiloței și sutiene roz. În partea evreiască, galerii de artă aspectuoase; dar, mai ales, nu tu pungi de plastic, nu tu recipiente goale de sifon aruncate pe jos (serviciile publice funcționează), nici măgari sau catâri cu coșuri de piele în spate, nici gunoaie, nici copii desculți pe stradă. Trotuare curate, gratii la ferestre, paznici înarmați, firme bilingve (engleză / ivrit), fațade din piatră albă. Senzațiile de belșug și de rece. În cartierele sărace, familii întregi în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
crede că au urmat celelalte neamuri turcice despre care vorbește și Pușcariu. Confuzia își are originea în faptul că popoarele care s-au format în estul Europei ca structuri etnolingvistice de factură indoeuropeană dețin serii de cuvinte, precum la noi catâr, caval, cioban, ciomag etc., pe care etimologia tradițională nu le poate explica altcum decât ca împrumuturi turanice, turcice sau turcești. În realitate aceste serii de cuvinte sunt reflexe ale substratului aglutinant care acoperea odinioară întreaga Europă și care în prezent
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în limbile și dialectele ugro-finice, mongoloturco-tătare etc. Soluția etimologică este nu căutarea originii cuvântului în aceste limbi, ca împrumut din ele, ci analiza lor în profunzime ca forme românești pentru care alte limbi pot oferi un sprijin comparativ. De exemplu: CATÂR este analizat ca turcic pentru că el se găsește în turcă (katιr), în azeră, la tătarii din Crimeea și în alte dialecte turcice, de unde ar fi trecut în rusă (dial. káter, katâr), în bulgară (katắr), în română. Redând limbii române vasta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în spaniolul catar, „a (de)gusta, a încerca, a cerceta, a privi, a căuta”, ceea ce aruncă lumină asupra etimologiei cuvintelor românești a căta și către, acesta din urmă având mai evident sensul etimologic „la pământ, pe jos”, precum și al lui catâr 2 „papuc”, bg. katări „saboți”. La sensul etimologic al lui catâr „pui de animal” s-a adăugat, datorită originii hibride repudiate a acestui animal, ideea de degenerare luată ca blestem: în vgr. καταρη însemna „blestem (aruncat)”, iar καταρασσω, καταραττω, „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
privi, a căuta”, ceea ce aruncă lumină asupra etimologiei cuvintelor românești a căta și către, acesta din urmă având mai evident sensul etimologic „la pământ, pe jos”, precum și al lui catâr 2 „papuc”, bg. katări „saboți”. La sensul etimologic al lui catâr „pui de animal” s-a adăugat, datorită originii hibride repudiate a acestui animal, ideea de degenerare luată ca blestem: în vgr. καταρη însemna „blestem (aruncat)”, iar καταρασσω, καταραττω, „a arunca, a alunga, a înlătura, a sfărâma, a distruge”; pentru confirmarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98 cetate, 97 chef, 95
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se bucură de sigiliul veridicității absolute. Erau prea mulți martori în viață, pentru a tinde să se alunece în exemple edificatoare, fără o bază de autenticitate. Și, mai ales, era vigilent și don Calabria, care ar fi sărit ca un catâr în fața anecdotelor imaginare. Exemplele au parfumul inocenței franciscane. E frumos să le reamintim în aceste pagini păstrând stilul cu care au fost scrise. Fabulele poporului de rând «Prin poporul din Verona circulau povestiri despre existența unor fapte extraordinare și a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ani în timpurile cele bune, adică pe când era Șvițera cea adevărată, cea neprofanată de spiritul de speculă a civilizației moderne. Așadar, a doua zi în zor de ziuă noi câteșipatru: tinerii însurăței, Iacob Negruzzi și eu, călări pe câte un catâr și întovărășiți de doi călăuzi și un purtător de merinde, am plecat să urcăm Pierre-à-voir (2467 metri înălțime). Urcarea nu-i tocmai grea, nici periculoasă, deși muntele e cu aproape 500 metri mai înalt ca Ceahlăul, însă pe titva lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastre și, zău, erau momente când simțeam că ni se oprește respirația în piept. Mult n-am zăbovit în neagra potică, căci ne era degrabă să călcăm pe pământ sănătos și să revedem lumina soarelui. Întorși la Vernayaz, am angajat catâri și a doua zi am plecat călări spre Chamonix pe la trecătoarea numită Tête-Noire. Chamonix e o vale cunoscută care atrage în fiecare an multă lume, fiindcă este cea mai grandioasă din Șvițera, împrejmuită de cei mai mari munți ai Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cale ferată care urcă pe călător aproape într-o oară pănă în vârf. Pe vremea noastră nu exista acest drum-de-fier, astfel că pentru a ne sui pe Rigi, Iacob Negruzzi și eu am închiriat, în scop de economie, un singur catâr cu înțelegere între noi ca fiecare să-l călărească câte o jumătate de oară și apoi să-l treacă tovarășului său. Urcarea pe Rigi nu e tocmai grea, drumul e bine tăiat în munte, fără suișuri prea repede, fără prăpăstii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de escaladat decât Ceahlăul nostru. Pe atunci eram tânăr, sprinten, sănătos, deprins cu munții la poalele cărora am copilărit; mă urcam deci fără să bag de samă că prietenul Negruzzi nu se prea ținea de tocmeală 209. În loc să-mi cedeze catârul la fiecare jumătate de oară, el mă lua cu vorba și, când mă deșteptam, vedeam c-am făcut trei sferturi de oară, altă dată și o oară întreagă pe jos, încât pot zice că pănă-n vârf puțin m-am bucurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de taur comunal, pentru a spinteca pe din două republicuța lui Voronin. Nici măcar nu știu dacă Nuică al nostru și-a luat măsurile de protecție și prevenire ca nu cumva din împreunarea unui taur cu o iapă să iasă un catâr, purtător de viruși antiromânești. Voronin și serviciile lui, că sunt implicați direct, adică au pus treaba la cale, găsind terenul și momentul potrivit, că numai au profitat de întâmplarea momentului, pot demonstra lumii amestecul României în treburile interne ale republicii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și creierele. Locotenentul se întorcea călare, cu fața pe jumătate ascunsă sub glugă. Înaintea porții mari a vilei, văzu doi brancardieri, cu halatele trase peste hainele groase. Coborau în curte câteva mobile mici, îngrămădite într-o căruță trasă de un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
M-am însurat cu o fată de la țară, fără prea multă pregătire, fără pretenții prea mari. Nu mai avea „design-ul” celei dintâi, însă credeam că am noroc și speram ca această căsnicie să meargă bine. Fiind încăpățânat ca un catâr, dar prost, am repetat figura cu telefonul preventiv și am trăit aceeași deziluzie, pe care am trăit-o cu prima soție. Nu mai povestesc amănute pentru că mi-e rușine de faptele și de păcatele mele. Mă simt mai vinovat eu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de departe, cea mai bună în grupă și una dintre favoritele la titlu. Nu ajungem nicăieri cu aceeași veche tactică de temporizare, imprimată, în timp, mai întâi de Lucescu și dusă pe culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe trepte sau la pervaz, cum apucă fiecare. „Bufet suedez”. Frugal și neglijent. După banii care se învârt pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Și catolicii au altar frumos amenajat. Ei au statui reprezentând personajele care au fost când S-a născut Pruncul. Este Sfânta Fecioară lângă Prunc, dreptul Iosif și mulțimea de Îngeri care au venit deasupra lor. Apoi magii, păstorii, oi, capre, catâri, câini și multe păsări -stoluri. Au și o icoană frumoasă care Înfățișează Nașterea Domnului, cu o stea care luminează acel loc sfânt, sacru și atât de plăcut tuturor. Altarul și cele patru coloane de piloni groși și Înalți care susțin
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]